Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

 

 

Propunere de interpretare ale unor inscripții și cuvinte traco-geto-dace

 

Valentin-Claudiu Dobre

 

Extras din: Dobre Valentin-Claudiu, Scurtă, uimitoare şi fabuloasă istorisire despre Enigmatica  limbă a  geto-dacilor, Ediţia a II-a revizuită şi adăugită,  Ediţie electronică 2011, Bucureşti, 2011, ISBN 978-973-0-11128-6

 

Introducere

Limba comună indo-europeană IE (adesea analizată prin raportare la sanscrită) era constituită dintr-o serie de graiuri şi dialecte, acestea fiind regăsite peste timp prin corespondenţele din limbile IE moderne. Substratul pre-IE este dificil de identificat, de cuantificat şi decelat, demers realizabil doar prin raportare la limba bascilor şi alte limbi ne-IE cunoscute. Din grupul limbilor IE antice, ramura traco-geto-daco-frigiană este astăzi dispărută; se menţin urme de substrat în limbile balcanice moderne (română, bulgară, macedoslavă, ruteană/rusină; posibil albaneză, macedoneană, slovacă, slovenă ?). Pentru identificarea conexiunilor, a desprinderilor şi scindărilor diferitelor ramuri analiza lingvistică comparată reprezintă un instrument util, însă doar orientativ.Clasificarea formală de tip kentum-satem împarte limbile IE după cum urmează: kentum (celtă, germană, greacă, italică şi neo-romanice, anatoliană, toharică, albaneză) şi satem (armeană, baltică şi slava veche, indo-iraniene, traco-frigiană, ilirică).Ion I. Russu apreciază că limba traco-geto-dacă era o limbă satem înrudită în principal cu limbile ilirice, balto-slava, armeana, limbile indo-iraniane.

În consecinţă, pentru identificarea cuvintelor atribuite ad-stratului slav, dar care pot aparţine moştenirii traco-geto-dace, personal am realizat o comparare analitică/empirică cu limbi IE moderne.

Dl. Ivan Duridanov apreciază că traca, geto-daca, frigiana şi ilira au fost distincte. Materialul lingvistic disponibil în vechea tracă cuprinde: circa 23 de cuvinte atestate în izvoare antice, inscripţii, toponime şi hidronime, nume de persoane, triburi, zeităţi locale.

Atestările cuvintelor trace provin din surse antice străine limbii trace, de regulă elene, putând semnifica fie cuvântul în sine, fie un atribut conex. Dl. Duridanov se raportează pentru aceste cuvinte la elemente apropiate ca rezonanţă şi sens din vechile lituaniană/ letonă/prussă, limba iraniană veche, sanscrită, lydian, frigiană.

Raportările domniilor lor (Ivan Duridanov și Ion I. Russu) la vechile limbi baltice reconfirmă dorinţa continuării cercetărilor lingvistice comparate cu limbile baltice moderne prin identificarea cuvintelor aparţinând ad-stratului autohton din română, cu circulaţie regională sau generală şi care sunt greu de decelat ca rezultat a prelungitei convieţuiri slavo-române. Astfel, dacă despre tracă dispunem de informaţii din inscripţii de dimensiuni apreciabile şi un număr de cuvinte atestate de scrierile antice a căror descifrare este încă în dispută, precum şi de cuvinte sau rădăcini reconstituite prin efortul unor tracologi de excepţie (desigur, discutabile, pentru că toate informaţiile trebuie analizate şi re-analizate), despre geto-dacă ştim bine că nu cunoaştem (aproape) mai nimic.

Pentru a încerca descifrarea misterului limbii traco-geto-dace, în cele ce urmează folosesc expresiile: dacisme latinizate şi dacisme slavizate. Prin dacisme latinizate autorul înţelege cuvintele autohtone care sub influenţa unor cuvinte fonetic asemănătoare sau simile din latină au suferit transformări de sinteză fonetică şi acumulări de sens, confundându-se cu latinismele, uneori până la disoluţie completă, fenomen petrecut în perioada primară a graiurilor latinofone locale aparţinând convenţional proto/stră-românei (până la migraţia slavilor). Totuşi, pe baza analizelor etimologice comparate încercăm identificarea acelor cuvinte care, deşi au suferit influenţe, transformări fonetice, modificări de sens nu au fost complet substituite de echivalentul latin. Prin dacisme slavizate se înţeleg cuvintele care deşi iniţial au căpătat poate un sens marginal sau chiar depreciativ în perioada primară a formării proto/stră-românei (sec. II-VI), păstrând poate sensul iniţial doar în afara spaţiului de iradiere latinofonă, ulterior şi ca rezultat al convieţurii slavo-române timpurii (sec. VI-X) ele s-au întărit şi revigorat, contopindu-se sau adaptându-se după corespondentul slav, păstrând totuşi unele particularităţi de sens sau/şi fonetice care ar conduce la concluzia că ar putea fi grefe/adaptări slave sau contopiri cu un sau peste un cuvânt autohton.

Unele cuvinte au circulat datorită multilingvismului sau bilingvismului "<latin/geto-dacic> şi <străromân/dacic relict/vechi slav>" în dublete sau triplete de cuvinte: latin (în italic)- dacic sau/şi vechi slav (subliniat), creând şi clişee sau expresii de dublete lingvistice care poate ? sunt prezente încă în română. Acest gen de expresii din perioada multilingvismului sau bilingvismului <latin/geto-dacic> şi <străromân/dacic relict/vechi slav> au fost adaptate fonetic sau semantic, devenind clişee perpetuate în vorbirea curentă (dubletele ar putea caracteriza etapele de contracţie şi sinteză lingvistică din intersectarea şi suprapunerea a două limbi sau mai multe limbi în curs de contopire).

Odată cu extincţia sau absorbţia limbii geto-dace şi ulterior a restrângerii şi asimilării enclavelor slave s-a produs o omogenizare lingvistică prin absorbţie de sensuri şi apropiere fonetică, conducând la paronimii şi sinonimii multiple pentru cuvinte de circulaţie secundară. Totuşi, trebuie subliniat caracterul comun latinofon al acelor cuvinte fundamentale, de circulaţie curentă din spaţiul românesc prin faptul că româna s-a impus ca o lingua franca asupra enclavelor lingvistice gd. sau alogene (slave, tiurcice, germanice, alanice, uralice) şi datorită ruralităţii şi caracterului arhaic-conservator al societăţii <stră>române, a ciclicităţii păstoritului şi a fluxurilor de populaţie (din schimbarea rutelor pastorale şi reaşezări), aşa cum limbile slave s-au impus în enclavele tgd. nelatinizate, absorbindu-le. Dispariţia treptată a traco-geto-dacei (tgd.) după secolul IV s-a produs prin absorbţie în română, albaneză, macedoslavă, bulgară, ruteană/rusină, posibil şi în sârbo-croată, slovacă şi slovenă, <cu menţiunea că slovena are multiple forme dialectale şi raportarea ar trebui realizată la limba vorbită şi nu la limba literară>, dar este posibil ca enclave vorbind o limbă compozită impregnată de rudimente lingvistice traco-geto-dace, enclave "imperfect" latinizate (în cadrul străromânei, românei) sau slavizate să se fi menţinut până în sec. VII-X ? (în Maramureș, Bucovina, Transcarpatia, Galiţia, dar poate şi în zona de interferenţă între sârbi, bulgari, macedoneni- o parte a populaţiilor denumite shopi, torbeshi-gorani, mijaci, pomaci ?), aşa cum susţin şi Tăpkova-Zaimova şi Velkov despre menţinerea limbii trace în zone rurale izolate până în sec. V-VII. Actualmente dispunem din tgd. de o listă de cuvinte, nume de localităţi, de regi sau conducători locali, de nume de plante menţionate de Dioscoride şi Pseudo-Apuleius, probabil deformate, incorect preluate.

 

Propunere de interpretare ale unor inscripții :

Prescurtări: ro. - română; eg.- engleză; lat.-latină; gdl.- gŕidhlig/scoţiana (gaelica din Scoţia); irg.- irish gaelic (Gaeilge); lt.-lituaniană; lv.- letonă. Explicațiile sunt în engleză.

