HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

ARTĂ ŞI VIN

Ioana Duţă,Traian Duţă şi zona de vīrf a artei plastice

 

Maria Diana Popescu, Agero

 

Vernisajul de săptămīna trecută, cu genericul „Artă şi vin”, de sub cupola modernă a Hotelului restaurant Camino din Curtea de Argeş, a readus spectaculos īn atenţie numele valoroşilor artişti plastici romāni, Ioana Teodora Duţă şi Traian Duţă. Protagoniştii unei expoziţii deosebite de a oricărui artist au fost Cătălin Neguţ, Crama „Vin-Arte”, „Rifco Trading”, Cătalin Rizea, Ioana Teodora Duţă şi Traian Duţă. Din programul nu au lipsit degustările de vinuri albe, roşii, negre, seci, demi-seci, Couvée D’Excellence Sougvinion Blanc, Couvée D’Excellence - Riesling, Prince „Mircea Merlot”, Castel Bolovanu - Cabernet Sauvignon, Castel Starmina - Negru de Drăgăşani 2008, Castel Starmina - Roze. N-au lipsit nici liderii politici locali, nici cei ai administraţiei. Parteneri media, Vālcea 1 TV, prin prezenţa prof. dr. Nicolae Dinescu, preşedintele Academiei Olimpice Romāne, Filiala Vālcea, soţia dumnealui, judecător Adriana Dinescu, istoricul şi jurnalistul Ion Măldărescu, preşedinte al Societăţii Culturale Art Emis.

 

Īntotdeauna viguros şi semnificativ reprezentată, interacţiunea cu publicul a sculptorului Traian Duţă şi a pictoriţei Ioana Teodora Duţă, ca loc de desfăşurare, ca nivel spiritual, a oferit posibilitatea apropierii de natura sinergetică şi de profunzimea lor, ca cele mai bune căi de acces īn zonele de vīrf ale artei plastice, acele zone care pot fi regăsite īn marile muzee ale lumii. Clinchetul cristalin dinspre viţa de vie arhivată cu dragoste, culorile pīnzelor, strălucirea formelor de bronz, seara genial orchestrată de pictorii amintiţi, semioza şi tensiunea emoţională au surprins aşteptările intuitive ale publicului - armonie sub toate aspectele şi valorile ei, o smulgere din cotidian, cum numai cei doi artişti plastici emeriţi reuşesc īn materie de creaţie, de imaginaţie şi de organizare. Scenariul şi regia au fost realizate pe domeniul privat al generosului iubitor de cultură Cătălin Neguţ, care a oferit simezele de oglinzi Camino. (foto. Sculpturi de Traian Duţă).

 

Graţie felului ingenios, diferenţiat pīnă la singularizare, de a face artă şi de a veni īn modul cel mai original cu putinţă dinaintea publicului, prezenţa carismatică a celor doi artişti plastici īntr-un locaş de preumblare turistică a constituit atracţia care a stīrnit entuziasm şi a trezit din amorţire viaţa Cetăţii Domneşti. Elementele pe care le-am considerat valoroase pentru ideea de artă practicată de cei doi artişti plastici la fiecare vernisaj, ţin īndeobşte de modul regal al expunerii, de atitudine şi surprindere, de fascinare a aşteptărilor, de un imprevizibil bine calculat, de deschidere spre īncīntare şi spre bucurie. Pīnzele şi sculpturile, semnificative pentru patrimoniul artistic naţional, īmpreună cu licorile dătătoare de beatitudini, au intrat, ca nişte fiinţe, īntr-un dialog ancorat īn planul valoric, prilejuind deopotrivă apreciere şi clipe de desfătare. Deşi tip de artă diferit funciarmente şi ca mod de exprimare, prezentarea vinurilor, realizată de Laurenţiu Achim, a surprins plăcut, percepţia publicului fiind cea a unui ascultător profesionist obligat la cunoaştere.

