index revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

 

Rostul ligii  -  LARG

Impresii si pareri personale in FORUM

Arh.dr. Gheorghe Sasarman

                                               

 


Stimaţi membri ai comunităţii româneşti din Germania,

Aţi auzit poate, sau aflaţi abia acum, că la 16 noiembrie 2002 a luat naştere Liga Asociaţiilor Româno-Germane din Germania (LARG), organizaţie care îşi propune să militeze pentru păstrarea identităţii culturale a membrilor comunităţii româneşti, în procesul unei integrări armonioase în sânul societăţii germane. Liga s-a format prin asocierea liberă a opt asociaţii româno-germane şi a deschis calea pentru ca, prin formarea de noi asociaţii locale şi prin aderarea celor care încă nu sunt încă membre, să se ajungă la constituirea unui for reprezentativ pentru întreaga comunitate românească, în stare să-i contureze personalitatea, să-i trezească ceea ce s-ar putea numi o conştiinţă de sine, să-i facă auzit glasul.

Ar fi fost, desigur, de preferat ca, de la bun început, la adunarea constituantă să fi luat parte delegaţi ai tuturor asociaţiilor româno-germane existente la acea oră pe teritoriul Germaniei. Iniţiatorii s-au străduit pe parcursul a şase luni, cât a durat faza pregătitoare, să identifice cât mai multe asemenea organizaţii şi li s-au adresat cu apelul de a se alătura iniţiativei de constituire a Ligii. Tocmai pentru a asigura o participare cât mai largă, fără nici un fel de reţineri, statutul garantează existenţa autonomă a asociaţiilor membre, deplina lor libertate de a-şi urma pe mai departe profilul şi activitatea proprie, motiv pentru care stipulează în mod expres neutralitatea politică şi religioasă a LARG. Liga este concepută ca un organism menit să mijlocească comunicarea între asociaţiile membre, să iniţieze acţiuni comune şi să le reprezinte în exterior, iar nu ca un organ ierarhic suprapus, un centru care să dea directive şi să impună alinierea la o anume platformă ideologică. Cu toate acestea, unele asociaţii cu care am luat legătura continuă să menifeste rezerve, explicabile în parte prin experienţe care ţin de domeniul trecutului, dar greu de justificat în situaţia actuală.

Din partea unor reprezentanţi ai unor asociaţii rămase în expectativă, se manifestă nu o dată tendinţa de a privi Liga ca pe o altă asociaţie, situată în acelaşi plan. Dar Liga, chiar dacă are statut de asociaţie (Verein), este o organizaţie de tip umbrelă (Dachverband), ea este personificarea sumei tuturor organizaţiilor asociate. Liga nu are ca membri persoane fizice, nu are un activ propriu, ea există practic numai prin organele ei – adunarea generală şi comitetul de conducere. Aceeaşi confuzie apare şi în unele formulări din răspunsurile care ne sunt adresate, când în cuprinsul lor o asociaţie anume e pusă pe acelaşi plan cu Liga, adică cu o asociere de asociaţii. Să fim bine înţeleşi, aici nu-i vorba de orgolii, de ierarhii, nici de judecăţi de valoare, ci de cerinţa de natură logică de a nu încurca planurile în care se poartă discuţia. Nu este vorba de o colaborare între o asociaţie anume şi LARG, ci de aderarea asociaţiei respective la LARG. Aderând la Ligă, orice asociaţie locală intră în rând cu toate celelalte asociaţii membre – nici mai mult, nici mai puţin.

Unul dintre motivele des invocate de către cei care se arată sceptici în privinţa rostului aderării la Ligă este o pretinsă neconcordanţă între statutul LARG şi angajamentul politic activ al asociaţiei din care ei fac parte. Din punctul nostru de vedere, nu există aici nici un fel de neconcordanţă, deoarece nici o prevedere a statutului LARG nu interzice asociaţiilor membre un asemenea angajament, cum de altfel nu aduce nici un fel de ştirbire autonomiei depline şi manifestării iniţiativelor de orice fel ale acestora, cu condiţia să nu contravină prevederilor Constituţiei germane. Trebuie precizat că şi din partea unora dintre asociaţiile membre ale LARG au existat şi desigur vor continua să existe luări de atitudine publice, fără ca acest fapt să fi constituit un obstacol în calea aderării lor la Ligă.

Uneori se merge mai departe, condiţionându-se aderarea la Ligă de sprijinirea acţiunilor cu caracter politic ale asociaţiei în cauză. Dacă Liga ar accepta o asemenea condiţie prealabilă, ea ar trebui să fie de acord în principiu să sprijine şi acţiunile cu acelaşi caracter ale altor asociaţii membre. Cine ne asigură însă că toate aceste asociaţii membre, prezente şi viitoare, vor fi de acord cu ideile formulate în apelurile unora sau ale altora? O abatere de la preceptul neutralităţii politice ar avea ca rezultat, pe lângă compromiterea caracterului de asociaţie obştească, favorizată fiscal, şi deci a posibilităţii de a recurge la sprijinul financiar al unor sponsori, fie o permanentă secătuire în polemici pe teme politice (şi ştim cu toţii cât de pestriţ este spectrul politic al diasporei româneşti), fie alinierea silită la o anume platformă politică şi ideologică, ceea ce ar îndepărta numeroşi membri potenţiali, ar reduce simţitor şi chiar ar anula şansele ca LARG să ajungă vreodată un for reprezentativ pentru întreaga comunitate românească din Germania. De o asemenea unitate de monolit ne-am săturat însă cu toţii până peste cap. Aşadar, fiecare asociaţie care aderă la Ligă este liberă să adopte atitudinea politică pe care o doresc membrii ei, dar tocmai de aceea LARG este obligată să păstreze, la nivelul Ligii, o strictă neutralitate. Liga nu vrea să impună nimănui o anume linie politică, şi nici nu poate accepta ca vreuna dintre asociaţiile membre să pretindă ca luările ei de atitudine să fie sprijinite activ de către Ligă. Mijlocind comunicarea, schimbul de informaţii şi conlucrarea în diverse domenii a asociaţiilor membre, LARG înlesneşte implicit şi posibilitatea ca acţiunile concrete ale unei asociaţii, inclusiv luările de atitudine sau apelurile publice, să-şi găsească ecou şi din partea altor asociaţii membre. Liga îşi va păstra însă şi pe viitor poziţia neutră, abţinându-se să facă recomandări la acest capitol. Aceeaşi argumentaţie este de altminteri valabilă şi în privinţa păstrării neutralităţii religioase a LARG.

