index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

Despre grupurile de juni ...

de Iuliana Govna (Brasov)

Impresii si pareri personale in FORUM



Brasovul este unul din orasele tarii unde se imbina placut prezentul cu trecutul,in sensul ca populatia pastreaza cu sfintenie unele traditii transmise de la parinti catre copii....

Este vorba despre obiceiul junilor, pe care il putem intilni intr-unul din cele mai vechi cartiere ale orasului , cartierul Schei .Poate ati trecut prin Brasov,sau ati auzit de Biserica Sfintul Nicolae,un monument deosebit de frumos si maret al cartierului si chiar al orasului....Obiceiul junilor cuprinde o serie de manifestari care se desfasoara pe tot parcursul anului.

Dar sa aflam mai intii cite ceva despre juni.Organizarea lor , la inceput , a avut un caracter militar,de apararea cetatii , si avea ca scop pregatirea tinerilor feciori pentru apararea locurilor natale in caz de pericol dinafara.Totul se desfasura intr-un loc izolat de cetate ,care se numeste "Pietrele lui Solomon"Acolo ,izolati de familie,tinerii traiau o experienta unica,aceea a pregatirii" militare".


Se stie ca erau bine organizati.Astazi se cunosc asa zisele grupuri de juni ,in numar de sapte: junii tineri,junii batrini,junii curcani ,junii dorobanti,junii brasovecheni, (dupa denumirea Brasovul -vechi),junii rosiori si junii albiori.Unii ,cum sunt curcanii , rosiorii sau dorobantii,isi trag numele de la regimentele care au participat la razboiul de independenta din 1877.

Tinutele lor sunt deosebite.Astfel , tinerii si batrinii au cioareci (pantaloni) din stofa de casa , de culoare alba , palarii negre , impodobite cu tricolor,o tunica de culoare neagra ,camasa alba,lunga,care ajunge de lungime peste cioareci, pina deasupra genunchiului, iar ca incaltaminte au cizme negre , lungi pina sub genunchi.Grupurile de juni curcani si dorobanti
sunt cam asemanatoare,dar au diferita caciula,care la primii ,este neagra,de astrahan,si cu o pana de curcan,iar la dorobanti nu are aceasta pana,ci doar caciula simpla ,de astrahan.Deosebite de cele de pina acum,sunt tinutele junilor rosiori si albiori.Rosiorii au la fel cioarecii albi,dar camasa lor este cusuta cu motive florale de culoare rosie,in special frunza de vita de vie iar pe toata suprafata camasii si a fustei s-au cusut paiete(noi le spunem fluturi),de culoare aurie.Astfel ,o camasa si o fusta ,sunt destul de grele pentru cel ce le poarta. Barbatii " rosiori"au o caciula cilindrica, neagra,din stofa,nu prea inalta, deasupra cu rosu,si in fata are un pompon de culoare rosie,inalt de aprox 10 cm.Junii "albiori" au costumatie asemanatoare,dar au o caciula alba ,inalta si tuguiata.Mai sunt junii brasovecheni care au tinuta la fel cu junii tineri si batrini ,doar ca acestia au caciula neagra impodobita cu tricolor ,nu palarie.Deocamdata atit despre barbati....

 

Un eveniment deodebit ,Sarbatoarea de Florii, (Intrarea Domnului in Ierusalim) ,prilejuieste o manifestare specifica junilor si anume comemorarea junilor plecati pe drumul fara de intoarcere.....Cu aceasta ocazie, grupurile de juni se pregatesc cu mult timp inainte,string fonduri si contribuie si cu produse alimentare (cu donatii) pentu ca totul sa fie deosebit.Cu aceasta ocazie se are in vedere pomenirea tuturor junilor morti,chiar daca unii dintre cei decedati nu mai au pe nimeni in viata...Tot ce se face in zilele premergatoare , se aduce la biserica in ziua de Florii : se prepara colive pe niste platouri mai mari si tot ce este necesar pentru biserica si preot.In ziua de Florii slujba este deosebita iar credinciosii aduc crengute de salcie si flori ,biserica este plina de flori,nu numai de credinciosi....Preotul ii pomeneste pe toti cei dusi dintre cei vii , impreuna cu toti membrii grupurilor de juni prezenti acolo.

