index revista agero | poezie | proză| cultură | istorie | jurnalistică | actualitatea germana |anunţuri

Recenzie

Lilia Zabolotnaia, Raporturile dinastice şi rolul „ Diplomaţiei de mariaj” în relaţiile moldo-polone în a doua jumătate a secolului al XIV-lea – mijlocul secolului al XV-lea,Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Chişinău, 2004, 191 pag. cu Anexe

 

Daniel Hrenciuc, cercetător ştiinţific dr.,

Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană, Iaşi

 

Impresii si pareri personale in FORUM

 

 

      Recent a apărut la Chişinău sub egida prestigiosului Institut de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republici Moldova, în condiţii grafice excelente, volumul Liliei Zabolotnaia, Raporturile dinastice şi rolul „Diplomaţiei de mariaj” în relaţiile moldo-polone în a doua jumătate a secolului al XIV-lea – mijlocul secolului al XV-lea .

Având un Cuvânt înainte semnat de un reputat istoric, în persoana lui Demir Dragnev, membru corespondent şi director al Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republici Moldova, purtând binecuvântarea Preafericitului Anton Comşa, episcop de Chişinău, volumul Liliei Zabolotnaia reprezintă o certă apariţie istoriografică de o indiscutabilă valoare ştiinţifică, consacrat unui fenomen foarte puţin abordat de către istorici şi anume,  rolul jucat de către „diplomaţia de mariaj” în ansamblul raporturilor moldo-polone în a doua jumătate a secolului al XIV-lea – mijlocul secolului al XV-lea.

 Volumul în discuţie reprezintă prin urmare, o premieră editorială care umple un gol în istoriografia relaţiilor moldo-polone, reflectând capacităţile de analiză şi sinteză a Liliei Zabolotnaia, cercetător ştiinţific superior la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Valorificând o vastă bibliografie depistată în arhive şi biblioteci din Republica Moldova, Rusia, România şi Polonia, autoarea, o competentă şi pasionată cercetătoare a raporturilor internaţionale în epoca medievală în general, a celor  moldo-polone în special, introduce astfel în spaţiul dezbaterilor ştiinţifice o lucrare absolut inedită după ştiinţa noastră, impunând prin valoarea demersului şi concluziilor desprinse, reevaluarea rolului şi locului „diplomaţiei de mariaj” în arhitectura relaţiilor geopolitice dintre Moldova şi Regatul polon în perioada amintită.

 Volumul este armonios compartimentat în 7 capitole şi anume: Capitolul I - Relaţiile dinastice moldo-polono-lituaniene în a doua jumătate a sec. al XIV-lea; Capitolul al  II- Relaţii moldo-polone în prima jumătate a sec. al XV-lea; Capitolul al III-lea-  Relaţii moldo-polone în timpul lui Ştefan cel Mare; Capitolul al IV- lea, Relaţii moldo-polone în prima jumătate a sec. al XVI-lea; Capitolul V- Relaţii moldo-polone în perioada domniei lui Petru Rareş(15271538; 1541 1546);Capitolul VI- Relaţii dinastice moldo-polone în a doua jumătate a sec. XVI-lea; Capitolul VII- Relaţii dinastice moldo-polone La sfârşitul sec. al XVI-lea - mijlocul sec. al XVII-lea.

     În capitolul I, autoarea analizează  raporturile dinastice statuate între Marele Ducat al Lituaniei, regatul Poloniei  şi Moldova în a doua jumătate a sec. al XV-lea. Recurgând la o bibliografie consistentă, prezentând ansamblul raporturilor internaţionale stabilite între cele trei state (Lituania, Moldova şi Polonia) începând cu analizarea crizei dinastice înregistrate în ţările central - europene, Lilia Zabolotnaia inserează în acest context importanţa alianţei moldo-polone stabilită în 1387 prin depunerea omagiului de vasalitate de către domnul moldovean Petru I Muşat, în faţa regelui polon Władisław I Jagello. Păstrarea statalităţii Moldovei în contextul pretenţiilor anexioniste manifestate de către regatul maghiar a reprezentat prin urmare, un element esenţial indus pe filiera relaţiilor speciale cultivate între Moldova şi Polonia şi asigurat prin prestarea succesivă a jurământului de vasalitate de către domnii Moldovei.

