Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

 

Cu tricorn si pelerinä

Impresii si pareri personale in FORUM

 

Dani Rockhoff

 

Expozitia pelerinä din Stuttgart a svabilor bänätzeni si-a luat sämbätä "traista si toiagul" si a pornit mai departe, spre alte orase ale Germaniei, urmänd sa adaste in cele din urma si in ARAD, Timisoara, Sibiu si Bucuresti. Pornind de la actualul fenomen global al emigrarii, expozitia reinvie o realitate, nu nouä, insa oarecum uitata: ca si nemtii au plecat cändva in lume, in cäutarea bunastarii si a norocului. Cä si ei au fost sträini in tara altora.

In secolele 18 si 19, zeci de mii de oameni din sud-vestul Germaniei, unii fosti soldati cu sau fara familie, au fost transplantati spre regiuni care azi apartin Romäniei, din Banatul mare  pänä in granitele Transilvaniei (foto1). Intre Dunare, Tisa si Mures (Banatul mare) au fost colonizati majoritar "Donauschwaben", denumire improprie de altfel, fiindca o parte din ei nu erau svabi autentici, multi provenind din partile Koblenzului, unii de prin Tirol, deci din teritoriul austriac. Denumirea de "Donauschwaben" indica faptul ca o parte din ei, imbarcandu-se la Ulm pentru imigrare au sosit pe vremuri in "Ungaria" venind pe Dunare in jos pe vase de lemn tipice vremii. Orasul Ulm apartine de altfel si azi inca zonei dialectale "schwaben". O parte dintre ei au venit pe vase, o parte pe jos sau cu carutze, avand nenumarate pierderi de vieti omenesti.

 Restul de colonisti germani (svabiì ardeleni) de pe teritoriul actual al Romaniei, cum ar fi cei din nordul Crisanei, Bistrita, sudul Maramuresului de astazi au o alta istorie, iar dialectele lor difera de cele banatzene. In plus, in aceste parti de nord ale Ardealului maghiarizarea prin lege de la sfarsitul secolului al 19-lea si inceputul secolului 20 (legea Aponyi)  a facut ca multi etnici germani sa-si paraseasca limba materna din considerente materiale si politice si sa preia limba oficiala de pe atunci, limba maghiara ca limba de conversatie, chiar si in familie. Foto 1 poza din partea stanga, arata principalele zone de provenientza din Baden-Württemberg.

Sasii transilvaneni erau deja prezenti pe teritoriul Transilvaniei, colonizarea lor avand loc cu 3-4 secole inainte de venirea svabilor. Ei provin din alte zone ale actualei Germanii, de prin partile Moselului , dialectele sasesti fiind asemanatoare cu cele vorbite azi in zona Luxemburgului. Limba svabilor banatzeni se apropie cel mai mult dintre toate dialectele germane din afara teritoriului federal de limba de azi literara germana, nefiind decat partial reciproc inteligibila cu dialectele sasesti transilvane. In harta 1 aveti raspandirea limbii germane in Banat si Transilvania la inceputul secolului XX. Inainte de al doilea razboi mondial in Romania se vorbea limba germana, ca limba materna de peste 1 milion de persoane, dintre care 400-450 de mii erau svabi banatzeni. Restul erau sasi transilvaneni, svabi ardeleni, germani din Bucovina si sudul Basarabiei. Se mai vorbeau dialecte germane in comunitati izolate in Bucuresti si unele orase din Ardeal si nordul Moldovei.

Istoria distinge trei valuri svabesti de emigrare: cel carolingic (1722-26), cel terezian (1763-72) si cel josefin (1782-86). Oamenii insa se diferentiazä doar prin libertatea de optiune pe care au avut-o in momentul plecärii spre meleagurile sträine: emigranti de buna-voie sau "de nevoie", fie aceasta din urma säräcia sau deportarea. (foto 2).

Jakob Fridolin Albiez si Maria Dorothea Schäfer fac parte din ultima categorie. In märturisirile lor -prezente la expozitie prin scrisori, documente oficiale si fotografii- se strecoara tristetea nedoritului aflat "intre doua lumi", care la repatriere se loveste de piedici din partea oficialitatilor württemburgheze.

Nu tot asa se prezinta cästigatorii la loteria Greencard-Banat, Johann Baptist Schichtling si sotia sa Susanne, care, ajutat de zeul Bacchus a ajuns "proprietarul cärciumii Butoiasul de Aur si arendas al distileriei de vinars a orasului [Timisoara]" (foto 3) . Azi, nici o umbra nu mai intuneca voiosia "palariilor in tricorn" (foto 4 ).

2      3       4     5   

  In sensul redefinirii pluriculturalismului european, svabii se redescopera ca model de comunitate care isi cunoaste bine identitatea. La Ulm, Ministra de Interne a Saarland-ului, Annegret Kramp-Karrenbauer, cu prilejul Heimattag-ului svabilor bänätzeni din mai 2002, a laudat motto-ul acesteia: "O comunitate stabila in diversitatea europeana". O comunitate care are chiar si un imn, ce incepe cu: Heil dir, mein Heimatland! Heil dir, du schönes Land!

Printr-o fericita coincidentzä, in timp ce expozitia se plimba prin Germania, presedintele Landesmannschaft-ului svabilor bänätzeni, Bernhardt Krastl isi viziteaza plaiurile natale, "atät oficial, cät si neoficial", dupa spusele sale. In timpul vizitei sale anterioare in Romänia, din aprilie 2002, presedintele.a spus, intr-un interviu pentru Banater Zeitung, cä rolul organizatiei svabilor -in fruntea careia a fost proaspat ales- nu s-a terminat odata cu incheierea practica a procesului de repatriere si integrarea definitiva a svabilor banatzeni in Germania. Proiectele romänesti la care se refera B. Krastl nu sunt doar  cele subventionate inca de conducerea germana, in ciuda politicii de reduceri drastice a subventiilor statale; noi perspective de continuare a activitatii Landesmannschaft-ului, marcat de värsta inaintata a membrilor sai, a deschis intälnirea sa cu Ministrul Informatiilor Vasile Däncu si Secretarul adjunct de stat Ovidiu Gantz. Krastl a spus (in traducere stricta din limba germana dupa interviul acordat redactorului ADZ/BZ Siegfried Thiel): Am fost surprinsi ca conducerea Romäniei a pus la dispozitie acestor contacte atätzia bani, si ca -dupa cum ne-a asigurat ministrul- aceste mijloace vor fi sporite, iar aici vad eu o perspectiva ca gruparile noastre culturale sa comunice mai bine cu cele din Banat.

Ce altfel de perspectiva sa li se deschida, oare, palariilor in tricorn de mai jos, obosite dupa expozitie, in fatza garii centrale din Stuttgart? (foto 5). Ca peste 25 de minute e ora pränzului?

Dani Rockhoff

Consilier pentru partea de istorie la inceputul articolului : Lucian Hetco

 

  Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Webmaster (editor) : conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]    

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.