Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

SEPTEN TRION = SEPTEM CASTRA = SIEBENBÜRGEN

ARDEAL = TRANSILVANIA

 

Ing. Ion MUGIOIU, Elveţia

Comentarii la subsidiar

 

 

Pe harta publicată īn Liber Floridus (la cca. anul 1125), Europa Mundi Pars Quarta (an 1119), de către călugărul Lambert din St. Omen (Editura Derolezpe. Paris. Franţa) apare īnscris, una līngă alta: GOTHI (n.a.:adică GEŢIA), SEPTEN TRION ( n.a.: Banatul) şi DACIA (n.a. Transilvania). Obiceiul de a se scrie cu două denumiri: Septem Castra şi Transilvania (chiar una sub alta) s-a păstrat mult timp īn alcătuirea hărţilor (vezi :hărţile lui Nicolas de Cusa (an 1491), Beneventanus (an 1507) şi Waldseemueller (an 1511)) . Trion = Terendo boves. Boves = comună compusă din mai multe municipalităţi. In Italia BOVES era o comună cu 7 municipalităţi.

SEPTEM TRIONES este comunitatea celor şapte stele luminate din constelaţia URSEI. Dar, “cu picioarele pe Pămānt” analizat, acest SEPTEN TRION, este marcat, precum toate ţările reprezentate pe această hartă, cu o căsuţă (deci nu e vorba de geograficul SEPTENTRION (Nord)) şi īnseamnă de fapt ŞAPTE CETĂŢI, după cum şi denumirea dată de coloniştii germani īn Ardeal. Deci la anii 1100 exista deja denumirea de Şapte Cetăţi.

 

(Anexa: Harta călugărului Lambert (an 1119), Europa Mundi Pars Quarta, jos)

 

 

O analiză a  conţinutului denumirii TRION, aruncă lumină asupra īntunericului, neluminat de lingviştii şi istoricii romāni ! Hofmann Johann Jacob (1635-1706), scrie la anul 1698 (la anul 1699 Ardealul, cade fără luptă, īn mīinile vestice), īn Lexicon Universale (Leiden. Olanda): “ Triones, Romanis a terendo boves appelati. Varro di L.L.I.6. Triones enim boves apellantur a bubulis etiam nunc, maxime cum arant terram - - - -qui terram arabant, a terra teriones, unde triones, ut dicerentur  a detritu - - -“

TRION = Terendo boves. Boves īnseamă comună compusă din mai multe municipalităţi. Īn Italia BOVES era o comună cu 7 municipalităţi.

<Septimii Castra> se pare că erau denumite ganizoane ale īmpăratului Septimius Severus (ani 145 – 211) din regiunea Dunăre-Tisa (ipoteză presupusă şi de către D-l Horst Klusch, om de cultură din Sibiu), denumire care foarte probabil mai tīrziu devine <Septem castra>. Căci fără soldaţii din aceste īmprejurimi (Dacia,

Moesia, Iliria), Septimius Severus nu putea să ducă absolut nici un război, nici īn Britania şi nici īn Est sau Sud. Septimius Severus a fost comandantul legiunii a 3-a „Şcitica”. Patruzeci de ani de războaie au necesitat o maşinărie imensă de război. >Triones> este pus īn literatura antică romană şi cu garnizoane militare.

Arcul de Triumf al lui Septimius Severus din Roma prezintă prizonieri geţi din războaiele cu dacii liberi  (Geţia: Moldova, Dobrogea şi Valahia). Īntre anii 191 şi 193, Septimius Severus devine „īmpăratul Pano-niei”.

Denumirea de <Septem Castra> indică, că denumirea ARDEAL este o denumire de origine băşti-naşe, căci altfel coloniştii germani, aduşi de Biserica Apostolică de la Roma, nu ar fi tradus această denumire, ca  SIEBENBUERGEN !

