Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

« UN BAVAREZ INCRUNTA DIN SPRINCENE CIND VEDE UN PRUSIAN »

 

DIN CORESPONDENŢA UNUI STUDENT ROMĀN LA BERLIN ĪN 1905

Dr. Luchian Deaconu (foto)

 

 

Berlin, 8 märz 1905

Dragă unchiule,

 

            Ai primit, cred, cartea mea postală prin care-ti anuntam primirea banilor.

            M-am īnscris īn Societatea Romānă de aici. Sedintele nu au loc decīt o dată pe săptămīnă, asa că nu pierd mult timp.

Dacă am iesit din ostracismul meu benevol fată de romāni, n-am făcut-o īn speranta de a cīstiga din contactul cu ei, desi unii sunt băieti cumsecade, ci, pur si simplu, pentru că ne vom mai īntīlni, poate, cu multi din ei, īn tară, vom fi siliti să trăim īmpreună, va veni timpul să le cer servicii si n-as vrea să mi se īntoarcă spatele, dacă i l-as īntoarce eu lor acuma.

            Asa e viata, sīnt nevoit să dau mīna la oamenii pe care īi dispretuiesc si să surīd acelora care nu ne pot suferi.

            In fiecare sīmbătă are loc cīte o conferintă si liberă discutie. La discutie am luat si eu parte.

Am criticat cuvīntările oratorilor cu bruschetea si sinceritatea care mi-e proprie; toti, după sfīrsitul sedintei, mi-au spus că am avut deplină dreptate, argumentatia mea a fost găsită justă ; nici unul n-a fost īnsă multumit cu forma īn care mi-am exprimat ideile, m-au găsit prea violent, prea pasionat si am aerul de a vorbi cu ură personală. Se poate.

            Intrebuintez societatea cum īntrebuintează gimnastica o trambulină, vreau să mă deprind să vorbesc īn adunări. Unul mai destept dintre ei mi-a spus chiar că eu fac sport din vorbire ; īi las să spună ce poftesc si eu īmi văd de treabă īnainte.

M-am anuntat si cu o conferintă : « Die Noarentäuser und die Mitelstandbewegung ».

            La Scoală s-a īncheiat semestrul si avem vacantă pīnă la 1 mai st.n. Cum vezi, o lună si jumătate : pīnă la 1 aprilie rămīn īn Berlin pentru a mai repeta parte din cursurile predate īn semestrul trecut iar de la 1 aprilie mă voi duce pentru 2 săptămīni la Hamburg, să văd orasul si portul cel mai mare din lume.

            Am asistat la o conferintă, aseară, a profesorului Nordenskiöld[1], celebrul explorator la Polul Sud.

E o adevărată fericire să trăiesti īn Berlin căci ai ocazie să auzi si să vezi pe toti savantii lumii si vă deplīng pe toti, d-voastră, care trăiti īn Craiova.

            Săptămīna trecută am asistat la o īntrunire tinută de studentii tuturor facultătilor din Berlin.

După cum sti, īn Germania, studentii au o multime de Societăti si Corporatiuni, cum sunt numite pe aici. Or, de cītva timp, si anume de cīnd Centrul Catolic are preponderentă īn politică, au īnceput să se formeze si īntre studenti « Corporatiuni Catolice » cu scopuri catolice si politice. Din 900 corporatiuni, 150 sunt catolice.

Natural că, atīt profesorii cīt si studentii, au văzut pericolul si cu totii au protestat. Studentii catolici au fost boicotati si celelalte corporatiuni au cerut la rectorii respectivi ca să nu aprobe īnfiintarea de societăti cu scopuri religioase si i-au amentintat că, īn caz contrar, toată studentimea necatolică nu mai ia parte la cursuri si la serbări oficiale.

Rectorii, sub presiunea guvernului care e dus de nas de Centrul Catolic, n-au aprobat cererea rezonabilă a studentilor, ba īncă au mai luat si măsuri contra lor, au desfiintat o multime de comitete studentesti sub diferite motive. Asta a dat nastere la o indignare colosală ; profesorii s-au solidarizat cu studentii si, la cīteva facultăti, n-au mai apărut nici profesorii, nici studentii, la cursuri.

