Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

„ARTA RĂMĀNE PRINCIPALA

PUNTE CĂTRE CATHARSIS”

Dialoguri privilegiate: sculptorul Traian DUŢĂ

 

Maria-Diana Popescu, Agero

 

 

Cunoscut şi apreciat īn toată lumea pentru valoroasele lucrări din bronz, dar şi pentru pictură, maestrul Traian Duţă nu īncetează să surprindă cu lucrări monumentale. El este cel care a realizat statuia de două tone din bronz a legendarului fotbalist Nicolae Dobrin, care aşteaptă să fie amplasată īn Piteşti, līngă stadionul cu acelaşi nume. Traian Duţă a absolvit I.A.P. Bucureşti, promoţia 1982, este membru titular din anul 1980 al Uniunii Artiştilor Plastici din Romānia, profesor la Liceul de Art㠄Dinu Lipatti“ din Piteşti. Dar este īnainte de toate o individualiatate cu o viziune originală asupra meşteşugului artei. Traian Duţă clasicul, romanticul, postomodernul, īnţelege să nu-şi piardă vremea cu teme anoste. Strălucirea bronzului īn venele căruia īşi toarnă cu vibraţie cu tot axa lăuntrului său, eliberează din bulgări, din zale… „fiinţe” care īşi aşteaptă sufletul universal.

 

MDP: Pe unde prin lume, umblă īncoronată de lauri arta maestrului Traian Duţă?

 

Traian DUŢĂ: Īntr-adevăr īn cariera mea artistică au fost momente importante, zic eu, mai ales din punct de vedere spiritual. Este vorba despre călătoriile pe care le-am făcut īn Europa,  īn America, ţara tuturor posibilităţilor, a orizonturilor largi, inclusiv a celor artistice. Impulsul decisiv către acest popas spiritual a venit din partea unui bun prieten, stabilit īn America, care mi-a propus să organizez o expoziţie de sculptură acolo. Bineīnţeles acest „vis american” nu putea fi dus la bun sfārşit fără organizarea unui periplu gnoseologic, iniţiatic, de cunoaştere şi īnţelegere a  culturii acestui popor, cultură complexă prin varietate, eclectism şi, nu īn ultimul rānd, toleranţă. Prin urmare, expoziţia de sculptură semnată Traian Duţă de dincolo de ocean, a fost nu doar o descoperire a artei mele pe acele meleaguri, ci şi o deschidere a mea  ca artist către tot ceea ce īnseamnă cultura modernă şi contemporană nord-americană.

 

MDP: Cum vede maestrul Traian Duţă arta acestui īnceput de veac?

 

Traian DUŢĂ: Cred că arta acestui īnceput de veac se caracterizează, mai īntāi de toate, printr-o varietate a formelor, dar şi o permanentă pendulare īntre clasic şi modern. Īntr-o epocă a vitezei, a tehnologiei informaţiei, dar şi a uniformizării civilizaţiilor (ca o consecinţă directă a extinderii mijloacelor de comunicare īn masă), arta apare ca o ultimă portiţă de salvare īn plan spiritual, ca o īncercare de māntuire a individului contemporan bāntuit de demonii informaţiei şi informatizării.

 

MDP: Sculptura, pictura sīnt forme īnalte de sensibilitate care trebuie īn permanenţă hrănite. Cum reuşiţi, pentru că de vorbit vorbeşte īn acest sens opera dumneavoastră?

 

Traian DUŢĂ:Fiecare artist īşi hrăneşte opera din trecut, din viitor şi, nu īn ultimul rānd, din existenţa sa cotidiană. Deşi suprarealiste ca formă şi viziune, sculpturile şi picturile semnate Traian Duţă aduc o nota pregnantă de nedefinit, indicibil şi plus de expresivitate a căror izvor se poate găsi, fără doar şi poate, īnlăuntrul personalităţii mele, al eu-lui artistic.

 

MDP: Artiştii nu ies la pensie niciodată. Opera lor este o dovadă deasupra evidenţelor. Vīrsta este cumva o treaptă de īmplinire īn artă?

 

Traian DUŢĂ: Indiferent daca este vorba de artă sau nu, vārsta ar trebui să īnsemne, mai presus de orice, maturitate intelectuală, morală şi spirituală, o noua treaptă către cunoaşterea absolută, iar in cazul artistului către desăvārşirea operei sale. Odată cu trecerea anilor, creaţiilor mele li s-a adăugat nu doar calitate şi diversitate, ci şi o reflectare īn planul expresiei a zbuciumului interior, a aspiraţiei către īnalt, īnălţare şi verticalitate.

 

MDP: Care sīnt operele care dau acoperire numelui dumneavoastră şi intră, să zicem, īn sfera monumentalului?

 

Traian DUŢĂ: Īn cariera mea artistică am realizat bineīnţeles şi lucrări de factură monumentală. Este vorba de statuia lui Naum Rāmniceanu din Comuna Corbi, placajul decorativ al Monumentului Eroilor din Curtea de Argeş, bustul lui Mihai Viteazu din faţa Muzeului Municipal din Curtea de Argeş şi bustul lui Vlad Tepeş de la Cetatea Poienari. Sunt lucrări care, realizate īn momente distincte ale desăvārşirii mele ca artist sunt dovada vie şi de neclintit (cel puţin aşa sper!) a evoluţiei mele spirituale şi a drumului către perfectibilitatea artistică.

 

MDP:Evident aveţi īncheiat un pact cu arta. Cīnd s-au pus bazele acestuia? Cumva la aceeaşi vīrstă cu a fiicei  dumneavoastră, Ioana?

 

Traian DUŢĂ: Sigur că pasiunea mea pentru artă īncepe īncă din copilărie, din vremea cānd schiţam pe hārtie (şi nu numai) peisaje şi īncercări mai mult sau mai puţin reuşite de portrete. Prima recunoaştere a talentului meu a venit la vārsta de 10 ani, cānd un desen realizat de copilul Traian Duţă a apărut īntr-unul din ziarele de pe atunci, este vorba despre „Scānteia Pionierului”. A fost un prim moment de conştientizare şi, de ce nu, de ambiţionare, startul către ceea ce a urmat, către ceea ce am devenit.

 

MDP: Pictura, sculptura sīnt pentru mine poezii care se văd. Pentru dumneavoastră ce sīnt? Dar pentru public?

 

Traian DUŢĂ: Pentru mine, pictura şi sculptura sunt principalele forme de exprimare a emoţiilor, trăirilor, zborului lăuntric, sunt, īn ultima instanţă, o transfigurare īn forme a vieţii cu toate implicaţiile ei.

 

MDP: Percepţia publicului contemporan este cumva deviată? Mă īnşel?

 

Traian DUŢĂ: Nu cred că publicul contemporan are o atitudine/percepţie diferită faţă de publicul de acum două secole să zicem. Arta rămāne principala punte către catharsis, principala modalitate de salvare din infernul cotidian.

 

MDP:  Ce mai pune la cale, īn atelierul său, un maestru de talia lui Traian Duţă?

 

Traian DUŢĂ: Īn continuare zămislesc şi modelez făpturi din bronz care īşi aşteaptă sufletul-pereche.

 

Maria-Diana Popescu

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia)