Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Rromii şi originea lor

Venera Dumitrescu-Staia, Canada

 

 

Tiganii sau romii sunt un popor indoeuropean. Kshattriyas din Nordul Indiei au ajuns īn Grecia īn secolul IX si patru secole mai tārziu Rajputii li s-au alaturat. Īmpreuna, au format Romani Cel = popor tigan. Īntrucāt tiganii nu au un stat propriu, ei au fost si sunt īmprastiati nu numai īn toate colturile Europei, dar si īn ambele Americi, de Sud si de Nord. Cu toate ca nu exista un recensamānt exact asupra populatiei lor, se estimeaza cu aproximatie, existenta unui numar de aproximativ 80 milioane. Cvasitotalitatea tiganilor a pierdut folosirea limbii lor stramosesti asimilati fiind de tarile de adoptie. Tiganii sunt un popor īn general nomad, lucru care a reprezentat o dificultate pentru integrarea lor sociala īn tarile unde poposesc. Valorile si modul lor de viata diferit au facut īn asa fel īncāt populatia tarii de adoptie a creat presiuni asupra lor. Tiganii sunt exclusi si, īn general, dezavantajati īn domeniul educatiei, al īncadrarii īn munca, al sanatatii si locuintelor, precum de la viata publica.

Īn ceea ce priveste limba vorbita de tigani, nu se poate stabili cu exactitate ce limba folosesc. De exemplu, netinānd seama decāt de tiganii din Europa si din America, anumiti lingvisti cred ca 2/3 dintre ei vorbesc īnca o forma a limbii lor stramosesti (9 milioane de tiganofoni). /Summer Institut of Linguistics/ din Texas evalueaza "numarul de tiganofoni la 1,5 milioane de vorbitori", īn timp ce īn 1989, Uniunea Sovietica estima cifra de 202.810 tiganofoni. UNESCO afirma īn 2002 ca "tiganeasca" este o limba īn pericol de extindere. Īn final, se poate crede ca o mare parte dintre tigani au pierdut folosirea limbii lor stramosesti.

Tiganofonii locuiesc īn Europa, īn spatiile Bosnia-Hertegovina, Romānia, Polonia, Ungaria, Albania, Grecia, Slovacia, Ucraina, Portugalia, Spania, Norvegia, Suedia, Franta, Olanda, Italia si Germania. Exista cel putin 15 varietati de limba tiganeasca si anume: anglo-tigan (Anglia), calo-tigan (Spania), domari (Iran), lomavren (Armenia) serbo-tigana din Balcani (Serbia), baltica (Polonia), tiganeasca din Carpati (Cehia), finlandeza (Finlanda), din Sintes ( Serbia), din Valahia (Romānia), galica (Tara Galilor), greco-tigana (Grecia), tiganeasca calatoare sau tiganeasca tatara din Tarile Scandinave. Daca cei care vorbesc tiganeasca sunt putin numerosi, aproximativ 1,5 milioane, īn timp ce tiganii ca populatie sunt mult mai numerosi - mai mult de 10 milioane.


Limba /romanesh/ (romani sau tiganeasca) ramāne unica reprezentanta europeana a grupului indo-iranian. Romanesh a pastrat īn mare parte mostenirea limbilor din India de nord, īn mod particular indi si rajasthani, din care deriva 60% din vocabularul de baza. Romanesh sau tiganeasca este uneori considerata ca apartinānd unui subgrup indian sau chiar a treia ramura indo-iraniana ca singura limba - tiganeasca. Cu toate ca limba tiganilor are originea īn sanskrita si alte limbi din nordul Indiei, ea s-a fragmentat īn multiple varietati dialectale, īmbogatita de termeni persani, armenieni, grecesti, slavi sau romānesti.

De cāteva decenii, radacinile anglo-saxone au impregnat vocabularul modern, tehnic si stiintific. Varietatile tiganilor din Europa de Est, au conservat gramatica indiana, ca fond lexical de origine sanskrita. Īn acelasi timp, varietatile tiganesti din Vestul Europei s-au creolizat (jargonul negrilor din colonii), devenind anglo-romanesh (anglicizat), manush (germanizat), sinto-italian, calo-spaniol. Īn general, tānara generatie pare sa fi abandonat īn mod progresiv limba stramoseasca, ceea ce poate fi resimtit ca o pierdere a identitatii tiganilor. De cātva timp, lingvistii sunt preocupati si de existenta acestei limbi, fapt pentru care a fost dotata cu un alfabet si face obiectul unei standardizari.

 

Venera Dumitrescu-Staia

Canada

 

Comentarii de la cititori

-------------------------------------------
-- Formular: 'Parerea'
-------------------------------------------

1. Ce doriti sa ne transmiteti?:'Felicitari'
2. Tema / articolul / autorul::'Venera Dumitrescu Staia - Toate articolele doamnei'
3. Numele si prenumele Dvs.:'Vasile Carmen_Mariana'
4. Adresa Dvs. E-mail:'carra4me@yahoo.fr'
5. Numarul Dvs. de telefon (fix):''
6. Numarul Dvs de telefon (mobil):'0040745814409'
7. Textul mesajului Dvs.:'Va admir si "va citesc" cu foarte mare placere.

Un an bun plin de bucurii!

CMV'


   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)