HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

 

Zamolxe din Dacia (560-472 BCE)

(O schiţă biografică)

 

Octavian Sărbătoare, Profesor de studii ale religiilor şi filosofie,

Sydney, Australia

 

Zamolxe (Zamolxis or Zalmoxis) este binecunoscut printre istorici şi cercetători în domeniul religiilor ca zeu mesianic şi erou civilizator al dacilor, străbunii poporului român. Reconstituirea biografiei Lui Zamolxe, Marele Zeu al dacilor, este un proiect temerar. Deşi informaţiile ajunse la noi din antichitate pot avea o alură de legende şi mituri, totuşi o biografie a vieţii Lui Zamolxe poate fi schiţată. Dar orice biografie care foloseşte surse istorice legendare rămâne totuşi legendară. Există anumite informaţii folosite ca piloni de referinţă. De la istoricul Herodot aflăm că Zamolxe a vieţuit un timp în insula Samos împreună cu Pitagora, filosoful grec care cel mai probabil era născut în jurul anul 580 î.e.n. Presupunem că între Pitagora şi învăţăcelul său Zamolxe ar fi o diferenţă de 20 de ani; prin urmare anul de naştere al Lui Zamolxe ar fi 560 î.e.n. Prin urmare  Zamolxe se află printre personalităţile religioase paradigmatice ale Epocii Axiale (secolul al VI-a î.e.n.) precum sunt Buddha, Confucius, Lao-Tze, Mahavira, Pitagora, profetul Zaharia.

 

Ziua de naştere a Lui Zamolxe este sărbătoarea luminii iarna, 25 decembrie, ceea ce astăzi se numeşte Crăciun. Locul de naştere se află în zona Sarmisegetuza Regia acolo unde încă din vechime a existat un sanctuar al religiei dacilor. În prezent la Sarmisegetuza Regia, în România, se mai pot vedea rămăşiţele templelor vechiului cult. Viaţa lui Pitagora a jucat un rol important în cea a Lui Zamolxe. Înţeleptul din Samos, cum era numit Pitagora, a părăsit Babilonul în 535 î.e.n. în timpul invaziei perşilor (conduşi de regele Cirus) şi a stat în Egipt până la cucerirea persană din anul 525 î.e.n. (în timpul regelui Cambise al-II-a). Cu această ocazie perşii l-au luat pe Pitagora captiv în Babilon. Acolo a stat cu preotul zoroastrian Zarates până în anul 520 î.e.n. când s-a întors în Samos, locul lui de baştină în Ionia (parte a Greciei antice), după un periplu cu caracter spiritual care a durat aproximativ 20 de ani. Istoricul Herodot menţionează că Zamolxe ar fi fost sclavul lui Pitagora, dar opinia cea mai plauzibilă este că i-a fost învăţăcel. Nu există mărturii istorice precum că Pitagora a avut sclavi. Timpul cât Zamolxe a studiat cu Pitagora a fost de circa doi ani până în anul 518 î.e.n. când înţeleptul s-a hotărât să meargă la Croton, o colonie greacă din Grecia Mare în sudul Italiei. O altă ipoteză este că Zamolxe a urmat acelaşi itinerar spiritual ca al maestrului Său Pitagora. În anul 518 î.e.n. Zamolxe merge în Babilon unde studiază timp de trei ani cu acelaşi preot zoroastru Zarates. Apoi în anul 515 î.e.n. El merge la Ierusalim chiar la momentul sfinţirii celui de-al doilea templu. În acelaşi an ajunge în Egipt unde timp de trei ani Îşi aprofundează învăţătura. Cu totul Zamolxe a lipsit din Dacia opt ani, timp în care a acumulat marea înţelepciune a acelor vremuri. Reîntors acasă în anul 512 î.e.n. Zamolxe începe o serie de reforme religioase şi sociale cu scopul de a civiliza poporul Său.

 

Ucenicia Lui, cu Pitagora şi alţi erudiţi ai vremii, I-a şlefuit baza învăţăturilor. Ideile în care credea Zamolxe pot fi schiţate astfel:

 

1. Opune-te răului, respectă adevărul, caută dreptatea şi umple-te de lumină în suflet. Urmând acestea puterea întunericului scade.

2. Trăieşte în armonie cu oamenii, dar dacă ei nu sunt paşnici trebuie confruntaţi pentru că minţile le sunt stăpânite de întuneric.

3. Omul care greşeşte să-şi repare complet faptele rele, dacă mai este posibil, iar dacă nu să-şi primească pedeapsa pentru greşeli.

4. Respectă pe oricine, dar dacă cineva nu merită onoarea pe care i-o dai atunci ignoră acea persoană.

5. În tot ce faci urmează lumina Lui Dumnezeu.

6. Cei care dobândesc Spiritul Înţelepciunii merg în împărăţia Lui Dumnezeu şi sunt nemuritori.

7. Lui Dumnezeu sau zeilor nu le face niciodată sacrificii bazate pe omorârea fiinţelor şi pe distrugerea de flori şi fructe; divinităţile nu au nevoie de ofertele materiale ale oamenilor. Sacrificiul tău trebuie înţeles ca renunţarea la dezordine în gânduri, vorbe şi fapte. 

8. Învaţă de la orice popor ceea ce are mai bun, astfel lumina neamului tău va străluci mai puternic.

9. Trăieşte simplu, frumos şi drept.

10. Să priveşti flacăra focului sacru, legătura ta cu Dumnezeu.

 

Zamolxe Arianul a devenit Mare Preot, apoi rege, fiind astfel în măsură să aibe o mai mare eficacitate cu reformele Lui sociale. Ca legislator şi conducător religios Zamolxe a fost binecunoscut în lumea greacă a timpului Său precum şi mai târziu. El cunoştea astronomie, medicină şi matematică, discipline învăţate mai ales de la înţeleptul Pitagora. Religia pe care Zamolxe a introdus-o (mai bine spus a reformat-o) cunoscută sub numele de zamolxianism era un cult solar, un crez al salvării sufletului şi al misterelor. Ea amalgama elementele secular şi religios fără ca societatea să devină teocratică. Evoluţia ei istorică este încă sub cercetare; există urme notabile ale crezului Lui Zamolxe în religia populară românească. Originea anumitor tradiţii şi obiceiuri are mai degrabă un filon nativ românesc decât unul iudeo-creştin. Studiile de etnografie şi folclor românesc au descoperit urmele crezului zamolxian, care, nu numai că au supravieţuit dar, au şi evoluat de-a lungul secolelor de dominaţie iudeo-creştină (cu precădere a Bisericii Ortodoxe Române – BOR). Astăzi un nou crez se constituie ca neozamolxianism, zamolxianism modern (termeni similari cu spiritualitatea zamolxiană), o îmbinare a vechilor învăţături ale Lui Zamolxe cu spiritualitatea modernă bazată pe parteneriatul om-natură.

 

Octavian Sărbătoare

Profesor de studii ale religiilor şi filosofie, Sydney, Australia

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com