Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

ZEUS ŞI DRAGONUL DACIC PE COLUMNA LUI TRAIAN

George Liviu TELEOACĂ

Grafica de Roca

 

 

Moto: De-a lungul secolelor, procesul de alterare al simbolurilor s-a manifestat prin acoperirea lor cu pseudosemnificaţii, prin înecarea lor în false simboluri sau atribuirea de semnificaţii aberante; de aceea, simbolurile se cer curăţate de sedimentele depuse în timp.(Florin Biciuşcă, Centrul lumii locuite)

 

Cu toate că Whitney Smith, fostul director al Institutului american pentru drapele, plasează dragonul dacic împreună cu variantele sale între drapelele care au făcut istoria lumii [1], nimeni n-a încercat să dezlege taina imensei sale puteri care i-a asigurat venerarea timp de peste 2500 de ani din Persia şi până în Anglia, englezii mai purtându-l încă în cruciade, dar şi în bătălia de la Bosworth  din anul 1485. Iată, însă că „nu aduce anul ce aduce ceasul” cel bun, când ajuns din întâmplare în foarte bine organizata bibliotecă din incinta primăriei Slănic Prahova am zăbovit, fără grabă, ca orice om aflat în concediu, asupra foto-imaginilor de pe Columna lui Traian cuprinse în albumul publicat de Constantin Daicoviciu şi Hadrian Daicoviciu încă din anul 1966.

 

  

 

Între ele şi metopa în care lui Zeus, numit de romani Jupiter, îi este asociat în aceeaşi logică de zeu tutelar Dragonul Dacic (vezi fig. 1). Plasate în acelaşi registru superior, cele două icoane asociate una celeilalte conduc, fără echivoc, la concluzia că Dragonul Dacic îl desemna pe Dumnezeu în concepţia dacilor, tot aşa după cum Jupiter îl desemna pe Dumnezeu în viziunea agresorilor romani.

 

 

Abordarea plastică în semi-profil şi a Dragonului Dacic, căruia îi este redată şi cea de a doua ureche, aşa cum se vede bine şi pe copia Columnei de la Muzeul de Istorie Naţională din Bucureşti (vezi fig. 3), consolidează ideea că realizatorii Columnei au conferit una şi aceeaşi semnificaţie celor două icoane, aşa încât se poate afirma cu certitudine că Dragonul Dacic Îl desemna pe Dumnezeu.

 

Din nefericire, Bartoli [2], ca şi toţi istoricii care au studiat mesajele Columnei, n-a sesizat ideea în care a fost realizată această metopă şi, ca atare, în impresionantul său volum de stampe consacrat Columnei, nu s-a mai considerat obligat să redea cu fidelitate ambele icoane de pe Columnă, desenând Dragonul Dacic (vezi fig. 3) cu un ireal corp de şarpe, dar şi în variantă profil mai uşor de realizat, fără să se mai vadă şi a doua ureche a capului de lup obligatorie pentru un semi-profil, aşa cum se vede foarte bine în figura 2. Prea puţin importantă pentru epicul bătăliei de la Tapae, metopa a fost creată special pentru a spune peste milenii că Dragonul Dacic desemna prin Nume pe Dumnezeul transcendental, aflat din punct de vedere teologic chiar mai presus de idolatrele întruchipări antropomorfice.

 

Ca dovadă că Dragonul Dacic Îl desemnează pe Dumnezeu prin Numele Său şi că acest Dragon Dacic trebuie citit ca o hieroglifă cu rol de fonogramă, care indică un nume, vom recurge de această dată la analogia cu banala reclamă intitulată „Camelia Pană” oferită puterii de înţelegere a omului de rând de ziarul Libertatea din 22 octombrie 2007 (vezi fig.4), în care rebusul unei cămile cu pene desemnează numele unei persoane.

Ceea ce conferă certitudine faptului că cele două fotograme au fost realizate urmând una şi aceeaşi logică grafică este şi constatarea că varianta cămilei cu aripi este aidoma lupului cu aripi de pe drapelul unităţii galeze, ca altă variantă a Dragonului Dacic înscrisă în tratatul lui Whitney Smith (vezi fig. 5 şi 6).

Dacă vom merge cu gândul mai departe şi vom avea în vedere doar capul cămilei cu cele câteva pene, vom constata că şi în urmă cu mii de ani simbolul dacic alcătuit dintr-un cap de lup cu alte câteva pene a fost realizat urmând una şi aceeaşi logică grafică, ceea ce ne permite să afirmăm că Numele lui Dumnezeu ilustrat pe metopa 18 a Columnei de larg-răspânditul dragon dacic este Volco-Black.

Capul de lup sugerează, în mod evident, cuvântul Volco asemenea cuvântului rusesc волк = lupul, iar imaginea segmentului cu pene face aluzie la corbul prezent în mitologie, în folclor, dar şi în religie ca simbol pentru culoarea neagră, care sugerează în acest fel cuvântul Blac ca şi cuvântul englezesc black = negru, din vremea când era doar o singură limbă.

 

  

Extrem de importantă este semnificaţia teologică a acestei metope care spune peste milenii întregii omeniri, cu autoritatea imperială a Columnei lui Traian, că Dragonul Dacic este semnul lui Dumnezeu. Acest mesaj al Columnei dezleagă, astfel, taina imensei puteri a Dragonului Dacic sub semnul căruia s-a făcut istoria lumii din Persia până în Anglia. De aici şi definiţia pentru dacologie ca ştiinţă a edificării lumii civilizate prin sacru în numele revelaţiei primordiale dacice, aşa după cum am arătat anterior în eseurile intitulate „Dragonul şi falera”, „Vârful Peleaga”, „Un simbol pentru unitatea funciară a Europei” sau „Românii în cărţile sacre ale omenirii”.

În încheiere mai trebuie spus că în deplin acord cu eseurile mai sus amintite, Columna lui Traian din forumul celor două biblioteci emblematice, cea greacă şi cea latină, reconfirmă faptul că centrul spiritual al lumii este în Dacia Ardeleană, acolo unde a existat necontestat, şi ca atare continuă să existe, Axis mundi.

George Liviu TELEOACĂ

9 noiembrie 2007

Bucureşti

 

   BIBLIOGRAFIE

 

1. Whitney Smith, Les drapeaux a travers les ages et dans le monde entiers, Editura Fayard 1975, p. 61

2. Pietro Santi Bartoli, Colonna Traiana,… alla Maesta Christianissima di Lvigi XIV re di Francia e di Navarra, metopa 18.

3. Constantin Daicoviciu şi Hadrian Daicoviciu, Columna lui Traian, Bucureşti, Editura Meridiane, 1966 

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)