Dupa terminarea slujbei religioase, la cele mai importante biserici ale cartierului,cum sunt :Biserica Sf. Nicolae,Biserica Sfinta Treime si altele,unde sunt arondate grupurile de juni , se pregatesc mese de catre gospodinele din familiile de juni , unde dupa amiaza se aduna toti membrii din grupul respectiv de juni si intr-un loc specal amenajat din apropierea bisericilor organizeaza comemorarea pentru fiecare grup in parte.

 

Nimeni nu consuma nimic din cele pregatite,pina cind preotul nu este prezent si nu sfinteste cele pregatite...Membrii grupului de juni stau in jurul meselor si deapana amintiri despre cei dragi,care nu mai sunt printre ei.Tot cu aceasta ocazie se schimba serjile,adica vataful,armasul mare , armasul mic,sutasul si stegarul de anul trecut , cu cei alesi pentru anul in curs.Acestia ,impreuna cu presedintele lor,contribuie financiar la toate manifestarile din anul in curs.

Obiceiuri de Paste

Dupa cum v-am mai scris,exista 7 grupuri de juni. Fiecare dintre aceste grupuri este condus de : vataf,armas mare,armas mic,sutas si stegar.Acestia sunt cunoscuti cu numele de serji.In ziua de Paste fiecare grup se stringe acasa la vataf.Acesta ii primeste cu bucurie si ii serveste cu tot ce este al praznicului de ziua de Paste :cozonac ,oua rosii,vin,etc.Se cinta ''Hristos a inviat'' si se petrece cu muzica romaneasca specifica locului,nelipsita fiind '' Hora junilor''.Apoi junii, impreuna cu vataful lor pleaca de acasa ,si se duc la troitele pe care le are fiecare grup in cite un loc anume stabilit din cartier.Aceste locuri sunt cunoscute de ani si ani de catre localnici.Acolo se aduna nu numai junii ci si alti locuitori ai cartierului si chiar ai orasului ,care vin sa-i vada.Dupa ce au ajuns la aceste troite (cruci ) ,se joaca Hora junilor si se arunca buzduganul.Fiecare june arunca de 3 ori buzduganul in sus ,cit de sus poate si contribuie cu o suma de bani,cit doreste, pentru a stringe un fond , care este necesar pentru plata muzicantilor.Banii pentru muzica se aduna si din cotizatii , de la toti mambrii .

Fiecare grup de juni are un steag cu o imagine reprezentativa pentru grupul respectiv.De exemplu junii rosiori au pe steagul lor un soldat ''rosior''Acest steag este adus de catre stegar si pus la cruce pe toata durata manifestarii.Pe bara de lemn care sustine steagul este inscriptionat numele tuturor membrilor grupului respectiv, pe cite o placuta metalica.

In aceasta zi grupurile de juni sunt ''vizitate '' de catre junii tineri,carora li se ofera oua, prajituri si vin si o suma simbolica pe care acestia o aduna pentru a-si crea si ei un fond necesar pentru viitoarele manifestari pe care le vor avea si de care va voi spune in cele ce vor urma....

La casele serjilor se aduce din padure brad verde si se pune la porti impreuna cu cite o pereche de cruci , la fiecare stilp al portii.La vataf cricile sunt rosii,la armasul mare sunt galbene,iar la armasul mic,albastre. De asemenea se pune brad si se pun cruci si la presedintele grupului si de asemenea la preot acasa si la biserica.

