Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

 

 Recitindu-l pe Pacepa

Impresii si pareri personale in FORUM

Dani Rockhoff

      
Pīnă īn 1989, la 26 ianuarie, īn Romānia comunistă se serba cu ode, cīntări şi voie bună silită, ziua Conducătorului Suprem. O aniversare penibilă prin proporţiile ei, curmată acum 15 ani prin execuţia celor doi ceauşeşti. La 27 ianuarie 2005, īn īntreaga lume s-a comemorat a 60-a aniversare a eliberării evreilor din lagărul de exterminare de la Auschwitz. Două evenimente separate, asemănătoare īnsă prin relaţionarea la aceeaşi idee: DICTATURA, un odios mecanism politic īn slujba comunismului, sau a purităţii rasei, de fapt a megalomaniei unui individ. Printr-o asociaţie mentală indusă de mai-sus-numitele evenimente, am luat īn mīn㠄Cartea neagră a securităţii” de Ion Mihai Pacepa, fost şef al spionajului romānesc şi consilier prezidenţial al lui Ceauşescu, refugiat īn 1978 īn SUA şi reabilitat de Serviciul de Informaţii Externe romān (SIE) ca general īn rezervă, īn decembrie 2004.

Sentinţa Īnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost dată īn 1999, reabilitarea cuprinzīnd şi restituirea averii care i-a fost confiscată. SIE şi Casa de Pensii a Apărării şi Siguranţei Naţionale vor trebui să stabilească acum cuantumul pensiei care i se cuvine generalului Pacepa. Averea lui, estimata la peste 3 milioane de dolari, este compusă din obiecte
de artă şi mobilier vechi, taboluri şi bijuterii. După declaraţia directorului SIE, Gheorghe Fulga, „unda verde“ pentru reabilitarea totală a fost data īn ultimele zile ale mandatului prezidenţial iliescian, ministrul culturii, Mona Muscă, declarīndu-se „de acord ca Pacepa să-şi reprimească tablourile confiscate de regimul comunist“.

„Cartea neagră a Securităţii” (3 volume) a fost publicată īn limba romānă la Bucureşti,
īn 1999, de editura Omega SRL. Nu tot atīt de renumită ca „Orizonturi roşii”, care a fost prima revelaţie pentru Vest -dar şi pentru romānii īnşişi- a resorturilor de opresiune comuniste, a spionajului economic şi corupţiei instituţionalizate īn Romānia sub Ceauşescu,
a relaţiilor machiavelice ale acestuia cu alţi conducători de stat din lume. O continuare a „Orizonturilor...” īnsă, care „deschide orizonturi” īn definirea unor pīrghii ale maşinăriei terorii practicate de Ceauşescu şi de serviciile sale de Securitate din ţară, īn dezvăluirea īnşelăciunii ridicate la rang de politică de stat īn relaţia cu străinătatea.

Īn capitolul „Ritualul succesiunii la tronul comunist”, Pacepa spune: „a existat tendinţa generală de a reduce, simplist, personalitatea liderilor comunişti...ca la colhoz – un conducător comunist este un conducător comunist, uniformizarea fiindu-le conferită de sistem.”. Nimic mai fals, conchide el, aceasta ar fi ca abordarea istorică rudimentară de sorginte leninist㠄cine nu e cu noi, e īmpotriva noastră”. Lenin a fost considerat de către majoritatea istoricilor occidentali „un proeminent geniu revoluţionar”, Stalin „o mediocritate intelectuală plină de complexe paranoice”, Hruşciov un conducator care a ridicat asasinatul politic la rang de politică de stat, Brejnev un nesătul al cursei īnarmărilor şi controlului armat al lumii, Gorbaciov un comunist „cu un nou vocabular”. Gheorghe-Gheorghiu-Dej a fost „marxistul cu frică de Moscova” iar Ceauşescu un megalomaniac şi „ienicer īndoctrinat la şcoala sovietică pentru comisari politici militari”, folosind marxismul doar ca trambulină pentru ascensiunea personală, pe care apoi a īncercat să şi-o păstreze prin mijloace mai degrabă fasciste, de conducere şi dictat. Conducătorii comunişti s-au manifestat cīt se poate de diferit, atīt īn ce priveşte pesonalitatea, cīt şi īn atitudinea faţă de doctrină, singura trăsătură comună fiindu-le setea de putere, ambiţia să urce pe tron şi să rămīnă pe el pīnă la sfīrşitul vieţii. Conduita „comunistă”, mai bine zis adulatoare a modelului Ceauşescu nu a dispărut, se poate vedea la nostalgicii Epocii de Aur, nu numai īn Romānia, ci şi īn cadrul emigraţiei. De la pupitrul unei funcţii de conducere, cu complicitatea catorva „aleşi” şi a mulţimii manipulate, acestora le lipseşte doar b-bīlbīiala notorie, pentru a īntregi tabloul unui Ceaşcă īn retortă.

