index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

 

Despre Grecia, despre Romania, despre capitalism, despre comunism si altele

Adrian Constantinescu, Düsseldorf

Impresii si pareri personale in FORUM

 

 

Ieri m-am intors dintr-un concediu facut in Grecia. Sejurul a fost (nici nu se putea altfel) minunat. M-am bucurat sa intilnesc si multi romani veniti ca turisti (cit despre cei ce lucreaza si locuiesc acolo, n-am avut ocazia sa intilnesc niciunul).De ce m-am gindit sa va scriu acest articol despre Grecia? Pentru-ca, daca va aduceti bine aminte, cu circa un an in urma va scriam un articol din Portugalia, despre Portugalia, despre miracolul portughez, despre modelul portughez demn de urmat si de catre romani.

 

Vizitind in acest an Grecia, pot spune ca si aceasta tara si mai ales popor re (pe linga deosebiri evidente) si multe similitudini si chiar  asemanari izbitoare cu Romania, cu neamul romanesc. Ce-i leaga pe romani de greci se stie: ortodoxismul, aceeasi ramura orientala a bisericii crestine, pozitia geografica ca tara balcanica in cadrul Europei, aceeasi dominatie otomana timp de secole (desi in Grecia, jugul otoman a fost  mult mai aspru decit in principatele romane, Grecia fiind pur si simplu stearsa ca tara devenind pasalic turcesc in timp ce tarile romane existau ca formatiuni statale trebuind doar sa plateasca tribut Inaltei Porti), numarul mare de greci bogati existenti in tarile romane care faceau comert, tineau dregatorii pe linga domnitori, in timp ce in secolul XVIII grecii din cartierul Fanar din Constantinopol devenind ei insisi domnitori ai tarilor romane sub numele de  Fanarioti  (domnii fanariote care, in ciuda rolului negativ jucat in dezvoltarea tarilor romane, au avut insa si o serie de contributii pozitive), atit Grecia (dupa 1830, anul cistigarii independentei) cit si Romania (dupa 1877- cistigarea independentei) au devenit regate incoronind printi din case princiare germane (Otto I de Bayern in cazul Greciei, Carol I de Hohenzollern in cazul Romaniei). Acestea sunt lucruri cunoscute si arhicunoscute. Ceea ce insa se cunoste mai putin este un alt aspect al istoriei, petrecut mai aproape de zilele noastre si care s-ar putea rezuma in citeva cuvinte: Grecii au vrut comunism si nu l-au avut; Romanii n-au vrut comunism si l-au avut.

 

Poate ca cei mai in virsta care citesc aceste rinduri isi aduc aminte ca pe la inceputul anilor '50, in plina campanie de comunizare stalinista a Romaniei, au aparut in diferite orase ale Romaniei refugiatii politici greci. Si eu imi amintesc ca fiind elev in clasele primare am avut  2-3 colegi greci. La vremea respectiva nici nu intelegeam, nici nu dadeam importanta acestui fapt. Deabia acum, peste un arc de zeci de ani, realizez cine erau ei si inteleg o parte din tragedia poporului grec. Refugiatii politici erau COMUNISTII GRECI care, in urma pierderii razboiului civil purtat intre 1946 -1949, intre diferite fractiuni politice si care a costat viata a zeci de mii de greci, s-au refugiat in tarile vecine comuniste, printre care era si Romania.

Incredibil dar asa este: in timp ce in Romania antebelica erau oficial inregistrati circa o mie de comunisti si inca citeva mii de simpatizanti de extrema stinga (din care o mare parte nici macar nu erau romani), in Grecia comunistii si simpatizantii lor erau cu sutele de mii. poate chiar mai multi.  

De ce in Romania s-a instaurat comunismul fara comunisti si in Grecia nu s-a instaurat comunismul, desi erau multi comunisti se stie, faptul este binecunoscut: procentajul de 90% influenta sovietica contra 10% influenta anglo-americana in cazul ROMANIEI si 90% influienta anglo-americana contra 10% influenta sovietica in cazul GRECIEI. Celebrul procentaj stabilit de Churchill pe un petec de hirtie la Yalta a fost acceptat cu bucurie de catre Stalin

 

Dar sa lasam istoria si sa trecem la zilele noastre. Facind din nou o comparatie intre Grecia si Romania, as putea spune, ca Grecia nu a profitat in cele cinci decenii scurse dupa terminarea razboiului de influenta anglo-americana, de avantajele economiei de piata, de liberalism. Industrie este foarte putina, doar in jurul capitalei Atena, in jurul celuilalt mare oras grec Salonic si in alte citeva orasele mai importante , se pot vedea mari unitati industriale si comerciale. In rest, magazine mai mari sau mai mici si foarte multe restaurante, crisme, crismulite (taverna cum se spune in greceste si preluat si-n romaneste) si bineinteles hoteluri, caci totusi, cea mai importanta ramura economica a Greciei ramine turismul international,cu cei 18 milioane de turisti straini asalteaza anual aceasta tara (si au si ce vedea).


