HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

Deschidere spre lume şi disponibilitate de dialog multicultural

 

 Interviu cu DAN BRUDAŞCU, scriitor, traducător, profesor universitar, doctor în litere, redactor şef  al revistei CETATEA CULTURALĂ, fost parlamentar şi, de mai bine de un an de zile, manager (director general) al CASEI DE CULTURĂ a municipiului Cluj-Napoca.

 

Dr. Daniela Gîfu, Cluj-Napoca

 

Daniela Gîfu: Distinse maestre, ne cunoaştem şi colaborăm de mai bine de zece ani, timp în care – deşi aţi fost, pentru patru ani, parlamentar – nu aţi încetat nici o clipă să scrieţi, să împărtăşiţi, prin diverse mijloace şi modalităţi, iubitorilor de cultură din experienţa dvs. Am în vedere nu doar cele 96 de volume publicate, din care numeroase antologii de proză şi poezie universală, ci şi expunerile rostite în afara aulelor universitare sau participările la simpozioane internaţionale şi numeroase iniţiative culturale. Din data de 1 octombrie 2008 aţi preluat conducerea Casei de cultură a municipiului Cluj-Napoca, instituţie care a parcurs în ultimii ani un proces complex şi dinamic de modernizare, desfăşurând programe de educaţie şi activităţi culturale la parametri de calitate, care au impus-o nu doar în plan local sau naţional, ci şi la nivel european, fapt confirmat de premiul acordat în octombrie 2003 la Festivalul Regional al Învăţării Permanente (Regional Lifelong Learning Festival) de la  Skopje, unde au fost prezente 16 ţări europene.

            Aşadar, este o onorantă funcţie şi, totodată, o mare responsabilitate care vă permite nu numai să exploataţi relaţiile şi experienţa anterioare, dar şi să intermediaţi valorificarea şi promovarea culturii clujene. În acest sens, vă întreb cât aţi reuşit să fructificaţi din cei patru ani de parlamentar în folosul instituţiei pe care acum o reprezentaţi?

 

           Dan Brudaşcu: Având în vedere experienţa anterioară (şi mă refer în primul rând la relaţiile cu străinătatea, ca şef al Departamentului mass-media–relaţii internaţionale din Primăria municipiului Cluj-Napoca, calitate în care am contribuit concret la înfrăţirea dintre acest oraş şi o serie de oraşe din întreaga lume, precum şi la cea de secretar al Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, de membru al Comisiei de integrare europeană, al Comisiei mixte U.E. - România, membru în grupul parlamentar de prietenie cu Coreea de Sud şi preşedinte al grupului parlamentar de prietenie România-Iran), după preluarea conducerii Casei de cultură a municipiului Cluj-Napoca am profitat de experienţa dobândită de colegii mei şi am extins colaborarea cu o serie de ambasade străine acreditate la Bucureşti, precum şi cu centrele culturale deschise în municipiul Cluj-Napoca, dar şi în capitală, organizând o paletă diversă şi complexă de activităţi cultural-artistice, literare şi ştiinţifice.

Motivul esenţial al unui astfel de demers îl constituie, pe de o parte, faptul că am constatat că o serie de instituţii culturale din capitală manifestă o preocupare anemică, discontinuă şi, în general, destul de superficială în această direcţie, iar, pe de altă parte, implicarea reală, în acest domeniu, a municipiului nostru, unul dintre cele mai importante centre academice, universitare şi cultural-ştiinţifice din S-E Europei. La Cluj-Napoca studiază un mai mare număr de studenţi decât în orice alt centru universitar din ţară, inclusiv mii de studenţi străini, şi, totodată, există un public cu o ridicată pregătire cultural-ştiinţifică, permanent preocupat să-şi îmbunătăţească nivelul de cunoaştere atât în sfera cultural-artistică, cât şi în cea a ştiinţei.