Inscripția de la Agighiol:

trac "egbeo": (inscripţia KOTYOC EГBEO/kotyos egbeo găsită într-un mormânt tumular de inhumaţie în Agighiol şi considerat ca aparţinând unui prinţ trac ?; I.H. Crişan: numele Kotyos este numele regelui odrys;

1. expresia lt. "būti/tapti kieno auka"- eg. "fall a prey <to>"; lt. auka- eg. "sacrifice; victim; donation, offering" şi lt. būti- eg. "be, become, exist", lt. bakoti- eg. "push in, into, cram in, into", lt. baigti- eg. "end, finish, stop, wear out, exhaust" şi cf. frigianul eg- eg. "to hold, experience". EГBEO pare compus din lt. auka + lt. būti/lt. bakoti şi improbabil din lt. baigti.  Deci inscripţia s-ar traduce: KOTYOS EGBEO: "<lui> Kotyos ofrandă a<m> pus" unde Kotyos ar putea fi şi numele unei zeităţi locale;

2. gdl. ěobair/ěobradh- eg. "sacrifice, offer sacrifice" = irg. ěobair- eg. "sacrifice"= ro. iubire ?);

Inscripția de la Duvanli:

trac "ēziē ..... dele / mezēnai" (inscripţia de pe inelul de aur de la Duvanli):

1. Duridanov: "eys,ie dele... mezenai": "<You>, powerful, help... protect, <you> horseman";

2. lt. ėdžia- eg. "oppressor; devourer"; lt. <laz>dele- "nuia, baston", lt. <va>deles- "frâu, hăţ"; lt. medžioti- eg. "hunt, shoot, chase". Probabil tot o imagine a Călăreţului trac, cu invocarea: ėdžia <va>dele<s> medžioti "tirania înfrânată şi alungată". Astfel, mezēnai semnifică posibil "a alunga, vâna, hăitui, izgoni", diferit de iliricul Menzana- "the horse deity" ? ;

3. lt. edžios- "iesle, troacă", lt. ėdesys- eg. "forage, feed, provender, fodder"; trac <laz>dele- "nuia, baston", lt. <va>deles- "frâu, hăţ"; lt. meginimas- eg. "efort, încercare", lt. meginys- eg. "mostră, probă". Poate invocarea meritelor unei persoane care dresează caii neîmblânziţi ? Totuşi, puţin probabil; varianta a doua pare mult mai solidă);

Inscripția de la Ezerovo:

trac rolistenćsnerenćtiltćnēskoarazćdomćntilezuptamiēerazēlta (inelul de la Ezerovo): traducere aproximativă: ro. "Iertare. Strălucirea <se stinge/>este trecătoare, descoperă caseta moştenirii aurite turnată</modelată> de <cei înţelepţi/>bătrâni";

Inscripția de la Celei/Sucidava:

geto-dacă ? "brolythris <în interior> beindryęsoyaroylon <în exterior>" (inscripţia BRWLUQRIS + BEINDRUHSOUAROULON, interior + exterior gravată pe un inel descoperit în secolul al XIX-lea la Celei/Sucidava într-un mormânt de femeie; datarea s-a făcut pe baza unei monede de bronz tip sestertius de la Marcus Aurelius din 159-160 e.n.; inscripția a fost făcută public de către Dimitrie Papazoglu în 1864; textul brolythris= gdl. broilleach- eg. "breast, bossom, front"+ gdl. tairis- eg. "kind, loving" sau irg. tairis- eg. "loyal" – traducere aproximativă "<cu> dragoste din inimă/suflet" sau o formulă de tip "prea-iubită/regina inimii" ? ; textul beindryęsoyaroylon= gdl. bean- eg. "wife, woman" sau gdl. beinn- eg. "mountain" +gdl. d’rinn- eg. "made, did"+gdl. saor- eg. "free, deliver, rescue, save" + gdl. oilean- eg. "education, training, instruction, nurture"– traducere aproximativă Varianta 1 "femeie, educația te face liberă" !? sau Varianta 2 "în vârf devii liber <doar> prin educație" !? Exemplu incert.)

 

Tăblițele de la Sinaia: Funcţii ierarhice, denumiri, nume, etc. extrase din tăbliţele de la Sinaia, considerate drept artefate (falsuri)

 

Prescurtări: ro.- română; aro.- aromână; eg.- engleză; brt.-bretonă; cg.- cornish gaelic (gaelica din Cornwall);            gd.- geto-dacă; gdl.- gŕidhlig/scoţiana (gaelica din Scoţia); irg.- irish gaelic (Gaeilge); lat.-latină; lt.-lituaniană; lv.- letonă; ps.-pashto (afgană); wls.- welsh (cymraeg- gaelica din Ţara Galilor). Explicațiile sunt în engleză.

 

Fără datarea exactă a tăbliţelor sau fără stabilirea autenticităţii lor, orice încercare de descifrare a textului rămâne doar cu titlu informativ.

Tăbliţele de plumb de la Sinaia au o istorie destul de controversată, ele rezultând din copierea la ordinul regelui Carol I a originalelor dintr-un material pare-se preţios, probabil de aur, originalele precum şi un mare număr de copii din plumb dispărând cu timpul. Multe dintre tăbliţe au fost copiate sau fotografiate prin grija domnului inginer Romalo, pasionat de conţinutul acestora. Majoritatea specialiştilor s-au pronunţat în sensul că aceste tăbliţe reprezintă nişte falsuri realizate probabil la indicaţia unui erudit al secolului al XIX-lea.

Încercările de descifrare s-au dovedit în general nereuşite, limba în care au fost scrise aceste tăbliţe fiind considerată necunoscută. Încercarea de descifrare prin intermediul limbii române nu a dat rezultate pertinente. Plecând de la studiul limbilor antice prin intermediul limbilor moderne, personal am purces la descifrarea tăbliţelor, aplicând teste pentru cuvinte cheie şi continuând pentru alte cuvinte din texte, în scopul descifrării acestor texte.

Astfel, am ales din tăbliţele de la 4 la 60 (probabil din cele clasificate drept arhaice) anumite texte pentru care am încercat aplicarea algoritmului de descifrare.

Sursa textelor tăbliţelor este:

http://www.ariminia.ro/tablitele-de-la-sinaia/1-tablitele-de-plumb-i.html

Descifrarea propusă prin limba română nu corespunde aşteptărilor mele sau ale altor cititori.

Plecând de la cuvântul "mato" care a fost interpretat de Aurora Peţan şi alţii drept ro. rege, pe care l-am regăsit în următoarele limbi: gŕidhlig- scoţiana (gaelica din Scoţia, prescurtat gdl., eg. gaelic: gdl. math/maithean- eg. "a noble, a hero; upper class of society"", care ar corespunde şi alb. madh- eg. "great"/alb. e madhja- eg. "the great one" ? De notat şi cg. mytern/mychtern- eg. "king, sovereign". Vezi și celticul matus- eg. "lucky" cf. calendarului Coligny, irg. maith- eg. "good" ?) şi letonă/latvian (prescurtat lv.: lv. muiža- eg. "manor, estate") am decis continuarea investigaţiilor prin intermediul acestor limbi.

Pentru gaelica din Scoţia, rezultatele convin la o primă lectură, textul tradus având coerenţă şi logică. A doua limbă, letona, se dovedeşte mult diferită de textul tăbliţelor. A rezultat următorul mini-dicţionar:

gd. ačino (?; gdl. achrannach- eg. "intricate, entangled" ?, gdl. achanaich- eg. "earnest prayer" ?, gdl. acfhuinn- eg. "apparatus, implements, harness, salve " ?);

gd. aplo (gdl. aparan- eg. "apron");

gd. armoso (armată; gdl. ŕrmunn/ ŕrmuinn- eg. "warrior");

gd. badi (gdl. bŕidh- eg. "benignity, kindness", gdl. bŕidhheac- eg. "kindly disposed", gdl. bŕidheil- eg. "benign, human, kind");

gd. basileos (conducător tribal sau adjunct al gd. mato; aro. bâsil<ău, ăi, adz>- ro. "rege", wls. ban- eg. "top, tip, point, crest, fig. for lord, chief; high, lofty, exalted, noble, excellent"  + wls. ceynlliw- eg. "noble lord", gdl. uaisle- eg. "nobility, gentility", gdl. uasal- eg. "noble, gentle, proud, genteel" cf. ro. vasal, gdl. uaislich- eg. "ennoble, dignify");