Mersul cu "stropitul" si "aruncarea in tol"

Dupa Paste se obisnuieste ca grupul de Juni tineri sa umble pe la casele fetelor cu "stropitul".Daca pina acum toate manifestarile despre care v-am vorbit se desfasurau in tinuta civila,incepind de la acest eveniment junii tineri incep sa-si poarte costumele lor despre care v-am spus in primele capitole....Baietii se impart in 3 grupuri ,condusi de :vataf,armasul mare si armasul mc si pleaca a 2 a zi de Paste cu stropitul.Mai intii se duc la serjile celorlalte grupuri ,bineinteles daca acestia sunt dispusi sa-i primeasca....dar de obicei sunt...La casele acestora ,junii sunt insotiti de 2 muzicanti ,care le cinta ''hora junilor''.Ei poarta palariute negre cu tricolor si la piept buchetele de flori : zambile, lalele,narcise,etc....La toate casele pe unde se duc,se adreseaza cu urarea de "Christos a inviat" si sunt serviti cu oua rosii ,vin si prajituri.De obicei baietii se servesc cu tot ce li se ofera....si iau oua rosii ,dar se obisnuieste si sa lase altele in schimb pe masa ...Dupa ce s-a indeplinit acest ritual,daca grupul are un conducator mai deosebit ,vor juca o sirba sau un briu ,chiar la casa celui ce i-a primit si bineinteles poate sa joace cu ei si barbatul-gazda....Femeile nu intra in acest joc.... La plecare ei multumesc pentru primire...Cel mai interesant este mersul cu stropitul pe la casele cu fete....Se indeplineste acelasi ritual cu oua ,vin si prajituri,dar in plus fetele trebuie sa-i impodobeasca pe baieti cu flori....pe linga cele pe care ei deja le au la piept.....astfel ca dupa ce au vizitat mai multe case cu fete,ei deja sunt o 'florarie".

 

In saptamana care urmeaza dupa Paste, la noi ,se practica un obicei aparte,foarte frumos si distractiv, ''aruncarea in tol'.Aceasta manifestare se practica numai de catre junii tineri.Ei se prezinta imbracati in frumoasele lor costume.

Cum se desfasoara : se aduna toti tinerii grupului , impreuna cu vataful lor , armasul mare si armasul mic.Parintii,prietenii ,rudele,toata suflarea din cartier,se aduna in Piata Unirii,in imediata apropiere a Bisericii Sfantul Nicolae,aduc cu ei un covor mare,dreptunghiular,destul de gros,pe care il tin de colturi si de margini cit mai multe persoane.Cu acel covor va fi aruncat in sus prima data vataful grupului.El trebuie sa-si gaseasca o pozitie in asa fel incit sa nu cada in picioare pe covor,in momentul aruncarii in sus ,asa cam la 2-3 metri deasupra covorului,junele trebuie sa bata din palme,hazul este general,pentru ca se striga fel de fel de vorbe,de incurajare sau ironice la adresa celui aruncat...Junele este aruncat in sus de 3 ori.Urmeaza apoi armasul mare si cel mic,iar dupa ei junii care au intrat in grup ca membrii noi.Aruncarea in tol nu este obligatorie...Se marcheaza astfel recunoasterea apartenentei la grup,curajul tinarului,dorinta de distractie si se continua din an in an un obicei mostenit de la stramosi.

 

Iesirea calare.

 

Cel mai asteptat moment dintre toate evenimentele junilor este iesirea calare,care are loc in prima duminica dupa Paste (duminica Tomii).La acest eveniment participa toate cele 7 grupuri de juni , imbracate in costumele specifice fiecarui grup,dar paticularitatea consta in aceea ca ei parcurg un traseu anume , CALARE pe cai , nu pe jos ca la alte manifestari...Pregatirea acestui eveniment prezinta o mare importanta pentru reusita lui...

Se stabileste din timp locul de unde se vor aduce caii , unii sunt adusi de la ferme sau de la unitati militare,altii de la persoane particulare de prin satele vecine...Totul depinde de vreme , deci conteaza ca in ziua respectiva sa nu ploua , pentru ca daca ploua nu se pleaca de acasa.Dupa cum stiti si din cele ce v-am mai scris pina acum , fiecare grup de juni are : stegar,sutas, armas mic, armas mare si vataf...

