index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

DIASPORA ROMANA
de Valeriu-Lucian Hetco / Göppingen, Germania

Impresii si pareri personale in FORUM

 
Suntem noi romanii, migrantii secolului XXI? Putem vorbi despre o diaspora romana veritabila ?Vor avea oare romanii o evolutie asemanatoare poporului evreu? Chiar termenul grecesc "diaspora", corespunde mai degraba cuvantului "dispersie"- o dispersie care avea la baza o cauza, o  "pedeapsa", ca urmare a "vinei" comune. Avem si noi romanii o "vina" comuna? Care sa fi fost ea, in afara de aceea de a nu putea fi fericiti cu adevarat in propriul nostru spatiu etnic, indiferent ca suntem in granitele Romaniei istorice sau suntem "ramasi" pe dinafara, in tarile limitrofe Romaniei sau in imigratie spre exemplu ?

 

Sunt oarele versurile "Desteapta-te romane" valabile doar pentru spatiul carpatic? Nu ar fi oare cazul sa le extindem efectul  binefacator asupra natiei romane implicand si cele 9 -12 milioane de romani care traiesc actualmente in afara granitelor tarii?

Cati romani suntem cu sufletul inca romani?


Scurt istoric.

Diaspora era in antichitate in primul rand numele general acordat tuturor tarilor ( in afara de Palestina) prin care evreii fusesera dispersati si in al doilea rand un nume dat evreilor care traiau in aceste tari.  Diaspora presupune insa pastrarea vietii nationale si a obiceiurilor populare in spirit traditional, in principal insa prin conservarea unor elite intelectuale autentice, cu forta mobilizatoare si o comunitate reala, in primul rand functionabila, in virtutea propriei organizari, a unei religii comune si a unei administrari in interiorul comunitar. Ca exemplu viu si functionabil as oferi aici exemplul evreiesc, care functioneaza inca dupa mai bine de doua milenii.

 

Putem vorbi despre o tema atat de sensibila, despre diaspora romana? Sunt oare destule argumente convingatoare in favoarea acestei teze atat de des si cu placere vehiculata in presa romaneasca, de parca ar un fapt firesc sa vorbim despre o calitate a unui popor romanesc in mars fortat spre o bunastare relativa , ca si cum diaspora romaneasca ar fi deja existenta, eficienta si puternica? 
Voi trata aceasta tema in functie de localizarea geografica actuala a romanilor (oricum ne-ar denumi strainii: romani, moldoveni, vlahi, valahi, olahi, blahi, aromani, tsintari etc.) in spatiul geografic european.

1. Romanii emigrati din granitele actualei Romanii, aflati actualmente in strainatate.

Sa trecem deci sumar prin cei 14 ani de la desavarsirea "revolutiei  romane" si sa facem un scurt bilant. Ce a adus  romanilor aflati in granitele Romaniei, noua libertate? Cu siguranta, in primul rand o imigratie masiva, caci din 1990 incoace peste  1,5  - 2 milioane de romani si-au parasit patria, fie doar si temporar. Implicit aceasta a dus economic la scaderea somajului in tara, un singur fapt pozitiv, dar a condus si la pierderea in detrimentul altor natiuni a potentialului constructiv a aproape 2 milioane de persoane  care ar fi putut contribui la progresul economic si social in tara, in conditiile in care ar fi existat suficiente locuri de munca si perspetive reale de viitor. Conform unor cifre mai mult sau mai putin discutate, ne regasim in Europa Occidentala si pe continentul nord-american la aproape fiecare colt de strada, fiind de fapt deja un popor in migratie.