gd. biko (gdl. beic- eg. "a curtsey" sau gdl. bigead- eg. "smalness"; gdl. bigid- eg. "the less");

gd. boeo/boio (gdl. boireann- eg. "female, feminine", gdl. boireannach- eg. "female, woman" sau gdl. bňidheach- eg. "prety, beautiful");

gd. bučero/ boičero (?; gdl. buidheann- eg. "group, body, faction, organisation");

gd. capo (gdl. cabhair-eg. "help, assist<ance>, aid, relieve");

gd. chesosai (gdl. cěosaich- eg. "subdue");

gd. dab/dabo (gdl. daibh/doibh- eg. "to them" sau gdl. dŕibhir- eg. "poor, destitute", gdl. dŕibhreas- eg. "poverty", irg. daibhir- eg. "poor"; gdl. tabaid- eg. "brawl, fight");

gd. değeo/deceo (?; 1. gdl. deach/deachaidh- eg. went, did go"; 2. egdl. deagh-  eg. "good, excellent");

gd. dieo/dio (zeu; gdl. Dia/Déathan- eg. "a god, God", irg. Dia- eg. "God");

gd. doto (gdl. dňirt/dňrtadh- eg. "pour, spill");

gd. eno (gdl. čiginneach- eg. "necessitous, indispensable, oppressive; one in extremity");

gd. erieğero /eri girie (în expresia kiliarko erieğero, unde kiliarko grad militar echivalent posibil generalului de armată; 1. gdl. éirigh- eg. "rising"- ro. "s-a ridicat/ascensiunea", gdl. éirigh na gréine- eg. "sunrise", irg. éirigh- eg. "rise" cf. neologismului ro. "a se erija"; 2. gdl. ŕrd- eg. "high, lofty, great, eminence, loud; height, eminence". Posibil ğero cu sensul fr. gerer; 3. gdl. ňirdheirc- eg. "famous, illustrious, noble, excellent, honourable, glorious");

gd. filo (gdl. fial/féile- eg. "generous, liberal, bounteous");

gd. geleri (gdl. gčill- eg. "yield, submit, obey"; gdl. geilt- eg. "fear, terror, dread");

gd. ie (gdl. iarr- eg. "ask, request, seek, search");

gd. ig (gdl. éigh/ éigheach- eg. "shout, cry, proclaim" sau gdl. ěoc- eg. "pay, render, remedy, heal, cure" sau gdl. ěochd- eg. "clemency, humanity, mercy, kindness");

gd. ige (gdl. inghean- eg. "daughter, young woman");

gd. kapo (gdl. cabhair- eg. "help, assist, aid, relieve; help, assistance");

gd. katenoe ( ?; ro. catană; gdl. ceatharnach- eg. "kerne, stout, trusty people", gdl. ceatharnas- eg. "heroism");

gd. konoste  (gdl. cňnsaich- eg. "contend, dispute". EI);

gd. kotopolo (1. S-a încercat o traducere gen "mare preot": ps. kaṯṯśh/ kaṯṯa’h- eg. "large, great, big, stout, robust", zb. kata, isk. katta- eg. "great", wls. coeterw<en>- eg. "oak-tree, fig. of strength, valiant leader", în ro. cu sensul "mare" ca în ro. cotobatură sau ro. cotoroanţă + gdl.  pulag- eg. "round stone, ball, pedestal"- ro. "marele templu" ? Termenul gdl. mň- eg. "larger, bigger, greater, largest" sau gdl. mór- eg. "big, large, great, important, tall, of high rank, lofty, spacious; familiar; esteemed" asemănător ro. mare. Ps. kaṯṯśh/ kaṯṯa’h pare impropriu în acest context ?!; 2. gdl. coitich- eg. "lobby" sau gdl. coitcheann- eg. "general, generic, standard,universal" + gdl. poileataics- eg. "politics"...neologisme ?; 3. gdl. cothaich- eg. "overcome < conquer>"+gdl. gdl. poblach "public"- poate un supranume gen ro. "a câştiga încrederea/a înfrâna poporul" ? );

gd. luno (gdl. lňn/ lňin - eg. "food, provision" sau gdl. lňn/ lňin- eg. "meadow, lawn, morass, pool");

gd. mada (gdl. meudaich- eg. "increase, enlarge, extend, multiply, cause to increase, abound");

gd. maero-biro sau maero-viro (gdl. morair- eg. "old personal title, Lord", gdl. mňralach- eg. "honourable", gdl. mňralach- eg. "greatness, majesty, honour" ? EI);

gd. mai (gdl. mair- eg. "sinn, last, live, continue");

gd. mato (conducător al uniunii tribale; gdl. math/maithean- eg. "a noble, a hero; upper class of society", cg. my’tern/myghtern- eg. "a king, a sovereign", wls. modur- eg. "lord, king, prince, ruler, leader", lv. muiža- eg. "manor, estate");

gd. moga (gdl. mag- eg. "scoff, mock, deride" cf. ro. măgar=nesimţit/măgărie);

gd. nobalie/nobalo (ro. nobil cf. cg. nobyl- eg. "noble" sau gdl. neo- eg. "pref. implying the absence of the quality expressed by the word to which it is joined" + gdl. balla- eg. "wall"- nobil sau fără apărare ? );

gd. ogo (gdl. ňgan- eg. "a youth, sapling"; irg. ňg/ ňga <pl.>/ níos oíge- eg. "young");

gd. ogue (gdl. oighre- eg. "heir", gdl. oighreachd- eg. "heirship, inheritance, land-estate");

gd. ozate (gdl. osadh- eg. "desisting, cessation, truce");

gd. panthe dato/pante datō (gdl. peanas- eg. "punishment, penance"; gdl. dath- eg. "colour, dye"; gdl. dathte- eg. "coloured, dyed"- "pedeapsa morţii");

gd. pieo (gdl.pailte/pailteas- eg. "plenty, abundance");

gd. poit (gdl. pňit- eg. "drinking, tippling");

gd. pudo (jurământ, a jura; gdl. bňid- eg. "vow, oath");

gd. rage (gdl. rag- eg. "stiff, rigid, obstinate, inflexible, disinclined");

gd. rečeto/reketoe (?; posibilităţi: 1. gdl. rěoghachd- eg. "kingdom" cf. ro. regat; 2. gdl. reiceadair- eg.  "seller, vendor, salesman"; 3. gdl. reachd- eg. "law, statute, ordinance, act, regulation");

gd.  sabio/zabelio/zabielieo (irg. sábháil- eg. "save", gdl. sŕbhail- eg. "save, rescue", gdl. sŕbhailte- eg. "safe, rescued" în expresia Dio zabelio sau Dieo zabelio- ro. Domnul salvator/mântuitor/ protector cf. gdl. dia- eg. "God, a god" sau irg. saibhir- eg. "rich"- ro. generos ?);

gd. sar (gdl. sŕr/sŕir- eg. "hero" poate ro. conducător cf. rus ţar sau cf. expresiei ro. "sare în ajutor");

gd. sato (gdl. sŕth- eg. "plenty, satisfaction; thrust, insert, transfix"; gdl. sŕthach- eg. "satiated, causing satiety" cf. ro sătul);

gd. sei (gdl. seas- eg. "stand, support, endure, last" sau gdl. seiche- eg. "a hide");

gd. si (gdl. 'si- eg. "it is");

gd. sio (gdl. sěor/ sěorraidh- eg. "continual, perpetual, ever; eternal" cf. ro ţară, adecvat cu gdl. siorramachd- eg. "shire, county" ? "Pentru Ţară = pentru eternitate" ?);

gd. sirmio (gdl. siorramachd- eg. "shire, county");

gd. soe/so (gdl. so- eg. "this, these" sau gdl. seňl- eg. "method, mode, manner, way, opportunity, means");

gd. stopito (a opri; gdl. stad- eg. "stop, cease, pause, hinder");

gd. strato (stradă; irg./gdl. srŕid- eg. "street, a walk", brt. straed- eg. "street");

gd. telagie (gdl. dlighe- eg. "law, ordinance, a right, a due", gdl. dligheach- eg. "lawful, rightful", gdl. tilg- eg. " cast, throw, cast out, vomit, fling", gdl. tilgeil- eg. "flinging, casting, throwing, vomiting" ?);

gd. teiric (gdl. teirig- eg.  "fail, be spent, be exhausted");

gd. tole (gdl. thall- eg. "on the other side, over yonder" sau gdl. toill- eg. "deserve, merit" cf. ro. ca atare);

gd. trupeo (unitate militară, posibil cavalerie; gdl. trup/trupaichean- eg. "troop of horse");

gd. tun (gdl. tionndadh- eg. "turning, a turn");

gd. zabelo (război; gdl. sabaid- eg. "brawl, fight, tussle");

gd. zabio (eveniment ce rezultă în urma unei lupte; gdl. sčab/sčap- eg. "sneak, slink away, draw of privately", gdl.  sealbh/ seilbhean- eg. "possession, luck", gdl. sealbhaich- eg. "possess, enjoy, acquire");

gd. zesa (gdl. dleas/dleasannas- eg. "duty");

gd. zoin (gdl. sčimh- eg. "mild, peaceful, tranquil, placid, still", gdl. soinnean- eg. "fair or calm weather" cf. ro. senin<lat. serenus);

gd. zurasieo (gdl. soraidh- eg. "farewell compliments, good wishes"),  etc.

