Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

 Signatura

 VERIDICITATE, IDENTITATE, AUTENTICITATE

  Dr. Titus Filipaş

 

 

 

Dr. Titus FilipasCum bine se ştie, în zona mediteraneană se inventează elementele ce vor fi utilizate în profesiile noi (vezi studiile lui Derek de Sola Price). Din perioada cruciată  avem  şi prima evidenţă despre mecanismul financiar numit “scrisoare fiduciară”.  Mai cunoscută la noi sub numele italian de “cambie”, (în engleză « bill of exchange »), deşi ‚scrisoarea fiduciară’ implica trei parteneri, în vreme ce ‚cambia’ propriu-zisă,  ‚the bill of exchange’, are nevoie de patru parteneri pentru a dobândi efectivitate. Semnătura de pe scrisoarea fiduciară,  înlocuitor pentru „adevărul” creat prin disjuncţia maniheistă  a  culturii populare,   nu marchează începutul „limbajului de lemn”, cum s -a  zis eronat 

 

Adevărul  este  ca  “pielea de sagri” :  se reduce în permanenţă.  În filosofia existenţialistă a lui Jacques Derrida, veridicitatea, identitatea, şi autenticitatea  sunt înlocuite de « Signatură ». Semnătura de pe scrisoarea fiduciară  nu reprezintă   aşchia „limbajului de lemn”, ci  o "signatură" derridiană. Un substitut pentru Adevăr.  Care-i sensul termenului prin alte exemplificări?

 

Linia  trasată de Pitagora pe nisip era   "signatura" unei entităţi geometrice. Marele matematic Arhimede din Siracuza acorda o importanţă imensă „signaturii” cercului: "Noli turbare circulos meos!", strigă  el spre legionarul roman care  îl va ucide pe intelectualul  vociferant. În timpuri moderne, poetul grec Konstantinos Kavafis (1863-1933) reia scurta istorie transmisă de  Cicero, Marcus Tullius (stilist latin ce a trăit de la 106 până la 43 ani mai înainte de Christos),  subliniind şi mai mult "signatura" cercului. Înainte de a muri, Arhimede desenează cercul în jurul  ‚punctului central’, insistă Konstantinos Kavafis, influenţat probabil şi de lectura aforismului lui Blaise Pascal: „le centre est partout, la circonférence nulle part”.

 

Împăratul Mihail al VIII-lea Paleologul, el însuşi un cavaler al tuturor timpurilor,  i-ar fi vorbit lui Don Quijote: "Nu ataca aripa de pânză a morii de vânt. Încearcă să inventezi deltaplanul!" Alt idealist, Leonardo da Vinci (1452-1519)  ori  faimosul Homo Sapiens Vitruvianus,   lucra sub imperiul unui stimul al delocalizărilor pentru funcţia de invenţie  pornită   din hrisoavele lui Mihail al VIII-lea Paleologul. Astfel, Leonardo da Vinci  proiectează  un magnific pod la Constantinopol, destinat să unească malurile strîmtorii Bosfor. În campania sa militară din Italia, regele François Premier era interesat de această capacitate a invenţiilor dovedită de Leonardo da Vinci. Încearcă  să recupereze darul invenţiilor  pentru Franţa, invitându-l pe Leonardo la Cloux. Desenele aproape diagramatice făcute de Leonardo da Vinci  (mama lui era  isauriană, o „sclava Isaura”  semită),  desenele păsării în  zbor,   sunt  incontestabil "signatura" culturală a zborului însuşi. După cum, ori de câte ori vedem vulturul bicefal pe vreo stemă, nu trebuie să uitam că aceea este de fapt ‚signatura’ Împăratului de aur, bazileul Mihail al VIII-lea Paleologul. Fără îndoială, atunci când observa zborul păsărilor, Leonardo năzuia să afle şi adevărul despre zbor, dar el nu a propus decât „signatura” zborului.

 

Accidentele navetelor spaţiale Challenger şi Columbia le putem explica şi prin faptul că incorporau numai „signatura” zborului, nu şi marele adevăr despre zborul cosmic, pe care genialul autor rus care a fost Alexei Tostoi îl conectează, în „Aelita”, cu mitul Atlantidei, un mit care, la rându-i, este ‚signatura’ filosofului Platon. 

 

Prin insertul aluziilor la dialogurile platonice din „Aelita”, roman despre iubirea  marţiană  a  unui  cosmonaut bolşevic,  scriitorul rus Alexei Tolstoi s-a dovedit a fi fost cel mai subtil dintre intelectualii colaboraţionişti ce au existat vreodată, intelectuali  care au înţeles că nu trebuie să servească ‚democraţia achiziţională’, ci ‚legile fatale’ ori ‚arhetipurile culturale’. De altminteri filmul cosmonauto-bolşevic‚ Aelita’ din anul 1924 era citat în anul 2005 pe  agenda culturală  a postului de televiziune european EuroNews drept unul dintre cele mai valoroase filme din toată istoria cinematografiei! Tema iubirii filmice din‚ Aelita’ probabil că l-a influenţat şi pe scriitorul rus Ivran Efremov în nuvela  sc-ifi ‚Cor Serpentis’.   

   Dr. Titus Filipaş

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)