In Germania de exemplu traiesc peste 500.000 de vorbitori nativi ai limbii romane, partial insa deznationalizati, partial purtand deja numele etnicului german cu care s-au casatorit. In plus in Germania nu exista pentru romani un statut de minoritate etnica istoriceasca, ca si in cazul sorbilor slavici, a populatiei sinti, a danezilor sau a etnicilor  frizoni din nord. Acest fapt face ca in  Germania sa lipseasca  scolile romanesti, iar discutiile avand ca tema "scolile de duminica" de pe linga cateva biserici ortodoxe romanesti  (greu inchegate de altfel), unde se preda copiilor de origine romana sporadic limba materna, precum si generalitati despre veche patrie (Romania) sunt in cel mai bun caz inceputuri timide si care fara o finantare solida din partea comunitatii se vor pierde intocmai ca si alte activitati cu caracter romanesc in urmatorii 10-15 ani.  In aceste conditii, generatia tinara romaneasca, descendenta a parintilor romani sau provenind din casatorii mixte  devin ireversibil germani autentici, in mai putin de o generatie, in conditiile in care chiar acasa se vorbeste totusi inca restrictiv limba romana.  A deveni ca roman cetatean german presupune insa si renuntarea de facto si de iure  la cetatenia tarii de origine, (in speta cea romana) , astfel noii cetateni  fiind  considerati la  recensaminte ca germani.

 

 In Spania "capsunarii" si ceilalti romani aflati la "treaba" si care isi doresc in mod justificat un trai mai bun atat pentru ei, cat si pentru cei dependenti financiar de ei si ramasi acasa, sunt de asemenea ( corespunzator cifrelor vehiculate la Conferinta pe teme de migratie de la Universitatea din Oradea din martie 2004 ) peste o jumatate de milion. Aceeasi situatie o regasim si in Italia unde oficial se afla intre 200 - 500.000 de romani, in timp ce oficialitatile italiene vorbesc de o cifra la negru unde sunt mentionati 700.000 de romani. Nici aici si nici in Spania nu exista scoli romanesti functionabile, iar incercarile de a stabiliza o minoritate romana nedorita de autohtoni insa in permanenta crestere, sunt cu siguranta timide si lipsite de o consistenta veritabila, cu atat mai mult cat multor romani aflati in strainatate le lipseste legalitatea  prezentei in spatiul de imigratie.


Inceputurile romanesti in Europa de Vest sunt asadar mai mult decat timide, insotite de particularitatile regionale si de mentalitatile autohtone in noile tari de resedinta (fie ea, imigratia doar temporara). In toata Europa de vest nu s-a consitutit insa pina acum un centru al migratiei romanesti, nu exista un institut al migratiei, nu exista nici o forta dinamizatoare pentru acesti romani care si-au parasit tara, nu din ne-patriotism, ci pentru ca situatia economica o impunea. 

 

Migratia vest-europeana este in principal dirijata actual spre aceste trei mari state europene: Italia, Germania, Spania. Intalnim insa migranti romani de ordinul zecilor de mii insa in toata Europa, in Franta, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Danemarca, Portugalia , Suedia, chiar si in Finlanda. In sud se pare ca prima destinatie a ramas Israelul, urmat de Grecia, dar si de Turcia in conditiile in care oricare din aceste tari plateste forta de munca (fie ea si ieftina ) mai bine decat in Romania. 

 

Peste Ocean, in America si Canada, in Australia si Noua Zeelanda, dar chiar si in Brazilia gasim comunitati romanesti dispersate de ordinul  zecilor de mii, toate fiind create in decursul ultimei sute de ani. Cu preponderenta valurile de imigrati romani se orienteaza actualmente spre continentul european in partea sa occidentala, dar si spre continentul nord-american, inspre Canada in special, dar si catre USA. O parte mai mica dintre emigrantii romani se orienteaza spre Australia si Noua Zeelanda.
 