Trecind la Romania si la cele 5 decenii trecute dupa terminarea razboiului, as putea spune ca poporul roman, mai de voie, mai de nevoie a muncit mult mai mult decit au facut-o grecii in dezvoltarea propriei tari. Cu toate pacatele dictaturii comuniste, totusi este de necontestat ca Romania s-a dezvoltat in cele cinci decenii ceva mai mult decit Grecia, tinand mai ales cont de nivelul economic net inferior in care se gasea Romania comparativ cu Grecia la sfirsitul razboiului.


Si nu trebuie sa uitam un lucru: in Grecia  proprietate privata nu a fost desfiintata nici macar o secunda; pe canf in Romania a fost desfiintata la inceputul anilor '50, pentru ca acum, dupa revolutie sa se reinfiinteze DIN NIMIC.Cu inginerii financiare, cu miliardari de carton, cu falimentari voite de banci, cu coruptie si intreg cordonul de tip balcanic care ne este atat de cunoscut.


Din 1980 Grecia este integrata in Uniunea Europeana (in ceea ce priveste NATO, Grecia este integrata inca din 1949 - foarte interesant ar fi de relevat faptul ca grecii au o antipatie fata de americani mai ceva decit au avut-o romanii fata de sovietici) profitind enorm in cele doua decenii scurse de banii Comunitatii). In ceea ce priveste munca, valoarea muncii, productivitatea muncii pe cap de salariat, Grecia se afla pe ultimul loc in U.E. Si totusi (si aici vine miracolul grec de care rid grecii insasi), desi mai mult NU se munceste decit se munceste, toti grecii sunt fericiti si multumiti si cei bogati si cei mai putin bogati,chiar si cei saraci. De pe la ora 10 tavernele, crismele, cofetariile se deschid, incep sa se umple, incepe consumatia, difuzoarele date la maxim, se  cinta SIRTAKI si BOUZAKI si altele de astea, grecii se amuza, rad, palavragesc, cinta si invirt intre degete mataniile bucurindu-se de viata.


Dupa concediu, inapoindu-ma in Germania, am avut senzatia de  parca as fi intrat intr-un fel de "Vale a plingerii"("Jammertal" cum ii spun chiar nemtii): toti se pling, toti critica! Partidele din guvernare se plang de cele din opozitie, partidele din opozitie de cele de la guvernare, cei ce muncesc ca ba muncesc prea mult si cistiga prea putin, cei ce nu muncesc ba ca nu au de lucru, ba ca sunt prea multi someri, ba ca sunt prea multi pensionari, ba ca sunt prea multi Ausländeri (straini), ca impozitele si asigurarile sociale sunt prea mari (ceea ce este adevarat), ca de cind cu Euro viata s-a scumpit peste masura si altele, si altele.


Trecind peste toate astea, in incheiere as dori sa mai spun un lucru, un fel de "suma sumarum" la titlul articolului: parerea mea personala (si pe care o spun chiar daca-mi voi atrage critici vehemente) este ca tara noastra mama, ROMANIA se afla cam acolo unde ar trebui sa se afle: nici cu mult in sus, dar nici cu mult in jos. S-a tot spus si se tot spune:"Unde ar fi fost Romania daca n-ar fi fost cele 4 decenii de comunism si ar fi avut o evolutie continua; unde ar fi fost Romania daca dupa revolutie ar fi venit la putere alte partide, unde ar fi fost Romania daca dupa revolutie ar fi redevenit regat?"

 

Eu unul cred ca tot cam pe acolo,am fi fost, tot cam la acelasi stadiu la care se afla si acum. Peste puteri, minuni nu se pot face! Si eu zic ca se afla si asa pe drumul cel bun!

 

    Adrian Constantinescu

     Düssedorf

 

 index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea Revistei Agero :  ec.Lucian Hetco [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.