Reclama Dvs.

  Pagina de front | Istorie | Proză și teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate și apeluri

Asigurarea de sanatate in Germania, necesara si sigura!

 

Asigurare de sanatate in Germania, ghid practic pentru cetatenii romani, de la locuinta, servici, sanatate, ieftin, eficient, medic, sanatate, limba romana

 

Mari personalități ale Banatului - Vasile Maniu (1824-1901) - Comemorare 115

Conf. Dr. Tiberiu Ciobanu

 

Prezentare biobibliografică.

Personalitate marcantă a vieţii social culturale româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Vasile Maniu a văzut lumina zilei în 18 decembrie 1824, la Lugoj, localitate de care va fi legat sufleteşte în întreaga lui viaţă. A urmat şcoala românească din oraşul natal, apoi tot aici şcoala germană, iar studiile secundare le-a efectuat, probabil, la noul gimnaziu, înfiinţat în Lugoj, în anul 1836. Unii biografi susţin că şi-ar fi continuat şcoala la Arad şi la Timişoara (Ioan B. Mureşianu, Vasile Maniu, în „Luceafărul”, Timişoara, martie 1940). Dar în matricolele unicului gimnaziu (cel piarist) din Timişoara nu figurează numele lui Vasile Maniu (Eusebiu Narai, Academicianul bănăţean Vasile Maniu, în volumul Oameni de seamă ai Banatului – Lucrările Simpozionului din Uzdin, 21 aprilie 2001, Editura Augusta, Timişoara, 2002). E sigur că a urmat cursurile Şcolii Normale din Caransebeş (Traian Topliceanu, Vasile Maniu, în „Vestul”, nr. 52, Timişoara, 3 iulie 1930). Studiile universitare şi le-a făcut la Universitatea din Pesta, unde a studiat dreptul şi filosofia; şi-a luat diploma de absolvire în anul 1846. A început să scrie literatură în anii studenţiei având o deosebită vocaţie pentru dramaturgie, care îl pasionase de pe când era elev, atunci jucând teatru de amatori pe scena improvizată a şcolii din Lugoj.

Pe parcursul vieţii a publicat o seamă de piese de teatru, remarcânduse în epoca lui, îndeosebi cu creaţii dramatice de inspiraţie istorică. Acestea îi asigură un loc merituos în istoria teatrului românesc. După terminarea studiilor s-a întors la Lugoj. Aici s-a ataşat grupului de tineri progresişti, influenţaţi de ideile revoluţionare ale lui Eftimie Murgu. În toamna anului 1847, Vasile Maniu s-a stabilit la Bucureşti, unde a intrat în trupa de teatru a lui Costache Caragiale, satisfăcându-şi, astfel, romantica înclinare teatrală. Fiind o fire comunicativă şi având o inteligenţă sclipitoare, nutrită de o bogată cultură, în capitală a cunoscut, în scurt timp, cele mai importante personalităţi ale culturii româneşti de aici.

Era agreat de acestea, primindu-l bine în cercurile intelectuale de orientare progresistă, unde s-a bucurat de preţuire, ca actor, dar mai ales ca dramaturg. În piesele sale de teatru au fost sesizate ideile înaintate ale vremii, de emancipare socială şi naţională. În anul 1848 s-a alăturat lui Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti şi celorlalţi militanţi pentru libertate şi progres social, potrivit suflului revoluţionar european al acelei epoci. Un moment special al biografiei sale este legat de faptul că, în anul 1849, el a făcut legătura între Eftimie Murgu şi Nicolae Bălcescu. Fiindcă fusese implicat în mişcarea revoluţionară din Banat, lui Vasile Maniu i s-a impus să părăsească Ţara Românească şi să treacă în Transilvania. Aici a lucrat pe lângă Comitetul de apărare naţională de la Sibiu, care sprijinea acţiunea militară a lui Avram Iancu. Comitetul respectiv l-a însărcinat cu diverse misiuni, între care, una administrativ-juridică, anume aceea de notar districtual al Făgăraşului (Traian Topliceanu, op. cit.). După înfrângerea Revoluţiei de la 1848-1849, Vasile Maniu a revenit în Banat, unde autorităţile de stat austriece l-au numit comisar cercual în Caraş, iar în anul 1855 a avut funcţia de notar în cercul Herendeşti. În anul 1859 s-a stabilit definitiv la Bucureşti.

În perioada petrecută în Banat după Revoluţia din 1848-1849, Vasile Maniu a elaborat şi a publicat opera fundamentală a vieţii sale, prin care aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea istoriografiei româneşti. Aceasta este intitulată Disertaţiune istorico-critică şi literară tractândŭ despre originea românilor din Dacia Traiană şi a apărut la Timişoara în anul 1857. Disertaţiune istorico-critică…, studiu amplu, de 645 pagini, „înseamnă un progres istoriografic prin concepte şi metodologie de lucru” – precizează istoricul timişorean Victor Neumann, monografistul lui Vasile Maniu, care este de părere că studiul respectiv ar trebui să fie repus în circuitul ştiinţific (Victor Neumann, Vasile Maniu. Monografie istorică, Editura Facla, Timişoara, 1984). La vremea apariţiei sale, lucrarea Disertaţiune istorico-critică şi literară tractândŭ despre originea românilor din Dacia Traiană a stârnit, pe bună dreptate, un entuziast interes din partea specialiştilor şi a publicului cititor, pentru că autorul aducea contribuţii însemnate în privinţa originii poporului român, într-o sinteză modernă, susţinută de o bună armătură ştiinţifică, bazată pe o temeinică teorie a istoriei.