2. Romanii aflati in imediata apropiere a granitelor tarii, in statele vecine.

In plus mai avem minoritati romanesti mai mult sau mai putin uitate, in Ungaria de pilda, unde de peste doua sute de ani minoritatile romanesti au fost asimilate in forta, putand  vorbi azi de cel mult 30 de mii de romani in judetele limitrofe: Hajdu si Bichis. Avem de asemenea minoritatile istorice romanesti in Serbia, unde romanii poarta nu numai numele de "romani" cat si cel de "vlahi" , spre exemplu in zona Timocului, de altfel o veche insula romaneasca de provenienta daco-romana de care nu  s-a vorbit in ultimii 50 de ani mai nimic, datorita "prieteniei" comuniste intre statele "vecine si prietene". Si aici se pare ca traiesc peste 500 de mii de romani, cu alte cuvinte un judet intreg de dimensiunile Carasului, unde romanii nici macar nu se denumesc oficial romani , ci "vlahi" vezi "valahi"), un nume intr-adevar istoric cu care ne-am definit chiar noi, daco-romanii sute de ani. Si timocenii sunt ca si noi, daco-romani, rupti din vatra stramoseasca, uitati  si despartiti de ea doar prin Dunare.


In Nordul Bulgariei in zona Tribaliei sud-dunarene, romanii nu mai exista aproape deloc in statisticele bulgaresti, in ciuda faptului ca pina si la Varna inca se vorbeste pe strada romaneste, intocmai  ca si la Constanta.  Si aici se mai afla cu siguranta zeci de mii de romani, despre care nu se mai vorbeste nimic si orice incercare de a-i convinge pe bulgari de prezenta  "vlaha" este sortita esecului.
 

Si apoii sa nu-i uitam pe cei 3,5 - 4 milioane de moldoveni ramasi la "rusi", aceasta rana in istoria romaneasca, care inca doare si singereaza. Si nu vorbim aici numai de cei ramasi cu adevarat in Moldova post-sovietica, ci de toti cei ajunsi prin Kasachstan si prin tarile asiatice, de bucovinenii romani ramasi in jumatetea de nord  a Bucovinei istorice, vorbim aici de romanii din Cernauti, despre care in noile statistici ucrainiene se spune ca ar mai fi doar 20 de mii. Sa nu-i uitam deci nici pe acei " moldoveni" ale caror sate le gasim imprastiate in stepa ucrainiana pina catre Nipru. Sa nu uitam nici de faptul ca la Odessa se vorbeste inca romaneste pe strada, asa cum se vorbeste romaneste pe strazile din Stuttgart, München, Berlin, Milano, Florenta, Toledo, Verona, Valencia, la Nis dar si la Cernauti, la Roma ca si la Atena, in Tel Aviv, Toronto, Wellington, Alma Ata, la Windsor sau la Hamburg. Coplesitoare acesta romanime "de peste tot", nu-i asa? Este oare ea unita si constientizeaza legatura spre patrie?
 
Si in cele din urma ( lat but not least ) sa vorbim si despre aromanii din Grecia, Macedonia, Bulgaria, Croatia si  Albania. Nimeni nu stie exact cati sunt cu adevarat. Inclin sa cred ca sunt peste 1,5  milion, poate chiar mai multi, aflati cu adevarat in dispersie, fara o patrie fixa, despartiti de granite, traind aceleasi conflicte etnice tipice balcanilor, deznationalizati si asimilati de sute de ani. Argumentele grecesti spre exemplu marginalizeaza istoria aromana si a vlahilor balcanici, refuzand etnicitatea latina si legaturile romanesti sau spre Romania. S-au emis printre altele chiar si teorii, cum ca aromanii ar fi de fapt greci romanizati, in concluzie aromanii ar fi de fapt la origine totusi "greci" fiind trecuti in statistici intocmai. Statutul "vlahilor" in Grecia este pe alocuri mai rau decat a populatiei rroma din Romania. Este greu de acceptat ca roman (sau aroman)  sa fii quasi asimilat unui paria si situatia pare sa nu se imbunatateasca nici in viitor, fiindca asimilarea greceasca este puternica, in ciuda multor proteste internationale.

3.  Ce exista insa cu adevarat pentru romanii din afara - cu alte cuvinte ce fac ei pentru ei. Ce poate face statul roman?