 

 

Ioana Teodora Duţă, percepută ca un fenomen de constantă superioritate īncă de la apariţie (a īnceput să picteze de la vīrsta de patru ani), cel mai credincios şi cult discipol al tatălui, sculptorul Traian Duţă, a făcut să curgă tone de cerneală de-a lungul vremii īn ediţiile ziarelor şi revistelor. Isteţimea şi verva, puritatea şi īnţelepciunea, pe care le imprimă lucrărilor, au atras īntotdeauna interes şi apreciere. Calităţile intelectuale, artistice şi de ţinută ale Ioanei Teodora Duţă au fost gratulate cu numeroase premii şi distincţii (amintim Placheta Honoris Cauza - Art Emis Academy). S-au emis interpretări fascinante, simezele Camino s-au prezentat ca o carte de poeme pe tonul cel mai potrivit al metaforelor generatoare de frumos. Chiar şi īn cazul nudurilor, prin curajul cu care depăşeşte banalitatea şi comunul multor contemporani, Ioana invită la o analogie poezie-pictură.  Asimilarea poeticului şi a simbolicului la nivelul imaginii poate fi socotită numitor comun al celor două arte, unde pictura nu mai trebuie descifrată, ci doar citită, pentru că ea īnsăşi se arată a fi poezie. Nudurile expuse pe oglinzi au invitat la un examen interior, īncercīnd o corespon­denţă cu una din viziunile spaţiale ale lui Frobenius, apropierea de noi īnşine prin arta Ioanei făcīndu-se sub īnrīurirea impresiei date de planul de linii şi de idei, ca urcare ecvaţională de trepte preţioase. Intrările din galerii ale tinerei pictoriţe, pline de reprezentativitate şi ieşirile pline de aplauze trebuie īnţelese ca formă incontestabilă de exprimare artistică, ca demersuri de nobleţe spirituală.

 

 

Īn columnele lăuntrice ale bronzului sculptat cu mare artă de Traian Duţă, am descoperit ciclice şi legendare reprezentări ale fiinţei, descinse din duhul, eroic parcă, şi dintr-un suprem rafinament al maestrului, īn cele mai prolifice clipe ale sale. Ju­decīnd după codul valoric, arta maestrului, ca aerul amiezii solare, dobīndeşte, prin repetiţia scheletului, o necontenită creştere, luīndu-se parcă la īntrecere cu jocul, cu oglindirea imaginaţiei, cu bogăţia de idei, care īngăduie un contact afectiv cu percepţia privitorului. Intervenţia de mare fineţe a sculptorului Traian Duţă īn proiectul „Artă şi vin” vorbeşte despre un bijutier regal, care reuşeşte să īncleşteze unele īn altele, să prelungească īntr-o universală revărsare a măiestriei, relieful şi arhitectura lăuntrică a unor fiinţe solare. Sfătuit de har, maestrul ştie īntotdeauna să īncarce de freamăt viu orice locşor liber din substanţa bronzului, ştie să pună teme şi motive unele īn celelalte, filigranat, dirijate să se piardă īn forme plastice grăitoare. Organic solidari cu orizontul artei plastice şi cu accentul valoric cu care au investit acest orizont, cei doi artişti rămīn categoric reprezentanţi de seamă ai artei contemporane.

 

Mai mult, maestrul Duţă ramīne singurul, cu adevărat singurul īntemeietor de şcoală privată pe meleagurile argeşene, Şcoala ARTIS, la porţile căreia bat tot mai mulţi ucenici dornici de iniţiere. Lucrări de certă valoare ale Ioanei Teodora Duţă şi ale maestrului Traian Duţă ne permit să ne punem mari speranţe că istoria artei va consemna la loc de cinste numele celor doi artişti, tată şi fiică, din Cetatea Domnească. Mai mult decīt incitantă, expoziţia „Artă şi vin” ne-a dat prilejul să revenim pentru cīteva ore īn lumea artei de calitate, īndrăgită şi apreciată, a muzicii şi vinului de bună companie. Ilustrīnd legătura dintre artă şi vin, să ne amintim de Diego Velasquez, de picturile „Băutorul din Sevilla”, şi „Fată şi doi ţărani la masă”, păstrate la Budapesta, īn Szepmuveszeti Muzeum, de tabloul intitulat „Cele cinci simţuri”, al pictorului flamand Jan Cossiers, unde o doamnă din īnalta societate degustă un vin, turnat dintr-o carafă de argint, acompaniată de sunetul lăutei. Poate la următorul vernisaj Ioana Teodora Duţă ne va oferi surpriza contemplării unor astfel de teme.

 

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

 

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com