 

Ancius Manlius Severinus Boethius ( 480-525), filozof din Roma ( executat că a conspirat cu Bizanţul), scrie īn Consolatio Philosophiae, Liber Secundus:

 

Nouimus quantas dederit ruinas* urbe flammata patribusque* caesis* fratre* qui quondam ferus interempto* matris effuso maduit cruore* corpus et uisu* gelidum pererrans ora non tinxit lacrimis, sed esse censor* exstincti potuit decoris. hic tamen sceptro populos regebat quos uidet condens radios sub undas Phoebus extremo ueniens ab ortu, quos premunt septem gelidi triones*, quos Notus* sicco uiolentus aestu torret ardentes recoquens harenas. celsa num tandem ualuit potestas uertere* praui rabiem Neronis*? heu grauem sortem*, quotiens iniquus additur saeuo gladius ueneno!triones*

 

<Triones> īnseamnă: URBE = cetate cu ziduri de apărare

Comentariul lui Boethius, Consolation of Philosophy. book 2, sectio m6.

 

Metrum 6:

A famous example of wickedness unimproved by attaining supreme power.

Meter: Sapphic hendecasyllable (- u - x - u u - u - -).

 

[1]  The great fire at Rome of A.D. 64; rumors of an imperial arsonist were spread by well-placed citizens. quantas dederit ruinas: indirect question; the subject is the relative clause (lines 3-7).

[2]  urbe . . . caesis: ablative absolute. patribus: "senators."

Titus Livius ( 59-17 ī.Hr.), primul istoric apolitic roman, scrie īn Ab urbe condita , capitolul 47:

 

47. iam hostes ante castra instructi stabant. moram pugnae attulit quod Hasdrubal prouectus ante signa cum paucis equitibus scuta uetera hostium notauit quae ante non uiderat et strigosiores equos; multitudo quoque maior solita uisa est. [2] suspicatus enim id quod erat, receptui propere cecinit ac misit ad flumen unde aquabantur ubi et excipi aliqui possent et notari oculis si qui forte adustioris coloris ut ex recenti uia essent; [3] simul circumuehi procul castra iubet specularique num auctum aliqua parte sit uallum, et ut attendant

semel bisne signum canat in castris. [4] ea cum ordine relata omnia essent, castra nihil aucta errorem faciebant; bina erant, sicut ante aduentum consulis alterius fuerant, una M. Liui, altera L. Porci; neutris quicquam quo latius tenderetur ad munimenta adiectum. [5] illud ueterem ducem adsuetumque Romano hosti mouit quod semel in praetoriis castris signum, bis in consularibus referebant cecinisse; duos profecto consules esse, et quonam modo alter ab Hannibale abscessisset cura angebat. [6] minime id quod erat suspicari poterat, tantae rei frustratione Hannibalem elusum ut ubi dux, ubi exercitus esset cum quo castra coniuncta habuerit ignoraret: [7] profecto haud mediocri clade absterritum insequi non ausum; magno opere uereri ne perditis rebus serum ipse auxilium uenisset Romanisque eadem iam fortuna in Italia quae in Hispania esset. [8] interdum litteras suas ad eum non peruenisse credere interceptisque iis consulem ad sese opprimendum accelerasse. his anxius curis, exstinctis ignibus, uigilia prima dato signo ut taciti uasa conligerent, signa ferri iussit. [9] in trepidatione et nocturno tumultu duces parum intente adseruati, alter in destinatis iam ante animo latebris subsedit, alter per uada nota Metaurum flumen tranauit. ita desertum ab ducibus agmen primo per agros palatur, fessique aliquot somno ac uigiliis sternunt corpora passim atque infrequentia relinquunt signa. [10] Hasdrubal dum lux uiam ostenderet ripa fluminis signa ferri iubet, et per tortuosi amnis sinus flexusque cum errorem uoluens haud multum processisset, ubi prima lux transitum opportunum ostendisset transiturus erat. [11] sed cum, quantum a mari abscedebat, tanto altioribus coercentibus amnem ripis non inueniret uada, diem terendo spatium dedit ad insequendum sese hosti.

