Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Dr. Titus FilipasUn meta-nivel

Istoria cere o reconciliere istorică între România şi Rusia

Dr. Titus Filipaş

 

 

Istoria cere această reconciliere istorică între România şi Rusia. Vina neînţelegerilor este şi a lor, dar şi a noastră. Ei, ruşii, sunt încă de la anul 1703 la nivelul imperial- bizantin. Noi încă nu. Trebuie să construim o punte ‘de porfir’ peste un hiatus cultural din istoria noastră. Acest hiatus cultural a fost creat de Occident. Nicolae Iorga avea dreptate să propună discursul nostru de continuitate istorică prin construcţia ‘Bizanţ după Bizanţ’. Deconstrucţia filosofică a lui Jacques Derrida lămureşte binomul de moarte şi naştere care se petrec în Romania Orientală a secolului IV.


Prin termenul Nova Roma, acel think tank creştin condus de Sfinţii Ierarhi recunoştea implicit la 381 AD, în Constantinopol, că exista şi un Latium Novum. Construit prin ‘socii’ -alizarea traco- daco –moesilor. Aşa le spunem, aglutinant, rezumativ, populaţiilor balcanice autohtone dinainte de migratori, populaţii distincte de greci (eleni). Acest ‘demers Nova Roma’ deblochează actul de înţelegere a istoriei noastre, artificial zăvorâtă în “retragerea aureliană” impusă normativ de istoriografi din Occident. Sigur, documentul de la 381 AD despre Nova Roma este interpretat altfel de istoriografii Rusiei moscovite. Anume că Nova Roma este de fapt ‘A doua Roma’. Că Moscova ar căpăta pe acest fond semantic legitimitate la pretenţia impertinentă de a se declara ea însăşi A treia Roma după ce Bizanţul cădea la 1453. Este o interpretare forţată, care nu ţine cont de faptul ca binomul interpretării adevărate se completează, --cronologic el începea--, cu uciderea ultimilor romani autentici din Balcani la Adrianopole, în 378 AD. Nu vom putea pricepe, şi alţii nu vor putea accepta, evenimente majore petrecute în cultura română şi străromână fără a recurge la teoria lui Jacques Derrida, conţinând şi elemente care sprijină indirect protocronismul. “Iată ce este deconstrucţia : Nu-i o mixtură, ci o tensiune spirituală a memoriei, a fidelităţii, a păstrării tradiţiei, şi în aceleaşi timp a eterogeneităţii, a noutăţii absolute şi a rupturii.”, l-am tălmăcit aici pe Jacques Derrida.


      Apoi, o eventuală negociere a adevărului ar fi stat în picioare numai dacă imperiul ţarist, extins încontinuu prin noi cuceriri, ar fi permis şi protejat existenţa unui Latium Novum la apus de rîul Bug. În general vorbind despre Latium Novum, el este partea cea mai ‘socii’- alizată din Romania Orientală, de unde sunt originari ‘cărturarii sciţi’ care scriu şi vorbesc latineşte în secolele IV, V, VI, şi unde exista, sau a existat la un moment dat, o populaţie vorbind o vernaculară neolatină. Cel puţin aşa fusese înţelegerea dintre Petru Velikii şi Dimitrie Cantemir. Dar politica agresivă a lui Suvorov (originar dintr-o veche familie nobilă din Novgorod, oraşul varegilor) care trecea Bugul a distrus chiar la acel moment pretenţiile ruşilor la o continuitate negociată a istoriei lor pe un hiatus mergând înapoi din secolul VIII, când varegii fundau Rusiile, şi ajungând până în secolul IV, când se naşte Romania Orientală prin sintagma-sigiliu: Nova Roma. Acum s-a dezvoltat aproape o mişcare culturală de mase în Rusii de a se negocia ‘continuitatea istorică’ între secolul IV şi secolul VIII.

 

Este nevoie ca şi istoricii români de azi să îşi focalizeze atenţia către acel timp, construind coerent discursul drepturilor noastre. Care există, deşi istoriografii occidentali le-au şters.


Dr. Titus Filipaş

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)