Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Axis Mundi – 2007

Sibiu si Luxemburg capitale culturale europene

Elisabeta Iosif

Impresii si pareri personale in FORUM

 

 

    Sibiul a acceptat aceasta provocare de exceptie – de a deveni capitala culturala europeana, in numele unui patrimoniu cultural de secole, in contextul globalizarii , dar si al responsbilitatii istorice de a-si pastra identitatea ca spatiu matricial , care ofera Europei programe unicat. Dar , ce au in comun cele doua orase europene, Sibiul si Luxemburgul, care impreuna vor fi in 2007 capitale culturale? Programul ‘’Capitale Culturale Europene” a fost demarat in 1985 la initiativa Malinei Mercouri, ministrul grec al culturii la vremea repectiva;un rol esential in hotararea de a acorda Sibiului aceasta emblema de onoare in 2007, l-a constituit paarteneriatul special cu Luxemburg in organizarea evenimentului.

 

Sibiu ( Hermannstadt) - Fotografie de la inceput de secol XX. Grafica: George Roca

 

    Se intampla aceasta ingemanare si pentru ca,  de-a lungul secolelor, cele doua orase au avut puterea magica de a asorbi’’in consens”tot ceea ce era eucronie cultural-artistica, tehnica si comercial-europeana. Si a mai fost ceva.  O seama de semne ale timpului. Sunt citati sasii care au emigrat din Luxemburg si care”au intemeiat in secolul al X//-lea Sibiul, numindu-l Hermannstadt [consemneaza dr. Christtoph Klein, episcopul Bisericii Evanghelice din Romania] . Cert este ca , in centrul istoric al Sibiului se afla si azi ‘’Casa Luxemburg’’, restaurata in 2005 cu sprijin financiar venit de la Marele Ducat. Aici, cu 800 de ani in urma a trait o familie saxona,  venita din Ducatul de Luxemburg. Regele Andrei al //-lea al Ungariei le-a acordat in 1224 diploma Andreaum sau”Bula de aur”. Astazi ambele orase poseda toate atributele civilizatiei si culturii europene, nascandu-se acea provocare de a-si prezenta fiecare valorile. In 1995,  F.  Zoxim, directorul Muzeului fostei capitale europene a Luxemburgului, vizitand Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale din Dumbrava Sibiului,  a ramas impresionat de dimensiunile de cuprindere culturala:”Nu aveti aici un muzeu al satului din Romania , ci un muzeu al satului european, iar noi luxemburghezii, la origine tarani, ne regasim in tot ce era european, intr-un discurs multicultural, chiar si in efectele cruciadelor , dar si in prezenta morilor cu ciutura inca functionale aici, exploatandu-se cel mai vechi sistem hidraulic din lume. Un patrimoniu absolut uluitor. ”

 

 

Sibiu ( Hermannstadt) -  Grafica: George Roca

 

    Sa nu uitam, ca in 2005, acest muzeu ,  la Seul,  a fost recunoscut de catre Adunarea Mondiala a Muzeelor cu un sistem unic de structura ,  ce-l transforma in”cel mai viu” muzeu din lume.  De ce Sibiul si Luxemurgul impreuna? Un argument si din partea prof. dr. Corneliu Bucur, director general al Complexului Muzeal “Astra” din Sibiu.  - Exista un coeficient de europenitate , ce trebuie demonstrat la nivelul patrimonial si nivelul semnelor identitare. Recent , un cercetator din Luxemburg, dl. A.  Frich a parcurs la Sibiu,  timp de cateva luni,  o arhiva impresinanta.  Expertul luxemburghez a facut primele cercetari de heraldica istorica{domeniu in care noi nu avem specialisti}, si a constatat cu sstupoare , dar si cu mare satisfactie , ca Luxemburgul a avut o contributie mult mai valoroaasa la colonizarea acestui teritoriu din sudul Transilvaniei , lasand amprente in egala masura,  in denominarea unor localitati {Medias , Rupea}, dar si in transmiterea unui grai,  ce se pastreaza aproape identic pana azi. Este de fapt , ceea ce a si atras atentia reprezentantilor de elita ai Ducatului de Luxemburg, in momentul efectuarii primelor vizite la Sibiu si ceea ce a adus in consecinta Sibiul in calitate de capitala culturala europeana.  Destule elemente de apropiere. Dar ce le diferentiaza? Ce le diferentiaza?! Lucruri substantiale.  Primul este faptul ca Occidentul a avut un alt destin istoric si cultural decat Orientul;ca noi ne-am pastrat in spatiul acesta –in mod special, dupa retragerea aureliana, ca un popor eminamente agricol si pastoral si ca accesul la o miscare revoluta si precisizat accelerata , de revenire intr-o eucronie culturala a fost marcata , mai ales, de colonistii veniti in secolul al X//-lea , care au adus cu ei, dupa aceea , modele si paradigme tehnice si economice ale lumii occidentale in plina revolutie tehnica , in secolele urmatoare{13, 14}.  – Sunteti unul dintre participatii si realizatorii programelor,  care au inceput sa se desfasoare din 2005. Stiu, de pilda, ca ati demarat un proiect , care are finalitate in 2007:”Ingerii luminii”, o tabara de pictura sub patronajul artistului plastic renumit,  Maria Constantinescu,  la care participa elevi de diferite varste ale caror lucrari vor fi expuse la un vernisaj inchinat acestui eveniment. 

Ce alte proiecte sunt in atentia oficialitatilor?

 

Elisabeta Iosif

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate.  Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii,  in concordanta cu legea presei germane. 

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia. 

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e. V.  Stuttgart.

       Editor,  conceptia paginilor,  tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) ,  George Roca (Australia),  Melania Cuc (Romania,  Canada)