Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Sensuri profunde (Am devenit un culegător de perle)

Camelia Tripon (foto)

Impresii si pareri personale in FORUM

 

Camelia Tripon - născută la Brăila īn 4 august 1957. A urmat Colegiul Gh.M. Murgoci din Brăila şi Facultatea de Tehnologie Chimică a Universităţii Politehnice Bucureşti. A publicat peste 70 de eseuri īn pagina de « Cultură şi artă » a ziarului Cuvantul liber din Tg.Mureş, cu scopul de a readuce din “exilul etimologic” numeroase cuvinte romāneşti, īn contextul indo-european . A participat cu lucrări la Congresele Internaţionale de Dacologie din Bucuresti(V, VI şi VII). Este membră a Societăţii ASTRA – Tg. Mureş.

Să īi urăm bun venit la Revista Agero!

Lucian Hetco, redacţia Agero

 

Zilnic adunăm nestemate din cărţi, apoi le ascundem īn adāncurile de nepătruns ale subconştientului. Īntr-o zi un culegător de perle va găsi īntr-o scoică pe cea mai frumoasă. Bijutierul īi va da strălucire, īntr-un obiect  de podoabă. Aşa se īntāmplă şi cu noi. Petre Marin sesiza cu indignare că DEX-ul atribuie cuvāntul hotar "unor nomazi".

 

   Atunci am devenit un culegător de perle; şoaptele sufletului mi-au  spus: Hator şi Hata-Yoga, iar apoi Hora. Cercetătorii au dovedit că vechii egipteni erau albi, iar americanul Edgar Cayce a afirmat că:  "Marea piramidă a fost  construită de Ra-Ta şi tribul său. Ei veneau din Carpaţi".

 

   Hathor este zeiţa egipteană a asfinţitului  şi călăuză a morţilor. După cum ştim, oamenii, cānd mor, trec"hotarul" dintre lumea celor vii spre lumea cealaltă. Tot Hathor este soţia zeului Ra şi mama lui Horus, fiind patroana muzicii, dansului, dragostei şi bucuriei. De aici un alt cuvānt legat de numele ei este şi hatār (a face cuiva pe plac). Autorii DEX-ului spun că hatār vine din turcă, omiţānd cei 5.000 de ani ai zeiţei Hator (sau poate 12.000  de ani după Edgar Cayce şi Platon şi 25.000 de ani după "sensibili" - cāt ar avea istoria Egiptului şi Marea Piramidă).

 

   Īn Larousse se afirmă  că "Nu se ştie de ce egiptenii  au considerat-o pe Hathor şi Doamnă a Puntului." Dacă facem legătura dintre imnul īnlţat lui Amon-Ra, īn care  se spune că zeul-soare vine din "Punt", īnţelegem.... De asemenea inscripţiile din vremea  lui Hatshepsut (1504-1482 īHr.) menţionează că ei au ajuns la un ţărm jos şi au navigat īn lungul  unui fluviu, şi locuitorii aveau pielea  asemănătoare cu a egiptenilor, purtau barbă şi părul lung,  şi au adus aur de acolo. Prin această relatare ajungem  la Dunăre, la geto-dacii bărboşi şi pletoşi (plestoi) şi la aurul  care putea fi transportat pe la Porţile de Fier. Iată cum ajungem la vechimea Doamnei din Punt sau din Pontul Euxim, cum i se va spune īn istorie. Un alt cuvānt, care s-a atribuit altor străini este HAT (considerat ucrainean, unde īnseamnă zăgaz), care are aceiaşi rădăcină şi sens cu zeiţa Hathor. Oare cum am putut lua două cuvinte, hotar şi hat, cu acelaşi sens din două limbi total diferite ca origini, maghiara şi ucraineană?

 

     Termenul vechi indoeuropean Hatha-Yoga defineşte un sistem hindus, care prin exerciţii fizice şi posturi necesare purificării, conduce la  "eliberarea"  din ciclul reīncarnărilor, adică al trecerii hotarului dintre vii şi ceilalţi. DEX-ul menţionează că hotărī are aceeaşi rădăcină cu "hotarul", deci tot īmprumut, ignorīnd că din Altai s-a trecut peste teritoriul locuit de indoeuropeni, fie sciţi, fie slavi, fie traco-geţi, boi, rugi (germani) şi celţi. Unor lingvişti le este greu să cunoască istoria, cīnd mai simplă este deschiderea unui dicţionar al vecinilor actuali. Vorba unor autori: "După ce ne-au jefuit, n-am avut altceva mai bun de făcut decīt să le īmprumutăm limba, cu atīt mai mult cu cīt pe la munteni şi moldoveni n-au trecut decīt cīnd au fost īnvinşi la Posada şi Baia". Oare eram surdo-muţi? Cum   s-au īnţeles egiptenii, grecii, macedonenii, persanii cu geto-dacii, atunci cīnd făceau schimburi comerciale? Ne spun Ovidiu şi Horaţiu, născuţi īnaintea lui Iisus, şi deci īnaintea cuceririi a 14% din teritoriul Daciei de către imperiul roman; dacii aveau un ideom asemănător latinei. Din nefericire va trece mult pānă ne vom deştepta din somnul care naşte monştri. Dacă am intrat īn hora cuvintelor putem să-i reabilităm şi acestui termen originea, căci nu vine din bulgarul horo. Geto-dacii, care acum 6300  de ani, cu 2000 de ani īnaintea chinezilor, incizau pe vase (la Hăbăşeşti, după americanca Maria Gimbutas) semnele cunoscute ca Yang-Yin, au avut un cult solar, păstrat prin desene şi sanctuare.

 

     Şi poate aceasta este explicaţia la spusele lui Jean Vertemont care afirmă că indoeuropenii au dus civilizaţia lor pīnă īn China, Japonia şi īn ţările Asiei de Sud-Est. Hora este un dans ritualic īnchinat soarelui. El  ne leagă de egiptenii care au avut un cult solar şi o trinitate prin Ra, Hathor şi Horus, ce reprezintă o horă a ciclului diurn. Hora nu poate veni de la ultimii sosiţi īn Balcani. Īn schimb din limba geto-dacilor da, căci Coroana Boreală, constelaţia ce străjuieşte cerul ţării noastre, īn popor se numeşte HORA, iar o astronomie de excepţie s-a practicat la Sarmizegetuza, sora cunoscutului Stonehenge, din bătrīnul Albion (Anglia). Dacă nu ne place  originea autohtonă, atunci putem trage cu ochiul  la vechii atenieni,  de origine ioniană, care numeau pe cele trei fice ale lui Zeus  cu Themis (oare Tomis?), Horae - şi care se numeau Thallo, Carpo şi Auxo( axă sau osie?).

 

Camelia TRIPON

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face īn virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)