HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

 

 

Sărbătoarea solstițială a Sf. Ioan în Mallorca

Iulian Chivu

 

Străvechi obiceiuri de sorginte mitico-solară continuă și astăzi să fie văzute  nu numai la popoarele care nu s-au detașat defintiv de gândirea mitică, ci și la cele care duc o viață modernă, fără a fi suspecte de un dualism spiritual; problema este una de continuitate, de dăinuire, cu atât mai mult cu cât nu au apărut  date care să slăbească esențial credința care susține datina.Nu numai în etnologia românească sunt cunoscute o serie de tradiții legate de solstițiul de iarnă, dar și de cel de vară, când soarele urcă sau coboară bolta cerească, dinspre și spre Capricorn.

Saturnaliile romane (17-24 decembrie), înainte de epoca creștină, care odată cu papa Liberiu statornicea data nașterii lui Iisus la 25 decembrie, pe fondul acestor  tradiții, erau o sărbătoare a Soarelui neînvins (Sol invictus), tradiție cunoscută mai înainte și de persani în cultul lui Mithra. În paralel cu sărbătoarea creștină a Nasterii Domnului, cele mai multe popoare au păstrat unele tradiții legate de cultul păgân al Soarelui, nordicii fiind cei mai consecvenți în acest sens fiindcă ei se confruntă alternativ când cu prezența prelungită, când cu absența îndelungată a soarelui în parcursul lui diurn, vara și iarna.

În țătile baltice se sărbătoreste în chip oficial Mijlocul verii (Midsummer, engl.). În Danemarca, de pildă, în ziua de 24 iunie (Sankt Hans aften), se fac focuri imense, iar participanții cântă imnuri închinate mijlocului verii, ca si în Finlanda (Johannes Kastaja), unde focurile se lasă să plutească pe apă.Aici, în vechime (adică înainte de 1316), obiceiul se numea Ukon juhla și era închinat zeului autohton Ukko (focul se numea Ukko-kokko), ca mai apoi să se închine Sf. Ioan Botezătorul, de ziua nașterii acestuia. În Estonia, obiceiul este cunoscut sub numele de Jaanipäev și are un conținut asemănător, iar la germani se numește Sommer-Sonnenwende.

 În Suedia (descrierea amănunțită am făcut-o în  rev. Academica, nr. 60-61/2007, an XVII, nr. 197-198), obiceiul este cunoscut sub numele de Midsommar și constă în ridicarea un stâlp  sub formă de cruce ornat cu multă verdeață și cu jerbe de flori împletite  în formă circulară, care se agață în acest stâlp, în jurul căruia se dansează într-un alai de veselie, iar copiii poartă pe cap coroane  rotunde de flori și verdeață. La Stockholm, sărbătoarea este găzduită de primul mare muzeu european în aer liber, cel de la Skansen.

 

 

Românii sărbătoresc și ei ziua nașterii Sf. Ioan Botezătorul sau Drăgaica (numele  dat sărbătorii în sudul țării).Noaptea care precede ziua de 24 iunie este pentru ei un prilej de premoniții și testări oraculare, practicate mai ales de către fete, în timp ce flăcăii aprind făcliile de Sânziene, pregătite din rășină în zonele muntoase, și pe care le învârt în sensul  deplasării soarelui pe boltă. Sărbătoarea mai este cunoscută sub numele de Ziua Soarelui, Ursina sau Amuțitul cucului (cucul cântă de la Blagoveștenii până la Sânziene) sau chiar Sân Pietru Fierbe Piatră, din cauză că adesea oamenii pot fi pedepsiți prin grindină pentru păcatele lor de peste an. Sărbătoarea presupune și reținerea de la orice activitate și dacă te uiți în soare în ziua de Sânziene, toată vara te doare capul, cred românii.Inmulte locuri, ritualul se desfășoară pe malul unei ape, iar la miezul nopții băieții și fetele intră în apă și se scaldă împreună, perechi, după atracție sentimentală, de unde Sânzienele sunt și o sărbătoare a îndrăgostiților.

Spaniolii sărbătoresc și ei această zi (El calor de Sant  Joan). În Mallorca, de pildă, anul acesta, ei au avut o adevărată Noche de fuego y playa, când peste 5000 de localnici au ocupat Playa de Palma, după lăsarea serii, până în dreptul hotelului Pil-Lari, apoi au întins mese festive, înconjurate de lumânări și verdeață, iar la miezul nopții s-au îndreptat spre țărm și au intrat cu toți în apă, după care, într-o liniște perfectă, s-au retras spre casele lor, lăsând locul curat. Intrebându-i de ce se înconjoară de făclii sau lumânări, toți au explicat invariabil că această sărbătoare este închinată soarelui care de 24 iulie, de Sant Joan, este la apogeu. Lumânările și făcliile au menirea de a întreține lumina solară, de a stimula luminozitatea astrului. Petrecerea sau masa festivă, fără excese, este considerată în Mallorca o marcare a mijlocului verii și, simultan, o cinstire a zilei de naștere a Sfântului Ioan.

 

Iulian Chivu

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com