 Capitolul al II-lea analizează dinamica relaţiilor moldo-polone în prima jumătate a secolului al XV-lea, respectiv epoca lui Alexandru cel Bun. Domnia lui Alexandru cel Bun ( 1400 1432) fiul lui Roman I  şi a doamnei Anastasia Koriat (fiica lui Władysław al II- lea Jagełło)  a debutat cu o încordare a relaţiilor cu  regele polon Władysław al II - lea Jagełło, însă, ulterior, problemele s-au rezolvat. Domnul moldovean a prestat jurământul de vasalitate la 1 august 1404 la Kamienec, reînnoit apoi la Lwňw (1407). Alexandru cel Bun a practicat atragerea negustorilor străini în Moldova, încurajând chiar stabilirea acestora definitivă în târgurile moldave.

 În capitolul al III-lea, autoarea, o fină şi rasată cunoscătoare a relaţiilor moldo-polone dezvoltă şi aprofundează informaţiile referitoare la contextul raporturilor dintre Moldova şi Polonia în epoca lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, indiscutabil cel mai mare domn al statului moldovean, fixând în spaţiul relaţiilor internaţionale rolul Moldovei de veritabilă „poartă a creştinătăţii”. Preluând o moştenire grea lăsată de Petru Aron, Ştefan cel Mare a reuşit în manieră proprie să rezolve problema Pocuţiei prin victoria obţinută la Codrul Cosminului (1497)  asupra regelui polon Jan Ołbracht.

 În capitolul al IV-lea, autoarea analizează raporturile moldo-polone în intervalul cronologic  reprezentat de secolul al XVI-lea respectiv domniile lui Petru Rareş (1527–1538; 1541–1546 şi ale succesorilor săi . Problema Pocuţiei - arată autoarea referindu-se la scrisoarea lui Petru Rareş către regele polon din 1530 - a rămas „una dintre cele mai acute probleme dintre Moldova şi Polonia şi la momentul respectiv poate fi considerată drept consecinţă a peţirii sângeroase a lui Bogdan al III-lea”. Încercând recuperarea Pocuţiei, Petru Rareş a fost învins lângă satul Obertyn ( 22 august 1531) de către Jan Tarnowski. Tratatul polon-otoman (1533) aşa numita ”pace veşnică” „în realitate confirma drepturile suzerane ale sultanului asupra Moldovei, soluţionând în felul acesta conflictul moldo-polon”.

 Relaţiile dinastice moldo-polone în a doua jumătate a  sec. al XVI-lea respectiv sfârşitul sec. al XVI-lea – mijlocul secolului al XVII-lea, formează tematica capitolelor VI şi VII. Epoca Movileştilor foarte  semnificativă în relaţiile moldo-polone este de asemenea analizată prin prisma legăturilor dinastice şi a influenţelor reciproce induse pe această filieră. „Căsătoriile fiicelor lui Ieremia Movilă – arată autoarea- cu reprezentanţii puternicelor familii nobiliare Wisniowecki, Korecki, Potocki, etc., au întărit relaţiile dintre Moldova şi Republica Nobiliară Poloneză (Reczpospolita Polska”).

 Concluziile pertinente şi competente, subliniază profunzimea raporturilor dintre Moldova şi Regatul Poloniei în cadrul cărora arată autoarea ”unul dintre rolurile determinante pentru consolidarea raporturilor interstatale şi orientarea politicii externe a statelor îl juca aşa numita diplomaţie de mariaj”. În continuare, se arată că,  „diplomaţia de mariaj în relaţiile moldo-poloneze era una decisivă şi a făcut ca la sfârşitul secolului al  XVI-lea să fie adoptate nişte legi de acordare a drepturilor de cetăţenie polonezilor în Moldova şi moldovenilor în Polonia (indigenatul polon)” .

    Valoarea intrinsecă a demersului ştiinţific întreprins de către Lilia Zabolotnaia, asigurat de o foarte bună unoaştere a istoriografiei poloneze aferentă temei  în discuţie şi completată în mod evident de stilul său plăcut, concis şi elevat, Anexele şi Tabele inserate în text alcătuite cu multă minuţiozitate şi  profesionalism, recomandă lucrarea Raporturile dinastice şi rolul „Diplomaţiei de mariaj” în relaţiile moldo-polone în a doua jumătate a secolului al XIV-lea – mijlocul secolului al XV-lea, drept una de referinţă în domeniu. Prin urmare, recomandăm cu căldură acest volum specialiştilor, profesorilor, studenţilor, precum şi a tuturor celor ce sunt interesaţi să cunoască adevărata şi densa istorie a raporturilor moldo-polone în a doua jumătate a secolului al XIV-lea – mijlocul secolului al XV-lea.

  

Daniel Hrenciuc, cercetător ştiinţific dr.,

Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană, Iaşi

 

 index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  ec.Valeriu-Lucian Hetco  [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.