Ziarele tună si fulgeră contra ministrului, « slugoi al catolicilor » ; īn parlament socialistii si « freisininge parteai » au cerut demisia ministrului de instructie si au amenintat cu scandaluri de stradă si cu reīnceperea lui Kultur-Kampf.

Prin Kultur-Kampf se īntelege campania dusă de Bismark contra catolicilor căci, trebuie să stii, nene, că dusmanul cel mai mare pe care l-au avut catolicii si evreii a fost Bismark.

Ministrul a cedat, īn fine, si studentilor li s-a dat deplină satisfactie ; toate măsurile luate contra lor au fost ridicate, asa că catolicii de data asta au fost călcati īn picioare si sacrificati.

La o īntrunire de protestare contra guvernului au arestat si, cum īti scrisei mai sus, săptămīna trecută. Desi li se dăduse deplină satisfactie studentilor, s-a propus īn adunarea trecută boicotarea corporatiunilor catolice, desfiintarea lor si vor reusi, opinia publică toată fiind contra catolicilor.

Te vei fi mirat, nene, de multe ori de ce Guvernul German face curte Centrului Catolic.

După cīte am observat eu si după cīte se pot vedea īntr-o chestie asa de complicată, lucrul stă asa :

Germania de Sud e mai toată catolică, īn special Bavaria, care e nu numai catolică dar chiar si ultra-montană. Or, dumneata stii, un german din sud nu se poate suferi cu unul din nord; lucrul ăsta l-am observat eu cīt am stat īn München ; un bavarez īncruntă din sprīncene cīnd vede un prusian.

Bavaria a intrat īn adevăr īn Confederatia Germană, care poartă azi numele de Imperiul German, dar ea a rămas aproape independentă si e reprezentată īn străinătate prin trimisii ei speciali.

Deci, cīnd guvernul face curte catolicilor din centru, n-o face pentru că īi place politica nefastă a acestuia ci ca să placă statelor de sud, īn special Bavariei, care sunt catolice si ca cu modul ăsta să facă īntre nord si sud legătura mai strīnsă.

In definitiv, curtea făcută Centrului Catolic e curte făcută Bavariei.

Al doilea motiv pentru īntelegerea guvernului cu Centrul Catolic e următorul : lupta comună contra socialismului care a luat proportii īngrijorătoare. Ti-am scris eu deja D-tale că Belinul a ales īn Reichstag 5 socialisti ; apoi ce să mai zicem de centrele industriale mari ca : Westfalia, unde lucrătorii cu sutele de mii sunt dati trup si suflet socialismului ?

Guvernul luptă contra socialismului prin catolici. . . 

Zilele trecute, īmpăratul a inaugurat un monument īnaintea palatului regal amiralului francez Coligny[2]. Coligny a fost un amiral protestant omorīt de catolici īn noaptea Sf. Bartolomey īn timpul celebrelor si nefastelor războaie religioase. Impăratul sustine că Coligny se numără printre strămosii lui ; cu ridicarea statuii unui protestant francez īn plin Berlin vrea să dea o lectie catolicilor germani...

Spune, te rog, tusicăi, că un proverb german sună : « Versprechen und Haltenzierst jungen und alten.

Mi-a promis că-mi scrie si nu mi-a scris.

Vă sărut de mii de ori pe toti.

 

Noatză

 

 

Material primit de la

dr. Luchian Deaconu


[1] Otto Nordenskiöld (1869 – 1928), fiul baronului Nils Adolf Erik N. (1832-1901) explorator arctic si geolog suedezde origine finlandeză) explorator polar si geolog suedez. Intre anii 1901 si 1903 a condus o expeditie antarctică suedeză īn tara lui Graham, iar īntre 1920 si 1921 a participat la o expeditie īn Anzii Peruvieni si Chilieni.

[2] Gaspard de Coligny ( 1519-1572 ), amiral francez. Conducător al hughenotilor. Asasinat īn nopatea Sf. Bartolomeu.

 

Comentarii de la cititori

 

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face īn virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)