 

Manifestarea se desfasoara pe un traseu parcurs calare prin oras,ca in final sa se ajunga la locul numit Pietrele lui Solomon.
Cum se desfasoara :Duminica de dimineata fiecare june merge sa-si ia in primire calul , pe care il aduce acasa .Calul trebuie sa fie sanatos,curat si tesalat.El este impodobit cu salanguri frumoase , cu ciucuri si cu panglici colorate pe care le are fiecare june pregatite din timp...Dupa ce si-au " gatit " calul , junii se duc calare acasa la stegar,apoi la sutas, la armasul mic, la armasul mare si in final la vataf, care este cel mai important "personaj" al grupului.... Acasa la vataf grupul este asteptat cu emotie , pentru ca el se pregateste din timp : cheama muzicanti sa-i cinte , pregateste vin si prajituri sau sandvisuri ca sa-i serveasca pe toti cei ce vin sa-l ia de acasa....Dupa aceasta intimpinare vataful incaleca si el cel mai frumos si cel mai impodobit cal si pleaca., in fruntea grupului pe un traseu pe care am sa vi-l descriu in cele ce urmeaza...De pe toate strazile cartierului Schei coboara cetele de juni calareti si se aduna in Piata Unirii in imediata apropiere a Bisericii Sfintul Nicolae .Intrarea in Piata Unirii se face intr-o anumita ordine , mai intai junii tineri ,apoi junii batrani , urmeaza junii dorobanti, junii curcani, junii brasovecheni, junii rosiori si la final junii albiori .Intrarea junilor in Piata Unirii se face intr-o atmosfera de sarbatoare , ei sunt asteptati de foarte multa lume din oras si din tara,pentru ca este ceva deosebit sa vada o "defilare" de 150-200 de juni calare pe cai , care de care mai frumos...In fata fiecarui grup se afla stegarul care poarta un steag reprezentativ pentru grupul respectiv de juni, apoi vataful care are peste costumul de june o lenta, adica o panglica lata rosie , care este pusa de pe umarul drept ,trece peste piept si se leaga in stinga ,la nivelul taliei barbatului respectiv.Astfel de lenta are si armasul mare,dar este galbena,iar armasul mic are lenta albastra .In spatele grupului de juni se afla sutasul ,adica omul cu ''ordinea '', acesta din urma avind o lenta tricolora.Sutasul are sarcina de a ''observa" ca toti junii sa fie disciplinati si sa pastreze o anumita ordine in timpul deplasarii.In Piata Unirii exista o troita (o cruce) foarte veche care este inconjurata de fiecare grup de juni si in jurul careia se canta " Cristos a inviat" de catre fiecare grup de juni .Apoi dupa ce s-a cantat ,vataful striga de 3 ori " Cristos a inviat" iar ceilalti juni ii raspund : "Adevarat a inviat''.Piata rasuna nu numai de raspunsul junilor dar si de aplauzele multimii adunate acolo....Dupa implinirea acestui ritual , in ordinea stabilita , junii coboara in centrul orasului cu caii si strabat un traseu pe cele mai importante strazi , insotiti de o fanfara , care cinta niste marsuri vechi ,superbe.Apoi urca la Biserica Sfanta Paraschiva , numai grupul junilor tineri , unde este mormantul Muresenilor.Acolo sunt intimpinati de preoti si se canta Imnul national de catre fanfara. Dupa plecarea de la biserica ,se deplaseaza in continuare pana ajung la Pietrele lui Solomon.Aici locul prezinta o panorama deosebita: este un platou inconjurat de 3 stinci muntoase, inalte,iar in vale , pe mijlocul platoului curge o apa.Fiecare grup de juni are o masa mare si banci de beton .Dupa ce au ajuns la Pietele lui Solomon , junii descaleca de pe cai ,se odihnesc putin.iar apoi se aduna pentru a juca Hora junilor si a arunca buzduganul... Fanfara canta iar ei joaca Hora junilor , pina cand arunca buzduganul toti membrii grupului.Fiecare este un as in aruncarea buzduganului , pentru ca se intrec in a-l arunca destul de sus....bineinteles in aplauzele multimii adunata in jur....Dupa hora junilor si aruncarea buzduganului .se aduna la mese,unde familia si prietenii invitati ii asteapta sa ciocneasca un ou rosu si un pahar cu vin...Pe o scena special amenajata in centrul platoului se desfasoara un program de folclor deosebit de frumos , cu artisti veniti special pentru acest eveniment. Zona este plina de focuri unde multimea adunata iesita la iarba verde pregateste gratare cu mici.... si altele...Masa se tine pana seara , cand inainte de apusul soarelui coboara junii si se intorc in oras . De aceasta data coborirea se face numai pina in Piata Unirii , unde iar asteapta multimea din oras care a venit sa-i mai vada inca o data.Seara ,junii isi predau caii celor care i-au adus pentru acest eveniment.Manifestarea este de o mare amploare,este unica si se pastreaza peste ani cu sfintenie....Va invitam in duminica Tomii, prima duminica dupa Paste , daca nu ploua.....pentru ca una e sa citesti un articol si alta este sa vezi evenimentul la fata locului....Cei sositi de pe alte meleaguri fac fotografii sau filmeaza pentru a ramane cu amintiri deosebite...