 

Exemple:

T4- "Ig sio zoin"- "Instaurează eterna pace" sau "Fă milostenie/Îndură-te <cu> eternă pace/seninătate" sau "Proclamă eterna pace" ?- (gdl. éigh/ éigheach- eg. "shout, cry, proclaim" sau "pay, render, remedy, heal, cure" sau gdl. ěochd- eg. "clemency, humanity, mercy, kindness"+ gdl. sěor/ sěorraidh- eg. "continual, perpetual, ever; eternal"  + gdl. soinnean- eg. "fair or calm weather", irg. soinnen- eg. "fine weather");

T14- "Kani arati gili amo gono isopo... "- "<În care> Se vorbeşte <despre> anumite rămăşaguri de a împiedica <ale> beţiei pofte..." sau ""<În care> Se vorbeşte <despre> anumite promisiuni de a vătăma mai marele preoţilor/episcopul" ?- (gdl. can- eg. "say, sing, titter, speak"+ gdl. ŕraidh- eg. "certain, some, special, particular"+ gdl. geall/gill <pl.>- eg. "pledge, bet, wager" + gdl. amail-eg. "hinder, prevent, obstruct" sau gdl. amhuil- eg. "  " + gdl. gon- eg. "wound, blast, annoy; bewitch" sau gdl. guanach- eg. "giddy, lighthearted" + gdl. easbhuidh- eg. "want, defect" sau gdl. easbuig/irgl. easpag- eg. "bishop");

T14- "Dodi rai oso do im kob giga ano ig polo... "- "din dorința de a reuși peste <voia lor>/ei să ajute <acea parte>/ ramură decăzută ? <ce se afunda>/înclinată ? <spre> mocirlă" ?- (gdl.  dad- eg. "aught, anything, the smallest thing" sau  gdl. dčidh- eg. "wish, desire"+ gdl.  rŕinig-  eg. "reached, arrived, came" + gdl. os – eg. "above, over"  + gdl. doibh- eg. to "them" + gdl. imich- eg. "go, depart" + gdl. cobhair- eg. "succour, help" + gdl. geug/géig- eg. "branch, bough" + gdl. ainnis- eg. "needy, destitute+ gdl. éigh- eg. "shout, cry, proclaim" sau gdl. éiginn- eg. "necessity, distress, compulsion" + gdl. poll- eg. "mire, mud, pool, puddle");

T16- "Mato chesosai pieo luno"-"Regele pune stăpânire <pe> nenumărate păşuni" sau "Regele adună mulţime de provizii" ?- (gdl. math/maithean- eg. "a noble, hero; upper class of society"+ gdl. cěosaich- eg. "subdue" + gdl. pailte/pailteas- eg. "plenty, abundance" + gdl. lňn/ lňin - eg. "food, provision" sau gdl. lňn/ lňin- eg. "meadow, lawn, morass, pool");

T18- "Si gobi soe no gatoe geto boio"-"În care se povesteşte <despre> modul <cum> nu au <mai> plâns gete<le> femei/frumoase "-(gdl. 'si- eg. "it is"+ gdl. gobhair- eg. "talker, babbler" + gdl. seňl- eg. "method, mode, manner, way, opportunity, means" + gdl. na- eg. "not, let not" + gdl. gŕrthaich- eg. "shouting, roaring, crying" + geti + gdl. boireann- eg. "female, feminine", gdl. boireannach- eg. "female, woman" sau gdl. bňidheach- eg. "prety, beautiful");

T18-"Getio goe cricio aie ozate si ie eno teiric cito."- "Geţii au încălcat graniţele refuzând armistiţiul, aceasta ca o cerere imperioasă ca înfrângerea să fie revăzută..."- (Geţii + gdl. gň- eg. "lie, deceit, fault" + gdl. crěoch- eg. "end, close, limit, boundary" + gdl. ŕicheidh- eg. "deny, refuse" + gdl. osadh/osaidh- eg. "desisting, cessation, truce" + gdl. 'si- eg. "it is"+ gdl. iarr- eg. "ask, request, seek, search" + gdl. čiginneach- eg. "necessitous, indispensable, oppressive; one in extremity" + gdl. teirig- eg.  "fail, be spent, be exhausted" + gdl. chětear- eg. "will or shall be seen" sau gdl. chěteadh- eg. "would or should see");

T18-Medalion: "G. mai"-"G<eţii> ? trăiesc"- (gdl. mair- eg. "sinn, last, live, continue");

T20- "Nali tauro mato perso macidonio rekai ko mato rare ko ese." - "Pe de altă parte, măreţul/cheltuitorul rege persoanei <de neam> macedonean <i-a acordat coregenţa>/i-a vândut <titlul de> egal al regelui dorind nu mai puţin un răgaz. "- (gdl. nall- eg. "to this side, towards us, from the other side" sau gdl. nŕire- eg. "feeling of shame, bashfulness" + gdl. daor- eg. "dear, costly, enslaved" + gdl. math/maithean- eg. "a noble, a hero; upper class of society" + gdl. pearsa- eg. "person, anyone, bodily form" + macidonio= macedonean + gdl. reic- eg. "sale, selling" + gdl. co- eg. "equally, as"+ gdl. math/maithean- eg. "a noble, a hero; upper class of society" +gdl. riar- eg."pleasure, will, inclination, desire" + gdl. co- eg. "equally, as"+ gdl. éis- eg. "respite, defect, delay, hindrance").

T20- "A ofo ni do petra mezio." - Var. 1 "În astfel de circumstanţe/<Repede> s-a ajuns la/<au trebuit ca să procedeze la> împărţirea respectului" sau Var. 2 "În astfel de circumstanţe a trebuit să-şi dea sora foarte rău/să-şi căsătorească foarte rău sora"  - Var. 1 (brt.afo- eg. "quickly" sau gdl. a- eg. "do, to" sau gdl. fo-eg. "under, beneath, below, at the foot of " sau gdl. ně- eg. "thing, circumstance, affair" sau gdl. ni- eg. "will or shall do, or make"+gdl. dol- eg. "going <to>, proceeding" sau gdl. do- eg. "to"+gdl. pŕirtich- eg. "share, divide, impart, bestow"+ gdl. meas/measadh- eg. "judge, value, estimate, esteem, regard, respect"  sau gdl. measail- eg. "respectable, worthy, respected, valued, esteemed"); Var. 2 (gdl. a- eg. "do, to" sau gdl. fo-eg. "under, beneath, below, at the foot of " sau gdl. ně- eg. "thing, circumstance, affair" sau gdl. ni- eg. "will or shall do, or make"+gdl. dol- eg. "going <to>, proceeding" + gdl. piuthar/<genitiv> peathar- eg. "sister" + gdl. miosa- eg. "worse, worst").

T20- "Orolo soi ko mato rage..."- "A guvernat înţelept şi deasemenea <ca un> rege neînduplecat..." sau "Orolo <a fost> judecat drept <un> rege rigid..."- (nume propriu Orolo ? sau irg. riail/gdl. riaghail-eg. "rule" + gdl. saoil- eg. "think, suppose, imagine, deem" sau gdl. saoi- eg. "good, worthy person; magnanimous man; learned man, warrior, scholar" + gdl. co- eg. equally, as"+ gdl.math +gdl. rag- eg. "stiff, rigid, obstinate, inflexible, disinclined").

