Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

SĂRBĂTOARE LA AUŞEU

Prof. Iosif POPA

Impresii si pareri personale in FORUM

 

Două evenimente ce ţin de istoria aşezării bihorene Auşeu au polarizat şi au adus la „vatră” nu numai pe fii satului, dar şi pe alţi invitaţi. Este vorba de sărbătorirea a 600 de ani de la atestarea documentară a localităţii, dar şi la împlinirea a 180 de ani de la naşterea marelui om de cultură şi patriot român, Alexandru Roman, care a văzut lumina zilei aici, la Auşeu. În memoria acestuia a fost înălţat în centrul comunei un impunător bust din bronz, care a fost dezvelit cu acest prilej şi apreciat la o deosebită valoare artistică de către cei prezenţi, împlinind astfel, din punct de vedere artistic, şi pe sculptorul căruia îi aparţine creaţia, respectiv conf. univ. dr. Cornel Durgheu (foto), decanul Facultăţii de Arte Vizuale de la Universitatea din Oradea.

 

Ţinând cont de o impresionantă „carte de vizită” a celui citat mai sus, anume numeroase sculpturi, monumente cultură înălţate în ultimii ani în memoria unor personalităţi marcante din istoria patriei, în oraşe precum Sibiu (Capitala Culturală Europeana), Arad, Marghita, Oradea, Salonta, Ştei, precum şi în multe alte localităţi ale ţării, am dorit să avem pentru cititori noştri viziunea sculptorului asupra noii creaţii. Iată şi cele relatate de domnia sa în legatură cu „secrete” actului de creaţie, viziunea dânsului asupra acestei mari personalităţi politice şi culturale pe care o evoca bustul precum şi inspiraţia ce l-a călăuzit în transpunerea unei fizionomii în arta:

 

Aşa am simţit şi trăit în suflet chipul lui Alexandru Roman, redat în bustul de la Auşeu, cu o reprezentare interioară generalizată a trăirii artistice. Uşoara încordare a muşchilor feţei trădează emoţia căutată şi transmisă prin starea acordurilor interioare, frământând lutul cu patimă şi gesturi bruşte, fără scopul de a finisa vreun detaliu, deformând trăsăturile acesteia cu o violenţă regăsită la artiştii expresionişti, aspirând către o determinantă a stilului personal, prin conturarea unei viziuni proprii, potrivit modelului abordat; acţionând asupra formei, lăsând la o parte detaliile accidentale, urmând esenţialul structurilor şi caracterul modelajului, prin acordarea unor tensiuni interne mijlocită de o mare energie potenţială, ce demască puterea vie în decizia anatomică sau nuanţele fizionomiei, ceea ce dă farmec operei.”

   

 Au rostit alocţiuni prilejuite de acest moment vice-primarul comunei, Silviu Butici, prof. Ligia Merişan, director al Directiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional, precum şi prof. univ. dr. Viorel Faur de la Universitatea Oradea, care, într-o manieră cunoscută de istoric, a evocat marele patriot ca om politic, ca om de cultură, ca întemeietorul şi membru al Academiei Române, ca publicist, ca deputat de Ceica, timp de peste doua decenii, în Parlamentul Ungar, ca deschizătorul martirajului român în perioada dualismului austro-ungar. De fapt curajul de-a susţine cauza şi drepturile românilor l-a costat scump, chiar şi libertatea. Astfel, în anul 1868 a fost condamnat la un an   de închisoare pentru că a publicat în ziarul „Federaţiunea” (la care era redactor responsabil) cât şi în alte ziare româneşti, „PRONUNCIAMENTUL DE LA BLAJ”, act de protest semnat de un grup de ardeleni împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria, votată de Dieta de la Cluj în 1865. Un exemplar al protestului a fost trimis Guvernului, (care i-a dat în judecată pe autori), deoarece aceştia au declarat că rămân la principiile şi revendicările prezentate la Adunarea de la Blaj, din 3/5 martie 1848. Acestă formulare conţinea ca revendicări de bază: „autonomia Transilvaniei” şi redeschiderea „Dietei Transilvaniei” pe baza unei adevărate reprezentări populare, fiind totodată şi prima acţiune politică a burgheziei române din Transilvania, împotriva dualismului austro-ungar.

 

La propunerea mai multor vorbitori s-a desprins ideea că ar trebui făcute mai multe eforturi pentru prezentarea şi cunoaşterea acestui om de cultură, cât şi a altora de talia  acestuia, propunându-se de a fi iniţiate cât mai urgent o suită de manifestări care să-i popularizeze viaţa şi activitatea, dedicate împlinirii a 110 ani de la moartea acestuia, eveniment ce urmează a fi sărbătorit în cursul anului viitor.

 

Ca un corolar al prezentării lui Alexandru Roman, reţinem pentru cititorii noştri şi ce a scris la timpul potrivit, Iosif Vulcan, în revista „Familia" întemeiată de către acesta la Oradea:

 

A servit naţiunea cu condeiul şi cu graiul la catedră, la tribună şi în arena ziaristică. Ca profesor a ilustrat catedra de Limbă şi Literatură Română la Universitatea din Budapesta, unde s-a afirmat ca filolog de primă forţă, trecându-i numele şi peste Carpaţi. Ca membru al Academiei Române, din care a făcut parte de la începutul înfiinţării acestei instituţii, a ţinut multe conferinţe filologice, care i-au făcut numele bine apreciat. Ca ziarist a fost unul din fondatorii presei române moderne; optimist şi curajos, el a deschis şirul martirilor noştri condamnaţi pentru apararea cauzei naţionale.

 

Ca deputat a luptat neclintit sub stindardul naţional, până când puterea brută i l-a smuls din mână. Alexandru Roman a fost unul din deputaţii care au dat primul ajutor ideii de a înfiinţa Teatrul Naţional Românesc.

 

Notăm şi faptul că cele două zile de manifestări  prijeluite de evenimentele amintite s-au încheiat cu o serbare câmpenească desfăşurată pe terenul sportiv al localităţii, unde pe estrada special amenajată au evoluat numeroase formaţii folclorice din depresiunea Crişului Repede.

 

Prof.Iosif Popa

Oradea

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)