JOCUL STRAMOSESC(SCOATEREA FETELOR LA JOC)

Incepind de la Rusalii , junii organizeaza Jocul stramosesc. Acest eveniment presupune participarea tinerilor necasatoriti.Se fac pregatiri speciale:se formeaza perechile,in sensul ca fiecare baiat trebuie sa se hotarasca pe care fata o va "scoate la joc".Acest lucru este necesar ,deoarece ei trebuie sa faca repetitii ,sa stie sa danseze bine ,pentru ca in ziua desfasurarii jocului stramosesc sa nu greseasca,pentru ca dansurile populare specifice locului sunt totusi destul de complexe si nu e frumos daca cineva se incurca in pasi....Jocul se desfasoara intr-un loc special amenajat,in jurul unei troite,unde se impodobeste un brad mare ,adus din padure cu 1-2 zile inainte.Bradul il aduc baietii care participa la joc , ajutati si de prietenii lor din cartier.Se pun podoabe ( stegulete colorate,panglici,etc),se comanda muzica,se cauta sponsori.De specificat faptul ca tinerii confectioneaza niste obiecte numite cocarde,pe care le fac din panglici rosii ,albe sau tricolore,pe care aplica o placuta metalica de marimea unei monede,ce reprezinta ceva specific junilor,adica un buzdugan ,un calut,o floare de colt ,o inscriptie a grupului de juni care organizeaza evenimentul,etc.Aceste placute sunt prelucrate cu o presa speciala,cu o matrita pregatita de catre parintii tinerilor.Este un obicei de a cere aceste matrite celor mai in virsta , iar lor le face o placere deosebita sa fie cautati si rugati sa le ofere.Asa isi mai pastreaza si ei legatura cu tinerii si sunt mindri ca au contribuit la organizarea jocului.In saptamina premergatoare evenimentului ,se face curatenie la locul respectiv si se cauta o firma care sa aduca racoritoare si gratare pentru puiblic in ziua desfasurarii jocului.Tinerele perechi primesc cocardele confectionate pe care trebuie sa le ofere prin cartier vecinilor si prietenilor, pe un pret simbolic,ca o invitatie pentru ziua jocului. E ceva deosebit daca aceste cocarde se pot da si altor persoane nelocalnice,astfel incit obiceiul sa fie cunoscut si pe alte meleaguri...Si la jocul stramosesc,la fel ca la toate maifestarile specifice junilor,se alege un vataf,un armas mare ,un armas mic si un sutas,adica serjile grupului.In ziua desfasurarii jocului ,baietii se aduna la vataf,unde sunt asteptati cu muzica,sunt serviti cu prajituri si bauturi racoritoare sau cafea.Apoi ,tinerii pleaca in grup,se aduna in Piata Unirii,unde li se cinta Hora Junilor de catre un grup de muzicanti alesi , (unul sau doua saxofoane, un acordeon ,etc).Se joaca hora junilor,sirba, briul,etc ,numai de catre baieti si de catre barbati si se arunca buzduganul.Cu aceasta ocazie localnicii contribuie cu o suma simbolica la jocul tinerilor,bani pe care acesti tineri ii string in niste casolete metalice inchise ,numite biscane.Banii adunati astfel ,tinerii ii folosesc pentru a-si