Noi romanii suntem din pacate inca obisnuiti de la ceausescu incoace sa faca "cineva"-  "ceva" pentru noi.  Asadar , sa faca... "statul"? Ma intreb de multe ori chiar in discutiile purtate  cu conationalii mei, cum poate (sau ar putea) un stat roman sa treaca peste atributiile sale politice si sociale si sa finanteze interesele socio-culturala ale unor mase intregi de romani dizlocate din spatiul  romanesc, pe care multi autori post-revolutionari romani le apreciaza ca fiind intre 9-12 milioane.

Logica este deosebit de simpla - statul roman nu poate asigura financiar interesele culturale si sociale ale comunitatile celor  9 -12 milioane de romani din afara granitelor tarii. Pentru realizarea dezideratelor comunitatilor romanesti din afara, romanii din "afara" ar avea mai degraba nevoie de un concept intern de auto-organizare raportat la realitatile fiecarei tari de resedinta, raportat la legislatia si realitatile din tarile (noi sau "vechi", in cazul tarilor limitrofe ) de resedinta, nu fara o anumita tangentialitate fata de interesele socio-politice ale tarii de origine. Cred ca este "vina" actualei generatii de imigranti, din care facem cu totii parte si care pe de o parte solicita nu de putine ori sprijin financiar din partea statului roman ( care are oricum destule alte probleme ce trebuie rezolvate primordial),  pe de alta parte insa "nu deschide singura  pe romaneste punga" , chiar si pentru o bisericuta romaneasca modesta in jurul careia s-ar aduna probabil cateva alte zeci si sute de romani, care vor imigra cu siguranta candva, aceasta fiind cel putin la momentul actual, doar  o chestie de timp. Desigur ca exista si unele exceptii - in ansamblu insa, comunitatile romanesti nu detin decat rareori un sediu fix, o pagina internet actuala sau publica o foaie informationala. Viata comunitatii se desfasoara in jurul a catorva entuziasti si idealisti romani, restul conationalilor fiind de regula pasiv, nu neaparat dezinteresat. In interiorul comunitatilor se comenteaza mult, se tes intrigi, se "sapa" pe la spate in binecunoscutul nostru stil balcanic si nu de putine ori se incing conflicte intre membrii comunitatii din motive mai mult decat banale, care insa au darul de a dezbina pe durata.

Ne facem adeseori de ras vizavi de toate celelalte natiuni, cu o diaspora mai bine inchegata si cu mult mai zeloasa decat modesta noastra diaspora. Ungurii, grecii, turcii, polonezii, sarbii so croatii, pina si rusii emigrati in Europa Occidentala stau mai bine la acest capitol decat noi. Concret, scurt si la subiect: nu trebuie omis faptul ca si statul roman investeste in romanii din afara granitelor tarii, avand la baza o logica simpla de natura socio-economica. Fiecare dintre noi este tentat sa investeasca intr-o "actiune" producatoare de venit. Ca baza a asteptarii rezultatelor, romanul ca persoana nu poate fi vazut ca a o actiune la o eventuala bursa, rezultatele acestor actiuni fiind insasi rezultatele acelor romani din afara. Atunci ma intreb ce putem face noi, pentru a trezi interesul statului roman privind o eventuala investitie roditoare.

Sa ne ferim de exemple, dar sa constientizam ca fara iniativa romaneasca indarjita, fara eforturi proprii, fara elan si cu o delasare tipica noua, ne vom deznationaliza cu siguranta in urmatorii 50 de ani, copiii nostri devenind deci ( sa recapitulam scurt ) : nemti, spanioli, greci, israeliti, americani,italieni, rusi, ucrainieni, sarbi, unguri, bulgari, canadieni. Nimic rau in aceasta - o imigratie presupune intotdeauna asimilarea migrantilor - insa o diaspora autentica ar mentine calitatea nationala a migrantilor  prin cultura si traditii si in final si prin ortodoxismul romanesc. ( vezi prin comparatie exemplul evreiesc). Nu trebuie scoase din afara noilor realitatilor europene conceptiile privin traditiile si cultura romaneasca. Ca  bun exemplu poate fi dat exemplul landului german Bayern, ca parte a Germaniei, care la randul ei se doreste o "locomotiva a Europei", traditiile si cultura fiind ancorate deplin in constientul populatiei autohtone.