 

Denumirea de ţară,  SEPTEN TRION, de pe harta călugărului Lambert din St. Omen, īnseamnă ŞAPTE CETĂŢI şi este prima denumire (an 1119) de acest gen, cunoscută mie pīnă la această dată, avīnd o rădăcină īn secolele 11-12. Deci cunoscută īnainte de sosirea coloniştilor germani pe pă-mānturile Ardealului. Omul de cultură, sibianul, Johann Troester (an 1666) mi-a dat multă «lumi-nă» pentru īnţelegere. Acest articol va fi inclus īn lucrarea “O mică incursiune īn cultura romānă”,  www.cultura-romana.com

Această hartă  face parte din lucrarea, “Geografia Istorică DACIA-ROMĀNIA”, Vol 1 şi 2, Basilea 1991, autori: Ioan Mugioiu şi Tamara Mugioiu, pe care am introdus-o personal (an cca. 1991-1992) la facultatea de Geografie (Universitatea din Bucureşti) şi Biblioteca Academiei ( Bucureşti).

Dar, “unde n-a dat Domnul, nu ajută nici Sfinţii”! Implicaţiile istorice  ale acestui articol vor fi mari şi vor duce la multe conflicte de competenţă.A fost o persoană, īn ultimii 40 de ani, care a spus, cam aşa: nu dau o ceapă degerată pe intelectua-litatea romānă ! Şi el era o calfă de cizmar !Căci cu FURCULISION s-a ajuns la  MANELISM şi AUTONOMIE ETNICĂ LOCALĂ. Şi nu din cauza calfelor.

 

Ing. Ioan Mugioiu

Langenthal, Elveţia

 

Comentarii de la cititori

 

-------------------------------------------

-- Formular: Părerea

-------------------------------------------

 

1. Ce doriti sa ne transmiteti?: Parerea

2. Tema / articolul / autorul:: SEPTEN TRION - SIEBENBÜRGEN - ARDEAL - TRANSILVANIA /MUGIOIU

3. Numele si prenumele Dvs.: CONSTANTINESCU, ADRIAN

4. Adresa Dvs. E-mail: const46@yahoo.de

5. Numarul Dvs. de telefon (fix):0049 - (0)211 - 776103

6. Numarul Dvs de telefon (mobil):

7. Textul mesajului Dvs.: Stimate domnule inginer MUGIOIU,

 

Numele dvs nu-mi este prea cunoscut pe paginile acestui website. M-am uitat putin prin arhive: se pare ca mai aveti numai un singur articol postat (ceva in legatura cu limba romana).

Oricum, trebuie sa recunosc ca ati facut pentru un simplu, banal cuvant in romaneste "Sapte Cetati" (denumit in trecut si "Sapte Scaune") denumit in latina "Septem Castra", denumit in germana "Siebenbürgen" o adevarata dizertatie, buna mai mult pentru oameni de stiinta, academicieni, etc, decat pentru obisnuitul cititor al acestui website incorsetat zilnic de zecile de probleme cotidiene, normale, obisnuite care-i macina timpul, sanatatea si viata.

Tocmai le scrisesem cu vreo doua zile in urma redactorilor acestui website (domnul LUCIAN HETCO din Stuttgart/RFG - editor, redactor, webmaster si domnul GEORGE ROCA din Sydney/Australia - coredactor),  ca de vreo doi ani incoace numarul comentariilor si a forumistilor acestui website a scazut vertiginos (din diverse motive, din diverse cauze).

Pe undeva nu este de inteles (intrucat multe articole postate pe acest website sunt intelegibile pentru orice categorie sociala, fie mai instruiti, fie mai putin instruiti, fie mai destepti, fie mai prosti- deci multe articole pot fi usor comentate, numai interes si bunavointa sa fie; ceea ce din pacate nu prea mai este) si totusi ... vazand articolul dvs (precum si altele scrise ca si acesta la un nivel ultra-, supra- , hiperspecializat, stiintific si filozofic) foarte de inteles. Deci ce este de neinteles? De ce nu se comenteaza!