T22- "Sar moga to dab scut get."- "<Eroul/>Viteazul</Conducătorul> a râs de ei, ofensând geţii"- (gdl. sŕr/sŕir- eg. "hero" + gdl. mag- eg. "scoff, mock, deride" + gdl. daibh- eg. "to them"  + gdl. sgath- eg. "lop off, prune, injure" + get);

T22- "Dopa capo dio zabelio aiu sor se zeri na gloto armoso dab sirmio dromigto kro mos pol."- "Dificilul/Părtinitor ? ajutor al lui Dumnezeu mântuitorul/protectorul <care> neezitând <aduce> salvare fără să lase <fără >protecţie armata 1. <bravă ?/a ţării> sau 2. <cu al lor conducător> ... în spatele lor punând o murdară mlaştină" ?- (gdl. doirbh/doirbheas- eg. "hard, difficult; difficulty, mischief" sau gdl. taobh- eg. "side with, be prtial to, come nigh to" ? +gdl. cabhair-eg. "help, assist<ance>, aid, relieve" + gdl. gdl. dia/déathan- eg. "a god, God" + gdl. sŕbhail- eg. "save, rescue" + gdl. iůnais- eg. "want"/gdl. as iůnais- eg. "without, wanting" + gdl. sňr- eg. "hesitate, grudge, give unwillingly, spare" + gdl. saor- eg. " free, deliver, rescue, save, redeem, set at liberty, cheapen" + gdl. na- eg. "not, let not" sau gdl. na- eg. "of the"+ gdl. gléidh- eg. "keep, retain, preserve, depend" sau gdl. cladach- eg. "shore" + gdl. ŕrmunn/ ŕrmuinn- eg. "warrior" + gdl.   tabaid- eg. "brawl, fight" sau gdl. daibh/doibh- eg. "to them" + gdl. siorramachd- eg. "shire, county" sau gdl. siorram- eg. "sheriff" + gdl. tromaich- eg. "make heavy, oppress,burden, become heavier" sau gdl. druim- eg. "back, ridge" + gdl. cuir- eg. "cur, put, sow, place, lay" + gdl. mosach- eg. "nasty, filthy, sordid, mean" sau gdl. mň/motha- eg. "larger, greater" + gdl. poll- eg. "mire, mud, pool, pudlle");

T25- "Gib gili"- "Vor găsi  ascultare"- (gdl. gheibh- eg. "will get, will find" + gdl. géill- eg. "yield, submit, obey");

T25-"....doto filo mio sato...."- "<s-a> revărsat bunătatea <spre a> mea satisfacţie"- (gdl. dňirt/dňrtadh- eg. "pour, spill" + gdl. fial/féile- eg. "generous, liberal, bounteous " + gdl. mi- eg. "I, me"  + gdl. sŕth- eg. "plenty, satisfaction; thrust, insert, transfix");

T29- "Strato i at molio dabo"-"Extravaganţa şi excesul <sunt> fala lor"- (gdl. strňdh- eg. "prodigality, extravagance" sau gdl. struidheil- eg. "prodigal, wasteful"+ "şi" + gdl. at- eg. "swell, become tumid, puff up " + gdl. mol- eg. "praise, recommend" + gdl. daibh- eg. "to them"); "Strato ilo zido dabo"- "Belşugul <le> recomandă <lor >pacea"- (gdl. strňdh- eg. "prodigality, extravagance" sau gdl. struidheil- eg. "prodigal, wasteful"+   gdl. gile- eg. "whiteness, fairness" + gdl. sěth/sědh- eg. "peace, quietness, tranquility" + gdl. daibh- eg. "to them"); "Sar dabo"-"Conducătorul <către> ei" (gdl. sŕr/sŕir- eg. "hero"+ gdl. daibh- eg. "to them");

T30- "On telagie ogue sie ado mato so dabo"-"O lege a moştenirii începu atunci/aprig regele astfel către ei"-  (gdl. aon- eg. "one" + gdl. dlighe- eg. "law, ordinance, a right, a due", gdl. dligheach- eg. "lawful, rightful" + gdl. oighre- eg. "heir", gdl. oighreachd- eg. "heirship, inheritance, land-estate" + gdl. siuthad- eg. "say away, begin, go on" + gdl. tŕ- eg. "then", gdl. fadaidh- eg. "kindle, inflame" + gdl. math/maithean- eg. "a noble, a hero; upper class of society" + gdl. so- eg. "this, these" sau gdl. seňl- eg. "method, mode, manner, way, opportunity, means" + gdl. daibh- eg. "to them");

T37- "Nobalo Boero Bisto tei Dio"- "Nobilul/Fără de ajutor Boero Bisto către Dumnezeu"- (ro. nobil sau gdl. neo- eg. "pref. implying the absence of the quality expressed by the word to which it is joined" + gdl. balla- eg. "wall" + Boero Bisto + gdl.  steach- eg. "a steach, into, to the inside; used with a v. of motion" + gdl. dia/déathan- eg. "a god, God");

T42- "Tole sei nobalie da biko" - "Merită să rămână lipsiţi de apărare spre el îngenunchiaţi" sau "Merită să rămână lipsiţi de apărare cu el mai puţin"/"Pe de altă parte rămân lipsiţi de apărare cu el mai puţin"  ?- (gdl. thall- eg. "on the other side, over yonder" sau gdl. toill- eg. "deserve, merit" + gdl. seas- eg. "stand, support, endure, last" sau gdl. seiche- eg. "a hide" + gdl. neo- eg. "pref. implying the absence of the quality expressed by the word to which it is joined" + gdl. balla- eg. "wall" + gdl. dŕ- eg. "to him" + gdl. beic- eg. "a curtsey" sau gdl. bigead- eg. "smalness"; gdl. bigid- eg. "the less");

T57- "Zabelo ilo teo tapieo..."- "Bătălia <de la> trecătoarea de lângă Tapae..." sau "Bătălia izbăvitoare de lângă Tapae..."  sau "Bătălia a început iute/cu isteţime..."- Var. 1 (gdl. sabaid- eg. "brawl, fight, tussle"+ gdl. sůil- eg. "eye, a look, expectation, orifice" sau irg. éalaigh- eg. "escape"+gdl. teann air- eg. "near to, close to"+nume propriu Tapae) sau Var. 2 (gdl. sabaid- eg. "brawl, fight, tussle"+gdl. eil- eg. "is, are"+gdl. teann- eg. "proceed, fall to, begin"+gdl. tapadh/tpaidh- eg. clever feat, cleverness, activity, success; clever, quick, smart, bold");

T60- "Zurasieo on tun"- "Gîndurile bune revin"- (gdl. soraidh- eg. "farewell compliments, good wishes" + gdl. tionndadh- eg. "turning, a turn").

 

Cuvinte traco-geto-dace:

 

Prescurtări: ro.- română; aro.- aromână; istr.-istroromână; eg.- engleză; brt.-bretonă; ch.-cehă; cg.- cornish gaelic (gaelica din Cornwall); cr.-croată; gd.- geto-dacă; gdl.- gŕidhlig/scoţiana (gaelica din Scoţia); hț.-huțulă; irg.- irish gaelic (Gaeilge); kd.-kurdă; lat.-latină; lt.-lituaniană; ltg.-latgalian (dialect al letonei); lv.- letonă; np.-nepali; ol.-olandeză; pj.-punjabi; pl.-poloneză; ps.-pashto (afgană); sb.-sârbă; sg.- samogetică (dialect al lituanianei); slv.-slovacă; slvn.-sloven; vsl.-vechi slav; wls.- welsh (cymraeg- gaelica din Ţara Galilor). Explicațiile sunt în engleză.