Romanii nu au in strainatate inca calitatea unei diaspore veritabile ( cel putin dupa rasturnarea blocului sovietic ) si anume aceea de a se mentine si de a se opune legal si cu argumente democratice unei asimilari firesti,fie ea fortata  sau chiar de buna voie - acesta este adevarul. Pe ici pe colo exista cate o initiativa, o actiune sau doua cu caracter cultural romanesc, o slujba in limba romana intr-o bisericuta cu chirie. Da, este cu adevarat laudabil! Este insa doar munca unor entuziasti si cu o floare nu se face primavara. In fapt masele de romani dizlocate istoric din spatiul etnic romanesc ( care este cu siguranta  mai mare decat spatiul romanesc in granitele actuale) se pierd, ingrosand rindurile altor natiuni, nu numai europene.

Respectand programele sau politica de emigrare a eventualelor state de resedinta, romanul ca emigrant este o "investitie" rentabila  pentru aceste state, concluzie trasa din grilele de selectie a acestor state. Vezi SUA,Canada, Australia, Noua Zeelanda. Si nemtii isi regandesc actualmente sistemul de imigratie, care va fi probabil asemanator celor anglo-saxone. Pentru Romania insa este o pierdere de interior nu insa si de imagine. Aceasta investind atat in formarea profesionala si implicit in pregatirea emigrantilor.  Pierderea de exterior poate fi in dezavantajul Romaniei, daca acesti emigranti isi vor contesta originile.  In ce priveste diaspora romana in jurul granitei romanesti, dupa parerea mea aici ar trebui contribuit la formarea unui nucleu centralizator, privind diaspora veritabila romaneasca la fata locului, care sa  isi urmareasca nu numai propriile interese, ci si interesele acelor din mijlocul carora s-au desprins.

 Nu este cazul sa ne trezim in sfarsit, asa cum o spune si cantecul nostru, devenit dupa 1990 imn national, "Desteapta-te romane! "?  Are oare acest "Lied" numai veleitati locale? Nu poate fi oare aplicat si regandit simbolul si mesajul sau (si) la nivelul milioanelor de romani aflati "in afara" tarii ? Avand in vedere calitatile noastre, atat privind natiunea romana cat si cele intelectuale, sunt ferm convins  ca lasand la o parte ambitiile de ordin personal , se poate trece la cu adevarat o "diaspora" efectiva , eminamente romaneasca, care nu presupune doar migranti in cautarea unei vieti mai bune, ci si o intelectualitate solida, apta pentru a reprezenta interesele romanesti in strainatate, pro Romania si cu Romania, si nicidecum contra ei. Iau in calcul si faptul ca apartenenta la tara de origine ar fi mult mai mult recunoscuta de catre cei "din afara", daca Romania ar avea un nivel de trai asemanator tarilor vest-europene. Aici putem schimba in timp lucrurile in bine. Suntem asa cum ne-au format vremurile, dar orice schimbare in bine incepe cu sine insusi.

Putem fi cu adevarat romani oriunde am fi situati geografic si nu este cazul sa ne ascundem originea si nici sa ne refugiem  in comoditate sau  pasivitate in urma unei mentalitati (ale pasivului descurcaret) care nu ne-a adus aplauze la scena internationala nicicand. Putem insa fi romani cinstiti si  in Germania, in Israel, in Canada sau la Wellington,  in Moldova,  in Timoc si  la Bichisciaba. E dreptul nostru si merita luptat pentru el.

 

 DESTEAPTA-TE ROMANE!

 

 Valeriu- Lucian Hetco

 17 mai 2004
 

 index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea Revistei Agero :  ec.Lucian Hetco   [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.