Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

 

Impreuna, in lume si cu Tara, de Ziua Nationala a Romäniei

Impresii si pareri personale in FORUM

 

 

Articol de Dani Rockhoff



Cu panouri mari, purtänd inscriptia "Pe cine reprezinti, Emil?", a fost intämpinat acum trei ani fostul presedinte al Romäniei, Emil Constantinescu. La Alba-Iulia, in orasul unde s-a celebrat, la 1 decembrie 1918 unirea "Tarii Mamä" cu Transilvania, Banatul, Basarabia si Bucovina. Constantinescu a fost fluierat si särbätorirea Zilei Nationale a Romäniei a fost umbrita de intruziunea politica a ambitiilor PDSR-iste si a opozitiei de la Bucuresti, care sconta deja pe succesul in alegerile din 2000. Mäsurile de securitate exagerate, accesul redus al populatiei la manifestare, enervarea si renuntul lui Constantinescu de a-si mai tine cuväntarea publica au dus la creerea unei distante intre fostul presedinte si popor, exploatata la maximum de posturile de televiziune, care, din toate celelalte orase ale tarii, transmitea imagini festive, punctate periodic de sloganul " O zi, o natiune, o särbätoare!". Cuvinte care "amintesc fatal de timpuri despre care am crezut ca tin, definitiv, de trecut" (Horst Weber, Hermannstädter Zeitung Nr. 1654/3) .

"10 mai", "23 august", "1 decembrie"... Unii dintre noi, intr-o viata de om, au sarbatorit succesiv, trei Zile Nationale. Cu entuziasm spontan sau comandat, asistand la parada militara, a carelor alegorice si "gimnastica stradala" , sau defiländ dupä chinuitoare ore de asteptare. Cu mändrie patriotica in vine, dar si cu gändul la micii si berea de dupa...De doisprezece ani, 1 decembrie -simbolul Unirii celei Mari- a devenit Ziua Nationala a Romäniei, intr-o tara pe care unii o väd "destramata de ura, macinata de egoism, lipsita de o elementara coeziune morala, unde nu numai inamicii se sfasie, dar si tovarasii de pana azi si chiar de maine nu mai contenesc sa-si arunce reprosurile, insultele, in numele unor topuri iluzorii, inveninand nu numai viata lor, ci din nenorocire viata intreaga a tarii lor".(Valeriu Räpeanu, Curierul Romänesc).

Dincolo de du-te-vino-ul oficial, festinul flateriilor electorale si serbärile poporane, Ziua Nationala e un ritual. El confera -ca in toate tarile civilizate ale lumii- o semnificatie de permanenta istorica a unui popor. Un popor care träieste nu numai intre granitele geografice ale Romäniei, ci si "global", in lumea intreaga, intre Los Angeles si Sydney, intre Malmö si Stuttgart, in Berlin, Londra, Paris, Barcelona, Torino, Zürich si Istanbul.

Parohiile Ortodoxe Romäne din SUA, Canada si Europa au oficiat duminicä, slujbe si sarbätoriri ale Zilei Nationale in spirit traditional romänesc, cu cäntece religioase ortodoxe in limba romana, cantece de craciun si populare romanesti. Corul romanesc ortodox "DEISIS" al seminarului theologic al Episcopiei din Alba Iulia a prezentat in Germania cateva concerte, impreuna cu organizatiile de caritate St. Nikolaus din Offenbach si Malteser -Auslandsdienst din Koblenz, Palais JALTA din Frankfurt a prezentat "Ora stafiilor cu DRACULA" - film documentar al etnologului Otilia Hedesan- urmat de comentariul despre Dracula al scriitorului timisorean Daniel Vighi.

Tot in aceeasi zi, "rapsodul cu plete balaie" Stefan Hrusca a colindat in biserica St. Martinus din Schiedan, pentru comunitatea romäneasca din Olanda. In lumea intreaga, prin arta si credinta, romänii s-au intälnit si s-au reunit pentru cäteva ore in spiritul Duminicii si al Zilei Nationale a Romäniei. Infirmänd, oarecum, scepticismul D-lui Räpeanu si acordändu-si arcusul sufletului la struna aceleiasi obärsii.

Dani Rockhoff
Reutlingen, Germania

 

  Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Webmaster (editor) : conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]    

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.