 

comati (ţărani, oameni de rând: lt. kumetis- sg. komiečios- eg. "cottage, peon, cottar, farm-labourer, farm-hand, hired man", lv. kaimiņš- ltg. kaiminis- eg. "neighbour, stable-companion, stablemate", gdl. comh-ŕiteachas- eg. "neighbourhood, colony", gdl. cňmhnadh/cňmhnaidhean- eg. "help, aid" cf. ro. cumnat ?, dar şi gdl. coimheach- eg. "foreign, strange" sau gdl. coimeas- eg. "comparison, co-equal" ?; irg. comaithech- eg. "neigbhour; stranger, alien, foreigner, outsider", ps. kumakī/ kumakī-ān <pl.>- eg. "a helper, an aider; auxiliary, ally, aider" poate mai degrabă cf. ro. a chema/chemat; slvn. kmet, istr. cmet- "gospodar, ţăran"-K.57, hţ. cum/cuma- eg. "cumătru/cumătră" şi respectiv istr. cosmĺt- "păros"-K.57, cf. termenului lat. capillati. Confuzie de termeni preluaţi din gd. în lat. vulgară ? Ro. cumătru, cumetre <EI>, cf. vsl. kŭmotra, pare contaminat de vsl. sau un lat. commater- "cumătră" ?);

daci/Dacia (gdl. dachaidh- eg. "a home, residence, domicile; homewards,  to one’s own country", irg. teach- eg. "house", gdl. důthchasach- eg. "patriotic, native, hereditary, of one’s native country", gdl. důthcha/důthaich/ důtchannan <pl.>- eg. "country, native country",  cf. hţ. daĥ- ro. "acoperiş"+hţ. ĥachĭa- ro. "casă" sau ol. dak-eg. "roof" + ol. huis- eg. "house" sau pj. desh- eg. "country", gdl. euchdach- eg. "heroic, valorous, performing achievements" gdl. dŕicheil- eg. "handsome, graceful, genteel"; Papahagi menţionează un trib restrâns de aromâni, astăzi grecizaţi, în ţinutul Zagorului numiţi Daţĭl'i, în vecinătatea comunei aromâneşti Grebiniţi. Este una dintre rarele forme de atestare a etnonimului ca atare);

dava (aşezare/cetate de pământ, lemn, piatră, cf. lycian ddewe- eng "a city", zazaki dew<e>/baluchi dę- eg. "village", kd. <dial. sorani> dę- eg. "village"+ kd. <dial. sorani> âwâî- eg. "village, settlement", dar şi kd. <dial. sorani> dâwar<î>- eg. "judge, judging"; hd. găv- eg. "village" cf. și rrom. gav<a>- ro. "sat", pj. pindvaala- eg. "villager", np. godavari- eg. "a village in Kathmandu valley"; 1. provine din a doua parte a lt. <vie>tovė- eg. "locality, district"; 2. lt. daug- eg. much, plenty of, a lot of, many", lt. daugelis- eg. "many", lt. daugybė- eg. "great number"; 3. lt. valdovas- eg. "lord, ruler, sovereign"; lt. valdovė- eg. "mistress, sovereign; queen"; lt. dvaras- eg. "estate, landed property, manor", lt. dvarvietė- eg. "place of an estate arba of a manor", ps. ar-kān-i-daw-lat- eg. "nobles, grandees, ministers of state" unde ps. ar-kān- eg. "pillars, props, supports", dava poate cu sensul de reşedinţă nobiliară ?; 4. lt. tvirtovė, cr. tvrđava, sb. тврђава,  slvn. trdnjava, pl. twierdza, ch., slv. tvrz- "cetate întărită, fortificaţie", unde lt. tvir- "puternic", cr. tvrd- "dur". Cr. utvrda, sb. Утврда, slvn. Utvrdama, pl. twierdza- "fortificaţie"; ps. us-tuwār- eg. "strong, firm, stable, powerful, brave, resolute"; a se vedea şi eg., su., nv. tower- "turn" sau bg., rs. дворец- eg. "palace; 5. ch., slv. dav- eg. "crowd", slvn. država- eg. "country", dar şi ltg. tāvaine, lv. tēvija- "native land, fatherland, motherland"; 6. cg. trev/trevow - eg. "village",);

sica (cuţit, sabie sau secure ?; 1. irg. scian- eg. "knife"; gdl. sgian/sgčanan- eg. "knife" sau gdl. sleagh- eg. "spear"; 2. lt. skalpelis- eg. "knife",  un gd. sika<l>pelis ?; 3. hţ. sochera- ro. "topor", hţ. socherca- eg. "toporişcă" cf. ro. secure; 4. improbabil, dar amintim: ltg. sokumi- lt. dakša- eg. "fork"- "furcă" ?);

tarabostes (marea aristocraţie: lt. taryba- eg. "council" sau lt. taurumas- eg. "nobility"/lt. taurus-eg. "noble"+ lt.būstas- eg. "lodging, dwelling, apartment, room"- ad literam: sala de consiliu, membrii consiliului, sfatul domnesc. Gdl. triath/tréith <pl.>- eg. "lord, chief"+ gdl. bůth- eg. "tent, booth, shop" ? Sau gdl. talla- eg. "hall" + gdl. beachd- eg. "judgement, opinion, persuasion, view, viewpoint" ori gdl. beachdachadh- eg. "consideration, deliberation, discussion, speculation" ?);

Propunere de interpretare ale unor nume de plante:

Prescurtări: ro.- română; aro.- aromână; istr.-istroromână; eg.- engleză; brt.-bretonă; cg.- cornish gaelic (gaelica din Cornwallgd.- geto-dacă; gdl.- gŕidhlig/scoţiana (gaelica din Scoţia); hț.-huțulă; irg.- irish gaelic (Gaeilge); lat.-latină; lt.-lituaniană; ltg.-latgalian (dialect al letonei); lv.- letonă; mxg.- manx gaelic (Gaelg, Gailck); ps.-pashto (afgană); wls.- welsh (cymraeg- gaelica din Ţara Galilor). Explicațiile sunt în engleză.

 