Vasile Maniu are merite remarcabile şi în abordarea teoretică a problemei naţionale, îndeosebi în definirea – notabilă pentru acea vreme – a conceptului de naţiune română. Acestui aspect i-a consacrat un studiu de 72 de pagini, pe care l-a publicat în anul 1867. Se numeşte Unitatea latină sau cauza română în procesul naţionalităţilor din punctul de vedere juridic şi politic. Lucrarea aceasta împreună cu studiul Misiunea Occidentului latin în Orientele Europei, publicat în anul 1869, i-au adus o faimă de om de ştiinţă şi pe plan european. La această afirmare ştiinţifică a contribuit şi faptul că Misiunea ... a apărut şi într-o limbă de circulaţie universală, anume în cea franceză. Ambele lucrări au produs, la vremea lor, multă vâlvă. Unitatea latină sau cauza română ... a fost interzisă în Monarhia Austro-Ungară, dar a pătruns, totuşi, clandestin, şi acolo, putând fi cunoscută şi preţuită astfel de intelectualitatea românească din Imperiu.

În anul 1876, Vasile Maniu a fost ales membru titular al Societăţii Academice Române. El a decedat la 10 martie 1901. Opera (selectiv): Disertaţiune istorico-critică şi literară tractândŭ despre originea românilor din Dacia Traiană, Timişoara, 1857, 645 p.; Unitatea latină sau cauza română în procesul naţionalităţilor din punctul de vedere juridic şi politic, Bucureşti, 1867, 72 p.; Misiunea Occidentului latin în Orientele Europei, Tipografia C. A. Rosetti, Bucureşti, 1869, 84 p.; Zur Geschichtsforschung über die Romänen. Historisch-kritische und etnologische Studien, Reschitza, 1884, 185 p.; Studii asupra scrierii profesorului Dr. I. Jung, intitulată: Romanii şi românii în ţările dunărene. Studii istorico-etnografice, Bucureşti 1878, 89 p.; Mişcarea literaturii istorice în România şi în străinătate în anul 1879, în „Analele Academiei Române”, seria II, tom. II, sect. I, Bucureşti, 1880, p. 258-273; Românii în literatura străină. Studii istorico-critice şi etnologice cu un memoriu asupra mişcării literaturii istorice în străinătate şi la noi, urmată în decursul anilor 1880 şi 1881, în „Analele Academiei Române”, seria II, tom. IV, sect. II şi extras, Bucureşti, 1881, 166 p.

 

Conf. Dr. Tiberiu Ciobanu

 

Referinţe:

 

Iosif Vulcan, Vasile Maniu, în „Familia”, nr. 1, 1872, p. 1;

Vasile Gr. Pop, Conspect asupra literaturii române şi scriitorilor ei de la început şi până astăzi în ordine cronologică, Bucureşti, 1876, p. 170-171;

C. Diaconovich, Enciclopedia Română, tom. III, Sibiu, 1904, p. 1188;

Traian Topliceanu, Vasile Maniu, în „Vestul”, nr. 56, Timişoara, 3 iulie 1930;

Ioan B. Mureşianu, Vasile Maniu, în „Luceafărul”, nr. 3, Timişoara, martie 1940;

Aurel Cosma, Prin Timişoara de altădată, Editura Facla, Timişoara, 1978, p. 55-57;

Victor Neumann, Vasile Maniu. Monografie istorică (Prefaţă de Paul Cornea), Editura Facla, Timişoara, 1984;

Eusebiu Narai, Academicianul bănăţean Vasile Maniu, în volumul Oameni de seamă ai Banatului, Editura Augusta, Timişoara, 2002, p. 115-119;

Tiberiu Ciobanu, Vasile Maniu (1824-1901). Contribuţia academicianului Vasile Maniu la dezvoltarea istoriografiei române, în volumul Viaţa academică din Banat (1866-2006), Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2006, p. 251-254; Idem, Vasile Maniu, în Istoriografia românească de la începutul secolului al XIX-lea până la Marea Unire privitoare la Evul Mediu bănăţean, Editura Eurostampa, Timişoara, 2008, p. 73-90, 284-288; Idem,

Aniversare 185. Vasile Maniu (1824-1901), în „Columna 2000”, serie nouă, Anul X, nr. 39-40 (iulie-decembrie), Editura Eurostampa, Timişoara, 2009, p. 92-93; Idem, Vasile Maniu (1824-1901), în Cărturari români cu preocupări referitoare la istoria medievală a Banatului. Cuprinderi biobibliografice, Editura Eurostampa, Timișoara, 2010, p. 46-51, 159-161; Idem, Vasile Maniu, în Istoriografia românească din secolul al XIX-lea și pruima jumătate a secolului al XX-lea referitoare la Banatul medieval, vol. I-II, Editura Eurostampa, Timișoara, 2010, p. 109-122 (vol. I), p. 217-221 (vol. II); Idem, Comemorare 110. Vasile Maniu (1824-1901), în „Columna 2000”, Serie nouă, Anul XII, nr. 45-46 (ianuarie-iunie), Editura Eurostampa, Timișoara, 2011, p. 86-87; Adina Laura Nasta,

Aniversare 190. Vasile Maniu (1824-1901), în „Columna 2000”, Serie nouă, Anul XV, nr. 59-60 (iulie-decembrie), Editura Eurostampa, Timișoara, 2014, p. 71-73.

 

Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu

 

 

Dreptul de aproba copierea articolelor prezentate in revista AGERO apartine detinatorilor de copy-right (autorul/autoarea),  care trebuie contactati si informati in timp util.  Orice preluare de texte din revista AGERO fără aprobarea autorilor și precizarea sursei intra sub incidenta "Legii drepturilor de autor".

 

Impressum

 

 

Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero,  Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu. Redakteure: Ion Măldărescu,  Cezarina Adamescu (Rumänien)