index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

Misterul din Soultzmatt

articol de Dani Rockhoff

Dani Rockhoff - scurta prezentare

Impresii si pareri personale in FORUM

Reportaj despre pelerinajul memorial al Agero-Stuttgart din 16 iunie 2002 la Cimitirul militar romänesc din  Soultzmatt/Franta)

In Alsacia franceza, la 50 de km de granita cu Germania, respira un petec de pamānt romānesc. In el odihnesc 680 dintre cei 2344 de militari romāni luati prizonieri in lagarele germane din Franta in timpul primului razboi mondial. In Duminica Rusaliilor , Mitropolia Bisericii Ortodoxe Romäne a Germaniei, Europei Centrale si de Nord, impreuna cu Parohia ortodoxa romäna "Sfäntul Ioan Botezatorul" din Strasbourg au organizat pelerinajul anual la Cimitirul eroilor romäni de la Soultzmatt.

Sat francez cu 2000 de locuitori, Soultzmatt-ul s-a constituit intr-un loc sacru, unde, initial, romänii din exil se intälneau o data pe an, atät din dorinta de a-si pastra patria in suflet si a-i cinsti pe eroii trecutului, cät si pentru a se ragasi intr-un spirit de coeziune si simtire romäneasca. Preotul Vasile Iorgulescu al Parohiei din Strasbourg, precizeaza ca "cimitirul a fost oferit de Franta Statului Romān, ca omagiu pentru sacrificiile soldatilor romani cazuti in razboi.

 Desi ramasitele lor sunt gazduite si in alte cimitire comunale franceze, cel din Soultzmatt a constituit intotdeauna o atractie aparte pentru vizitatori, poate datorita misterului care inconjoara locul". Acest presupus mister e pus la indoiala de altii, printre care si Mitropolitul Serafim Joanta, care vede atractia locului mai degraba in "situarea geografica avantajoasa", aproape de frontiera cu Germania si usor accesibila din Elvetia, pe autostrada spre Basel. Soultzmatt, satul francez din Valea Apei Minerale, ce are ca efigie Cocosul Trämbitänd pe Trei Coline, atrage prin pastoralul peisajului si atmosfera bucolica, ce indeamna la liniste si reculegere.

Poate de aceea, in anul 1924, cimitirul romänesc a fost infiintat aici de Regele Ferdinand I si inaugurat in prezenta Reginei Maria, ale carei cuvinte in limba franceza- sunt inscrise pe placa comemorativa de pe  Monument: "Soldati romani, departe de patria voastra pentru care v-ati sacrificat, odihniti-va in pace, sub o aureola de glorie, in acest pamant ce nu va este strain" Maria, Regina Romäniei.

Pana in preajma celui de-al doilea razboi mondial, Ambasada romana din Paris impreuna cu Biserica Ortodoxa Romana din Paris au organizat pelerinaje cu Te-Deum-uri de aducere aminte si de cinstire a memoriei eroilor ingropati acolo, departe de tara lor. A urmat apoi o perioada de uitare a mortilor de la Soultzmatt, pana cand, la initiativa unor romani din Paris, cu 17 ani in urma, s-a reluat traditia acestor emotionante comemorari.

In anul 1986, insasi Familia Regala a participat la comemorarea Zilei Eroilor la Soultzmatt. La 18 mai 1991, citándu-l pe Thomas Carlyle, Regele Mihai a transmis participantilor -prin gura Principesei Sofia, care a citit mesajul regal- cä "O tara care nu pastreaza cultul eroilor nu are dreptul sa supravietuiasca", apelānd la cei prezenti sa depuna un juramānt cä " jertfa acestor eroi nu a fost zadarnica".

Duminicä, 16 iunie, apelul la "unitatea oamenilor pe pamānt, contra dezbinarii, intru smerenie si iertare" a fost reluat de Inaltii ierarhi ai Bisericii ortodoxe romane din Germania si Franta, in Sfänta Liturghie, care a fost urmata de un Parastas si un praznic pe pajistea din apropiere.

 Intre cei 500 de vizitatori au fost si 40 de membri aiAsociatiei Germano-Romāne din Stuttgart  (Agero) si a Asociatiei Romano - Germane din Karlsruhe, veniti cu un autocar confortabil pus la dispozitie de Roaltassib. Pelerinii veniti din Franta,Germania si Elvetia si-au astämparat foamea si setea de vorba romäneasca, pe un fundal sonor vioi, de hora, sau mai sagalnic, de perinitzä. In vremea asta, cäte unul dintre ei, rupändu-se de larma si veselie, s-a dus intre cruci, cautändu-si stramosul, care -dupa cum spune povestea familiei- " a mäncat si iarba, de foame".

Daca a fost asa sau nu, ramäne un mister al Soultzmatt-ului, pe care doar cartea ofiterului in armata franceza Jean Nouzille "Calvarul prizonierilor de razboi romäni in anii 1916-1917" ar putea sa-l dezlege. 

 index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO StuttgartŽ -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea Revistei Agero :  ec.Lucian Hetco   [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.