Referitor la numele de plante, Constantin Daicoviciu reţine şase termeni ca fiind probabili de origine dacică: aniaserxe (iarbă săracă), budathla (limba boului), diesema (coada vacii), dyn <urzică> (gdl. deanntag- eg. "nettle"), mizela (cimbru), riborasta (brusture). În cele ce urmează, prezentăm unele posibile corelații între denumirile redate de Dioscoride și Pseudo-Apuleius și denumirile din celtica goidelică (Sunderland John Cameron- "The Gaelic Names of Plants <Scottish and Irish>, W. Blackwood and Sons, Edinburgh and London, MDCCCLXXXIII"), corelații aflate desigur sub semnul incertitudinii. bessă assa; <ro. podbal/podval/podbeal; eg. colt’s foot; lat. tussilago farfara>; (irg. cassachdaighe);gd. bles/bleta/blis/blita;<ro. ştir, ştir-alb, talpa-gâştii; eg. allsead/amaranth/ chenopodium polyspremum ?; lat. amaranthus albus (angustifolius, blitum, retroflexus)>; (irg. bláth- eg. "flower, blossom; with white blossom" ? sau eg. love-lies-bleeding- lat. amaranthus caudatus ?);gd. budathla/boudalla/buclama; <ro. limba boului; eg. bugloss; lat. anchusa officinalis>; (gdl. boglas- eg. "bugloss"+irg. odrad/odradh/t-ogradh- eg. "bugloss" ? Pentru gdl. boglas= gdl. lus teang’an daimh- eg. "bugloss", unde gdl. teang- eg. "tongue", gdl. daimh/damh- eg. "ox, stag");gd. <c,k>aropithla/crepula; <ro. pojarniță/sănitoare/sunătoare; aro. tindilinâ/cântârii; eg. the perforated St. John’s wort; lat. hypericum procumbens/ornithopus compressus/polypodium vulgare>; (gdl./irg. eala bhuide- lat. hypericum perforatum ? Gdl. cloch reatneach- traducere eg. "the stone fern" și irg. céis chrainn- traducere eg. "tax+tree, because it draws the substance from the trees" sub forma chrainn+reatneach=aro. cântârii ?);gd. chodela/doc<d,t>ila/do<c>hela/dordila/dolecha/<n>emenepsa; <ro. jugărel/ lămâioară/tămâiță-de-câmp/ pedicuță/suliman pentru lat. ajuga reptans- eg. bugle; ro. brânca-ursului, brădișor, cornișor, pedică, pedicuță pentru lat. lycopodium clavatum/annotium/ selago; ro. dumbeț/iarbă-usturoasă/jugărel/usturoi-de-lac pentru lat. teucrium chamaedrys>; (wls. glesyn y coed- eg. "wood blue"- lat. ajuga reptans sau gdl.  saisde coille- eg. "wood-sage"-lat. teucrium scorodonia pentru gd. chodela și variantele ?; gdl. lus bhalgaire- eg. "the fox-weed" aduce cu ro. brânca-ursului);gd. cercer<aphron>/kerker<aphron, aphrum>/t<o>ura; <ro. brândușă-de-toamnă/ ceapa-ciorii/scânte<i>uță; aro. lilingi; eg. pimpernel; lat. anagallis arvensis>; (gdl./irg. falcaire fuair ? și gdl. loisgean cf. gdl. loisg- eg. "to put in flame"= ro. scânte<i>uță și gdl. ruinn ruise= ro. brândușă-de-toamnă ?vezi SC.58);gd. c<r>oustane/ k<r>oustane;<ro. calce mare/crucea-voinicului /iarbă-de-negi /iarba-rândunelei/ negelariță/ pleoscăniță/ rostopască; eg. greater celandine/tetterwort; lat. chelidonium majus>; (gdl. an ceann ruadh – traducere eg. "the red head", poate sub forma gdl. ceann ruadh an?= gd. kroustane ? și irg. lacha cheann ruadh- traducere eg. "the read headed duck" asemănător ro. negelariță = <nn>chea lacha ruadh ? Un alt cuvânt gdl. aonsgoch- traducere eg. "the lonely flower" = ro. rostopască= gdl. ruath aonsgoch ? În wls. llysie y wennol- traducere eg. "swallow wort"+ gdl. aonsgoc=ro. pleoscăniță poate sub forma wls. llysie + gdl. goc + aons ?);gd. dacina/dak<e>ina;<ro. adormițele/dedițel/suflețele/vânturele pentru lat. anemone pulsatilla; ro. napi, sfeclă pentru lat. beta vulgaris; ro. helebor-alb/steregoaie/st<i>rigoaie  pentru lat. veratrum album>; (irg. nead chailleach- eg. "old’s woman nest"- lat. anemone nemorosa; wls. llysiau’r gwynt- gdl. plůr na gaoithe- eg. "wind-flower" sau o combinatie între wls. și gdl. ar corespunde ro. strigoaie ?);gd. dieleian;<ro. măsălar/măselariță/nebulariță; eg. henbane; lat. hyoscyamus niger>; (gdl./irg. deo<dha>/detheogha- traducere eg. "breath, that which is destructive to life" + wls. slewig yr iŕr- traducere eg. "preventing or curing faintness", mxg.  lus ny meisht- eg. "henbane". Ro. măsălar/măselariță o variantă a wls. slewig yr iŕr sau mxg. lus ny meisht? );gd. dyn;<ro. urzică/oișea/urzică-mare; aro. urdzâcâ/urticâ; eg. nettle; lat. urtica dioica>; (gdl. deanntag/feanntag/ feargaich/loiteag- eg. "nettle"; gdl. ruaidhe/breac-shěth- eg. "nettle rush"; gdl. praiseach-a’-bhalla - eg. "nettle-leaved goosefoot"=ro. spanac sălbatic= lat. chenopodium, mxg. undaagagh- eg. stinging nettle, jenny nettles" unde gdl. praiseach și mxg. undaagagh amintesc cumva de ro. oișea și de ro. urzică);gd. <d>zena;<ro. buciniș/cucută <mare/mică/de apă>/ dudaie; aro. cucutâ; eg. water-hemlock; lat. cicuta virosa sau poate conium maculatum ?>; (wls. cegid cu supranumele wls. gwin dillad- traducere eg. "pain killer" = gd. <d>zena ? Irg./gdl. <fealla> bog cf. ro. buciniș ? Sau ro.  din lt. bučinys- eg. "kiss" ? Pentru ro. dudaie= mxg. aghaue- eg. "hemlock" ?);gd. <h>orm<e,i>a/hormes; <ro. jale/jale-de-câmp/salvie/salvie-de-câmp/salvie-domestică; aro. rusfâkeauâ; eg. garden-sage; lat. salvia officinalis>; (gdl./irg. torman- eg. clary- lat. salvia verbenacea. Explicație vezi SC.53: eg. "torman, applies to the genus as well as to this plant ; it simply means <the shrubby one; tor, a bush or shrub>. The genus consistsof herbs or undershrubs, which have generally a rugose appearance." Gdl. athair liath- eg. garden-sage-  traducere eg. "the grey father"- lat. salvia verbenacea=ro. jale ? Gdl. slŕn lus=lat. salvere- traducere eg. "the healing plant");gd. <h>olma; <ro. boj/bozie/boz; aro. ibozu/iboju;  eg. dwarf elder; lat. sambucus ebulus>; (posibil să corespundă wls. mwyll+artaith- eg. dwarf elder- traducere eg.   "emollient + torment" poate în ordine inversată wls.artaith+ mwyll ? EI);gd. laca/lax; <ro. iarbă-grasă/iarba-ciutei/iarbă-de-ureche/urechelniță/urecheriță; eg. house-leek; lat. portulaca oleracea/sempervivum tectorum>; (gdl. lus nan cluas- traducere eg. "the ear plant", gdl. lus gharaidh- traducere eg. "the garden-wort"; gdl. tin gealach/tineas na gealaich- eg. "lunnacy-tinn");gd. miz<e,i>la/miz<o>ula/mo<u>z<o>ula;<ro. cimbru; aro. cimbru/cimburicâ; 1. eg. brotherwort=ro. cimbrişor= lat. thymus serpillum; 2. eg. savory=ro. cimbru=lat. satureja hortensis; 3. eg. thyme=ro. cimbru adevărat/lămâiţă=lat. thymus vulgaris>; (gdl./irg. lus mhic righ Bhreatainn- traducere eg. "the plant belonging to the king of Britain’s son"- lat. thymus serpyllum poate sub forma mhic lus.);gd. parit<h>ia;<ro. pir gros/iarba-pajiștei; eg.dog-grass/twitch ; lat. triticum repens>; (gdl. fiothran/feur a'- phuint- eg. "dog-grass" ?);gd. prodi<a,o>rna;<ro. spânz; aro. spingiu, hţ. spendz; eg. bear’s foot; lat. helleborus niger purpurascens>; (irg.<gall>fothannán- eg. "bear’s foot", unde irg. fothannán- eg.  "a thistle" ?);gd. riborasta;<ro. brusture/lipan; aro. broshtu<ru>/brostu/brusht<iru,urâ>; eg. burdock=lat. arctium lappa>; (gdl. cliadan/ leadan liosda/meacan/meacan dogha/searcan/seircean/seircean mňr/ sercean suirich/ burr ceňsan- eg. "burdock". Poate gd. riborasta compus de tipul gdl. <sui>rich+gdl. burr ceňsan ? Mxg. bollan dhoa/cramman sooree- eg. "burdock" ?);gd. seba; <ro. soc/iboz; eg. common elder; aro. boz/profcu/socu/vuj<i,u>/zâmbacâ/zambacu; lat. sambucus nigra>; (wls. ysgawen- eg. "elder"=ro. soc=gd. seba ?);gd. teud<e>ila/ta<u,vi>dila;<ro. busuiocul-cerbilor/ghiazmă/ismă/izmă-de-câmp/mentă/ mintă/piperigî; aro. mentâ/mendâ/yizmâ; istr. slavulie- ro. "buruiană al cărui miros seamănă cu al izmei"; eg. mint; lat. mentha piperita (aquatica, gentilis, longifolia, pulegium, rotundifolia, silvestris, spicata, tomentosa, viridis)>; (wls. dail y gwaed- traducere eg. "blood leaf"- lat. mentha pulegium pentru gd. teudeila; ro. piperigî cf. gdl. peighinn rioghail- eg. "pennyroyal"; ro. ismă/izmă-de-câmp/ghiazmăar corespunde gdl. misimean dearg- eg. "the rough red mint"- lat. mentha aquatica  vezi SC.52 sau gdl. mionnt each- eg. "horsemint"- lat. mentha sylvestris poate sub forma each mionnt ?); gd. toulb<e,i>la/tulb<a,e>la; <ro. corobatică/dioc/fierea-pământului/frigurică/ghioc/ frigor/potroacă/sglăvoc/ smoc/țintaură; eg. red gentian; lat. erithraea centaurium>; (gdl. ceud bhileac- traducere eg. hundred-leavedvezi SC.48 cf. Armstrong);gd. udacila/usagila/usazila; <ro. arierel/arățel/boroboanță/limba-câinelui/limba-mielului/otrățel; eg. hound’s tongue; lat. cynoglossum officinale>; (wls. tafod y ci- eg. "dog’s tongue" poate sub forma viciată <taf>od y ci).  Pentru unele plante, denumirile în română ar putea aduce cu denumirile celtice:gd. absentium/bitumen/zired/zonusta...etc.; <ro. pelin/pelin-alb/pelin-brun/pelin-negru/pelinariţă/piloniu; eg. common wormwood; lat. artemisia absinthium/vulgaris>; (Gdl. meath chaltuin- lat. artemisia  abrotanum= ro. pelin ?; irg. surabhan/suramont şi wls. siwdrmwt- lat. artemisia  abrotanum= gd. zired vezi SC.40);gd. arborria/arpropria/edera; <ro. iarba-zânelor/iederă; aro. iadir<â,i,ishu>; istr. bîrșlian; eg. ivy; lat. hedera helix>; (gdl. eidheann= ro. <iarba->zânelor ?). Dacicul mai apropiat de istr. ?;gd. <c,k>oadama/koalama/kardama; <ro. broasca-apei/broscariță/broscariță-plutitoare/codru/limba-bălților/limba-broaștei/limba-oii/limbariță/podbal-de-apă/pătlagina-apei; eg. broad-leaved pondweed; lat. potamogeton natans>; (irg. liachroda=ro. codru, gdl. liobhag=ro. limba-bălților/limba-broaștei/limba-oii ?);gd. diesema/diesapter; <coada-boului/coada-lupului/coada-mielului/coada-vacii/lumânare/lumânărică; eg. cow’s lungwort; lat. verbascum thapsus>; (gdl./irg. cuineal Mhuire/cuingeal Mhuire= ro. coada-mielului sau ro. lumânare/lumânărică);bessă ionitis; <ro. aconit/curcubețică/omag/omag-veninos/mărul-lupului; eg. monkshood/Monk’s Hood; lat. aconitum napellus (toxicum)>; (gdl. fuath mhadhaidh = ro. omag ?);gd. toutastra/tutrastra; <ro. boșar/castravete/dovleac/harbuz/lebeniță/lubeniță/ pepene-verde/șiarchim; aro. carpuzu/cucumbiciu/hiumânicu/peapini/shirkinu; eg. melon echivalează cu lat. cucumis melo; lat. cucumis citrullus>; (gdl./irg. meal-bhuc/meal-bhucain <plural>- lat. cucumis melo aduce cu ro. lebeniță/lubeniță).  Alte exemple:ro. afin; <eg. whortleberry; lat. vaccinium myrtillus>; (gdl. fraochan- eg. "whortleberry"- traducere eg. "that which grows among the heather"sau gdl. dearcati-fithich- traducere eg. "the raven's berries"vezi SC.45; wls. afanwydd<en>- eg. "raspberry-bush<es>"; ek. afi/ahabi- eg. "whortleberry");ro. anghinare; < aro. kinarâ/anghinarâ ; eg. artichoke; lat. cynara scolymus>; (gdl. plur na greine- explicație eg. "to the flower, from the popular error that the flower turns with the sun"- eg. artichoke);ro. ciuperca de bălegar/ciupercă de gunoi; <aro. buburecu/bureati/ ciupernicâ/ guguljeanâ/peciurcâ; eg. field mushroom; lat. agaricus campestris>; (gdl. balg bhuachail- traducere eg. "wallet+sheperd", gdl. bŕlg bhuachairunde unde gdl. buachar- eg. "dung"; gdl. balg losgainn considerat din gdl. losgann- eg. "a frog");ro. dracila;<eg. barberry; lat. berberis vulgaris>; (gdl. brabrag, dar și gdl. preas nan gear dhearc- eg. "the sour berry -bush" sau gdl. preas deilgneach- eg. "the prickly bush" sau gdl. dearc- eg. "a berry" cf. gdl. gearr-dhearc- eg. "whortleberry"- traducere eg. "sour berry" poate sub forma dhearc-gearr);ro. măceș; <eg. dog-rose; lat. rosa-canina>; (irg. mhadra sgeach- traducere eg. "the dog’s haw or bush" ?);ro. obligeană; <eg. sweet-flag; lat. acorus calamus>; (gdl. cobhan cuile- traducere eg. "an ark of bulrushes"+ gdl. cuile chrann- traducere eg. "cane"; mxg. cliogagh millish- eg. "sweet flag" ?);ro. stejar; <eg. oak; lat. quercus-robur>; (gdl. eitheach- eg. "oak"+ gdl. dair/dŕrach- eg. "oak");ro. zmeur; < ro. zmeură=aro. <a>znjiurâ/câpincâ/gljiurâ; ro. zmeur=aro. pilivuri; eg. raspberry; lat. rubus idaeus>; (gdl. craobh nan smčur/smear phreas/dris-smear/smearachd- lat. rubus fruticosus, wls. miar- lat. rubus fruticosus; mxg. smeyr- eg. "blackbery, berry", mxg. smeyr yiarg- eg. "Chinese raspberry, wineberry"); Concluzii:Departe de a face lumină, aceste interpretări induc și mai multe semne de întrebare asupra originii și familiei de afiliere a limbilor tracă și respectiv geto-dacă. Dacă despre tracă aș putea conchide că prezintă unele corespondențe cu limba lituaniană, despre geto-dacă înclin să afirm că prezintă o variabilitate despre care aș dori să vorbesc cu o cu totul altă ocazie.