Se face uneori afirmaţia că LARG s-ar concentra excesiv pe o latură eminamente culturală. Cum principalul ei obiectiv este acela de a asigura păstrarea identităţii culturale a comunităţii româneşti, concentrarea asupra laturii culturale este firească şi nu vedem ce i s-ar putea reproşa. Dar profilul activităţii LARG este mult mai complex decât s-ar putea înţelege prin reducerea la aspectul cultural. Pentru a explicita aceasta, aş face o diferenţiere între două nivele care intră în discuţie. Când se vorbeşte despre activitatea Ligii, se poate avea desigur în vedere suma activităţii asociaţiilor membre. Aici însă, la nivelul de bază, fiecare asociaţie este suverană, îşi defineşte de sine stătător profilul, planul de activitate, acţiunile, iar rolul Ligii este doar acela de mijlocitor al comunicării şi eventual de iniţiator al unor acţiuni comune, care nu se pot desfăşura decât tot la nivelul de bază, chiar atunci când există o anume corelare sau coordonare. Există însă o sumedenie de activităţi care depăşesc posibilităţile unei asociaţii, fie sub aspectul resurselor, interesului public, cuprinderii teritoriale, fie sub acela al caracterului reprezentativ global, la nivelul comunităţii româneşti luate în ansamblu. Rolul LARG este în primul rând şi în mod special tocmai de a desfăşura activităţi din această categorie. Acesta este orizontul propriu de acţiune al Ligii, câmpul în care ea este de neînlocuit, acesta este pricipalul folos pe care LARG îl poate aduce comunităţii româneşti, asociaţiilor membre, rostul principal al asocierii acestora într-o Ligă.

Cu privire la orizontul propriu de acţiune al Ligii, la obiectivele şi planul ei de activitate, este util să enumerăm aici acele acţiuni pe care considerăm că numai Liga şi mai ales ea este în măsură să le iniţieze şi să încerce, cel puţin, a le finaliza:


- stabilirea şi întreţinerea de contacte cu autorităţile germane centrale şi ale landurilor;
- solicitarea şi obţinerea statutului oficial de minoritate pentru comunitatea românească din Germania;
- stabilirea şi întreţinerea de contacte cu autorităţile româneşti (Departamentul pentru românii de pretutindeni, Ambasada Română din Germania, Consulatele României, Institutul cultural român), definirea şi realizarea de proiecte comune;
- stabilirea şi întreţinerea de contacte cu organizaţiile altor comunităţi din Germania (a saşilor ardeleni, a şvabilor bănăţeni, a ungurilor etc.), definirea şi realizarea de proiecte comune;
- stabilirea şi întreţinerea de contacte cu organizaţii româneşti din alte ţări ale lumii;
- înfiinţarea portalului pe internet al LARG, a unui buletin de ştiri şi a unui ziar electronic, a unei publicaţii periodice tipărite;
- desfăşurarea de studii privind comunitatea românească din Germania – geneză, cartare, structură, grad de organizare, realizări, personalităţi de frunte;
- organizarea unor întâlniri ale românilor din Germania, însoţite de simpozioane, mese rotunde, festivaluri;
- realizarea unei expoziţii itinerante şi a unei broşuri cu tema “Comunitatea Românească din Germania se prezintă”;
- organizarea unei participări lărgite la tradiţionalul pelerinaj de la Sultzmatt;
- realizarea unei expoziţii itinerante de carte şi a unui catalog al autorilor români din Germania;
- organizarea unor “Zile ale culturii româneşti” la scara întregii Germanii;
- organizarea unor cursuri de sâmbătă (limba română, plus elemente de geografie şi istorie a României) pentru cei din generaţia a doua;
- obţinerea de subvenţii, recrutarea de sponsori şi donatori.


Succesul unor asemenea acţiuni poate contribui decisiv la conturarea personalităţii şi la păstrarea identităţii culturale a comunităţii româneşti din Germania, la definirea şi afirmarea intereselor acesteia. Şi cred că avem toate şansele să reuşim – dacă ne vom uni forţele, dacă vom depăşi disensiunile, scepticismul şi neîncrederea, dacă ne vom organiza la fel de eficient ca alte comunităţi de aceeaşi talie. Să facem din Ligă o organizaţie puternică, activă, cu o cuprindere largă, cu adevărat reprezentativă!

Dr. Arh. Gheorghe Săsărman
Preşedintele Ligii Asociaţiilor Româno-Germane din Germania

München, 14 ianuarie 2003
 

 indexrevista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea Revistei Agero :  ec.Lucian Hetco [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.