Dar să vedem ce ne mai dezvăluie Pacepa, ce culise scormoneşte pentru a ne prezenta spectacolul ceauşist īn toata amploarea lui trecută şi, să sperăm, defunctă. O economie bazată pe spionaj industrial, pe hoţie ridicată la rang de politică de stat, „consfinţit㔠prin ceea ce a hotărīrea intrată īn istorie sub numele de HCM Nr. 272/1972, semnată, dupa īndelungi ezitări, de primul ministru (avocat de profesie) Ion Gheorghe Maurer. Principalul executant al furtului de idei şi tehnologie din Vest a fost Direcţia de Informaţii Externe (DIE), complici - angajaţi ai TAROM, NAVROM, ministerului de externe şi al comerţului exterior -primind salarii secrete şi fiind folosiţi ca ofiţeri „deplin conspiraţi”-, angajaţi ai firmelor din străinătate folosiţi ca spioni. Spionajul tehnologic romānesc a fost anticonstituţional...dar ce conta īncălcarea legii fundamentale a democraţiei pentru un Ceauşescu avid de valută, obsedat să produc㠄c-cipi” (tranzistori) şi „ o b-bombă atomică, c-cīt de mică”, pe care să o vīndă pe bani grei arabilor?

Obsesia sa pentru valută s-a accentuat, īn procesul (dirijat de Moscova) de „export de comunism”, realizat prin finanţare secretă a partidelor comuniste din Grecia, Italia, Spania
şi Israel. Prin sprijinire cu informaţii şi paşapoarte vestice false, chiar şcolire īn Romānia de terorişti arabi, au fost sprijinite acte de terorism organizate de Mohamar Ghaddafi şi Yasser Arafat; acestora li s-au adăugat ample acţiuni de dezinformare şi crearea de agenţi de influenţă īn guvernele şi partidele politice din ţările occidentale. Multora dintre saşii, şvabii sau evreii vīnduţi pe valută in Germania sau Israel, li s-a condiţionat plecarea definitivă nu doar financiar, ci şi printr-un pact de „colaboraţionism”. „La īnceputul anilor `50”, spune Pacepa, „DIE a creat Comitetul Romān de Repatriere, cu sediul la Bucureşti şi īn Berlinul de Est, şi organul său de presă Glasul Patriei. Acestea au fost īncadrate cu ofiţeri DIE şi folosite pentru contactarea emigranţilor romāni din Occident īn scopul recrutării sau determinării lor să se repatrieze şi să-şi transfere pensia īn Romānia. Īncepīnd cu 1972, a fost declanşată o vastă operaţiune menită să pună sub controlul Bucureştiului marea majoritate a organizaţiilor de emigranţi din Occident. Īn acest scop, Ceauşescu a creat o organizaţie-mamă, denumită Asociaţia Romānia, care trebuia să fie folosită ca acoperire pentru organizarea operaţiei, de fapt o filială DIE”. O singură piedică īi stătea īn cale, după părerea lui Ceauşescu, ca acţiunea să reuşească şi exportul camuflat de comunism in Vest să fie complet: „N-Noél”, după cum
se b-bīlbīia el cīnd era nervos sau surescitat. Mihai Pacepa a primit, īn timpul unei „şedinţe” terapeutice cu nămol la Techirghiol, ordinul să-l lichideze pe Noél Bernard, directorul programului īn limba romānă al postului de radio Europa liberă. Ironiile lui Bernard la adresa
cultului personalităţii din Romānia īi exasperau pe semianalfabeţii Nicu şi Elena, ştirbindu-le
„imaginea” pe plan mondial. Crima aceasta comandată a fost picătura care a umplut paharul:
Pacepa a „dezertat”, obţinīnd azil politic īn America şi o nouă identitate, secretă. Romānii
l-au mai suportat īnsă 12 ani pe dictator, unii martirizīnd, alţii profitīnd şi mulţi neştiind proporţiile mecanismului de proiecţie a ambiţiilor megalomanice ale acestui individ şiret şi submediocru.

Evreii şi-au comemorat la sfīrşitul lui ianuarie 2005 UNIREA ĪNTRU MEMORIE, īmpotriva HOLOCAUSTULUI. Prin cunoaşterea istoriei, a mărturiilor ei scrise şi vii, noile generaţii
sīnt avertizate asupra crimelor īmpotriva umanităţii, oricīnd repetabile īntr-un context global politic labil. La 15 ani de la Revoluţie, romānii au şi ei nevoie de amintirea genocidului ceauşist, de avertismentul īmpotriva renaşterii cultului de dictator şi a „tiraniei roşii”.

27.01.2005 Dani Rockhoff
Copyright Dani Rockhoff, all rights reserved
 

 index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  ec.Valeriu-Lucian Hetco   [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.