 

Valentin-Claudiu Dobre

 

SURSE

DER- Dicţionarul Etimologic Român

DEX- Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan" - Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Ediţia a II-a, Ed. Univers

SC.xx- Sunderland John Cameron- "The Gaelic Names of Plants (Scottish and Irish), W. Blackwood and Sons, Edinburgh and London, MDCCCLXXXIII"- (pagina)xx

Alte surse:

- Pentru bretonă, irish gaelic, gaelic- gŕidhlig: www. wordgumbo.com/ ie/cmp/index.htm şi Robertson James A.- "The Gaelic Topography of Scotland, Edinburgh, 1869"

- Pentru gaelica din Cornwall, cornish gaelic: Robert Williams- "A Dictionary of the ancient celtic language of Cornwall, Llandovery Roderic, London, Trubner & Co., MDCCCLXV"; Bock A., Bruch B., Kennedy N., Prohaska D., Rule L.- "An English - Cornish Glossary in the Standard Written Form, Version 14/08/2010, Ed. electronică"; pentru manx gaelic: http:// www. gaelg.iofm. net/ DICTIONARY/dict2/index.html

- Pentru latgalian: http: //latgola.lv/voluda/vuordineicys/cyulltg.shtml

- Pentru letonă:  www. dictionary.site.lv şi www.letonika.lv

- Pentru lituaniană: www. anglu-lietuviu.com; Harold H. Bender- "A Lithuanian Etymological Index, Ed. Princeton Univ. Press, Princeton-London, Humphrey Milford Oxford University Press, 1921" (în  gm.)

- Pentru nepali: Karunakar Baidya- "Teach Yourself Nepali, A Tourist Manual, Published by: Ratna Pustak Bhandar, Bhotahity, Kathmandu, 1997"; http: //dsal.uchicago.edu/cgi-bin/romadict.pl?query =y&table=schmidt

- Pentru pashto (afgană): Tegey Habibullah, Robson Barbara- "Beginning Pashto Textbook, Center for Applied Linguistics, Washington, ED 323763" şi Raverty, H. G. (Henry George). A dictionary of the Puk’to, Pus’to, or language of the Afghans: with remarks on the originality of the language, and it’s affinity to other oriental tongues. Second edition, with considerable additions. London: Williams and Norgate, 1867 din sursa http://dsal. uchicago.edu/dictionaries/ raverty/

- Pentru punjabi: http://www.ijunoon.com/punjabi/dictionary.aspx?word=?

- Pentru samogitian: Wikipedia

http://bat-smg.wikipedia.org/wiki/Lietoviu_-_%C5%BEemaitiu_kalbu_%C5%BEu od %C4%ABns şi http://bat-smg.wikipedia.org/wiki/%C5%BDemait%C4%97%C5%A1ks_%C5%BE uod%C4%Abnielis

-Pentru tracă: www. groznijat.tripod.com/thrac/index.html lucrarea Duridanov Ivan- "The Language of the Thracians" (în limba engleză)

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero, Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu, Cezarina Adamescu (Rumänien)