Totusi subsemnatul (desi fac parte din categoria oamenilor simpli, media - nici prea, prea, nici foarte, foarte fiind un simplu ingineras), imi voi permite in cateva randuri sa comentez cele scrise de dvs.:

 

1. Mai intai sincere felicitari pentru faptul ca desi inginer (deci ca pregatire cu ramuri ale stiintelor exacte) aveti totusi o cultura de specialist in lingvistica, latinologie, filozofie, istorie, etc, etc. Inca o data, multe felicitari!

2. Nu prea inteleg pentru ce ati facut o dizertatie atat de lunga si stiintifica pentru o problema minora: TINUTUL SAPTE CETATI /fost TINUTUL SAPTE SCAUNE. Ca sa dovediti ca zona din Ardeal numita TINUTUL SAPTE CETATI (in limba germana SIEBENBÜRGEN) purta cu mult inainte de colonizarea primilor sasi ardeleni denumirea de "7 Cetati". Este stiut ca dupa colonizarea sasilor ardeleni in Transilvania, acestia s-au constituit intr-un fel de asociatie teritoriala vasala regatului Ungariei numita "Tinutul 7 Cetati" sau "7 Scaune" sau si mai cunoscut "Tinutul Craiesc/Regesc" (in limba germana "Königsboden") format din cele 7 burguri create de sasi: (Brasov, Sighisoara, Medias, Sibiu, Cluj si-nca doua ce-mi scapa momentan memoriei).

3. Domnule Mugioiu, oricum ati da-o si ati drege-o realitatea este ca denumirea de "Tinutul 7 Cetati/Scaune) a ramas in memoria istoriei de la acesti sasi si de la cancelaria regilor ungari care stapineau pe atunci Transilvania si care foloseau ca limba oficiala de cancelarie limba latina: deci TERRA SEPTEM CASTRA SAXONIS HOSPITAES (Tinutul 7 Cetati ale Oaspetilor Sasi) ......... si nu din hartile expuse de dvs, respectiv harta unui oarecare calugar Lambert din anul 1119.

4. Caci daca ne uitam atent pe aceasta harta (care intre noi fie vorba, poate semana cu orisice numai cu o harta a Europei medievale nu) nu vad nici-o legatura directa intre huni (o casuta), wandali (doua casute), gotzi (doua casute), Septentrion (deci tinutul nostru cu pricina) (o casuta), Dacia (trei casute) si la urma, in jos Scandia (probabil Scandinavia) si Norvuega (probabil Norvegia) (o casuta).
Lamuriti-ma si pe mine va rog unde ati gasit dvs 7 casute la cuvantul Septentrion care sa demonstreze faptul ca ar fi vorba de cele 7 cetati intemeiate mai tarziu in Ardeal de sasi?

5. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca aceasta asa zisa harta numai sfintia sa, calugarul Lambert stie cum a creat-o si pe ce baze stiintifice a creat-o. Totul e o amestecatura de neinteles.

6. Deci in incheiere stimate domnule Mugioiu, eu contest (daca nu totalmente cel putin partial) teza dezvoltata de dvs cu foarte mult chin si sudoare precum ca denumirea "Tinutul 7 Cetati/Siebenbürgen" (Sieben - sapte in germana, Bürgen - burg, asezare fortificata in germana) asa cum il cunoastem azi ar fi avut radacini cu mult inainte de colonizarea sasilor ardeleni. Poate in alta directie dar nu in aceasta, in sensul pe care doriti dvs sa-l dati.

7. Pentru un scurt raspuns va multumesc anticipat.

 

Cu stima,

ing. A.Constantinescu
R F Germania'
 


 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)