organiza o prtrecere dupa joc,acasa la vataf,sau in alt loc ales pentru aceasta.Bineinteles ca banii adunati din vinzarea cocardelor nu ajung,dar se mai contribuie si de catre tineri si de catre sponsori,prieteni si cunostinte,care vor ca totul sa fie special....Dupa ce baietii au jucat hora , au aruncat buzduganul si a cintat muzica ,(astfel a aflat cit mai multa lume de desfasurarea jocului),ei pleaca spre casele fetelor cu care urmeaza sa iasa la joc....Fetele ii asteapta emotionate,"gatite" in frumoasele tinute de joc,specifice Scheiului ,intimpina baietii ,le ofera prajituri,cafea,sau sucuri si le pun in piept flori impletite cu tricolor,fiecare fata straduindu-se ca aranjamentul floral pus baiatului sa fie cel mai deosebit.....Apoi perechile se aduna la o ora stabilita,si se duc la locul unde se "tine" jocul. Va fi foarte multa lume adunata acolo,toti vor fi curiosi sa vada tinerele perechi si jocul in sine...Se primesc tinerii cu aplauze ,cu un mars cintat de orchestra,cu multa veselie..cu un discurs de intimpinare din partea unui organizator,care de obicei este un vataf al junilor virstnici,care ii indruma pe tineri in zilele premergatoare jocului.Apoi se joaca Hora Junilor,numai de catre perechile iesite la joc,nu se amesteca nimeni intre ei,nici rude ,nici prieteni,nici parinti.Dupa hora junilor se joaca Ardeleana,Briul ,Sarba ,etc.Apoi se face pauza,iar la urmatoarea reluare in desfasurarea jocului au permis de intrare in joc si prietenii,rudele si chiar parintii tinerilor iesiti la joc.Este ceva foarte frumos....Prima parte a jocului stramosesc se compune numai din dansuri popuare specifice locului.Dupa aceasta prima parte tinerii se schimba de costumele traditionale si se intorc dupa un timp in tinuta civila ,care de care mai eleganta,special pregatita pentru aceasta ocazie.Dupa intoarcere , in partea a 2-a,se mai joaca Hora junilor, pentru inceput si apoi diverse dansuri pe placul tinerilor....Seara,dupa terminarea jocului ,sunt duse fetele acasa si se hotaraste de catre vataf, unde se vor intilni pentru o petrecere care va dura pina dimineata.Acolo merg numai perechile care au participat la joc.La un astfel de Joc stramosesc se leaga prietenii,unii ditre tinerii care au iesit la joc chiar se vor casatori,jocul fiind un prilej de a-si face cunoscuta intentia de a intemeia o familie.Se povesteste de catre doamnele mai in virsta ,localnice,ca in anii tineretii lor,cind ieseau la joc ,era o surpriza,nu stiau dinainte cine va fi tinarul cu care vor iesi la joc...repetitiile se faceau impreuna cu baietii,dar nu li se spunea cu cine vor iesi la joc...

.Cam atit despre jocul stramosesc.....Sa auzim de bine!
 

Iuliana Govna 2003,Brasov

   

 index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea Revistei Agero :  ec.Lucian Hetco   [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.