 

              Daniela Gîfu: Din 2007 şi România a devenit ţară membră a Uniunii Europene (acţiune la care, în calitate de membru al Comisiei de integrare europeană şi al Comisiei mixte U.E. – România, v-aţi adus contribuţia, concretizată în participări la dezbateri în Parlamentul European, întâlniri cu parlamentari şi demnitari parlamentari şi guvernamentali din ţările Uniunii Europene, participări la workshop-uri şi simpozioane internaţionale şi, nu în ultimul rând, prin deplasări externe pentru soluţionarea sau susţinerea unor probleme prioritare pe agenda şi  în demersurilor diplomaţiei române privind atingerea acestui obiectiv major), al cărei slogan – binecunoscut - este „Unitate în diversitate”. Să fie oare diversitatea cultural-spirituală o cale de comunicare şi cooperare eficientă pe plan european? Ne puteţi enumera sau prezenta succint câteva dintre proiectele demarate în cadrul Casei de cultură a municipiului Cluj-Napoca, care răspund acestui deziderat?

 

             Dan Brudaşcu: Un eveniment de o considerabilă amploare, cu mare priză, mai ales, la studenţi, îl reprezintă Zilele filmului străin, unde am avut de fiecare dată, dacă nu un reprezentant al ambasadei ţării căreia îi dedicam şi o asemenea manifestare, cel puţin un invitat de seamă din urbea noastră. De asemenea, am urmărit şi urmărim să transformăm instituţia într-o fereastră deschisă spre spiritualitatea şi cultura universală, înţeleasă într-un sens mai larg, incluzând aici, în afară de film, expoziţii de artă plastică şi fotografie, conferinţe şi expuneri, lansări de carte, întâlniri cu scriitori străini, dar şi cu diplomaţi acreditaţi în ţara noastră, dezbateri, mese rotunde şi workshop-uri pe teme de actualitate şi interes pentru publicul român.

Bineînţeles că această orientare spre cultura şi valorile spirituale ale altor popoare nu a însemnat renunţarea la valorile spiritualităţii autohtone, fapt ilustrat de atragerea spre Casa de cultură a municipiului Cluj-Napoca inclusiv a unui număr mare de membri ai Academiei Române (în frunte cu preşedintele înaltului forum academic, dl. acad. Ionel Haiduc), precum şi a unor importanţi universitari, scriitori şi oameni de cultură locali sau transilvani. Această preocupare pentru diversificarea şi îmbunătăţirea continuă a ofertei noastre culturale s-a putut realiza graţie prezenţei la Cluj-Napoca a unor oameni de cultură şi universitari din Statele Unite, Israel, Coreea de Sud, Elveţia ş.a., precum şi a întâlnirilor cu importanţi diplomaţi străini ca: Excelenţele Lor domnul Alexandre Vassalo, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Portugheze în România, domnul Yeghishe Sargsyan, ambasadorul Republicii Armenia în România, primul adjunct al ambasadorului Federaţiei Ruse şi alţii. Un început încurajator, tot pe linie culturală, a venit şi în domeniul artei plastice, în sensul găzduirii, în Galeriile noastre Excelsior şi Ioan Sima, a numeroase expoziţii de înaltă valoare artistică, cum a fost şi cea a artistului nord-american John Gerrard. Sperăm că acestora le vom adăuga şi alte nume de referinţă din plastica universală.

O menţiune aparte se impune, şi anume, excepţionala colaborare avută cu doamna Youngsuk Park, director al Centrului Cultural Coreean din Cluj-Napoca, o poetă de aleasă sensibilitate, un profund om de cultură, dar şi un ambasador autentic al culturii bogate şi complexe a ţării sale în România, împreună cu care am organizat, lunar, pe lângă numeroase expuneri pe teme privind istoria şi cultura Coreei de Sud şi expoziţii de artă fotografică, degustări de ceai sau gale ale filmului sud-coreean contemporan.

Un începutpromiţător  în planurile relaţiilor noastre în acest domeniu îl constituie şi colaborarea cu Centrul Cultural Polonez.

 

            Daniela Gîfu: Cu adevărat impresionantă această colaborare între o casă de cultură şi diverse ambasade din România. Aţi fost solicitaţi să participaţi cu formaţiile/trupele din cadrul instituţiei dvs. în ţările reprezentate de aceste ambasade?

 

             Dan Brudaşcu: De mai multă vreme am solicitat serviciului de specialitate de la Primăria municipiului Cluj-Napoca să ne sprijine, recomandând instituţia noastră instituţiilor similare din oraşele europene înfrăţite. Ecourile demersurilor noastre ulterioare pe această linie sunt destul de modeste şi puţin încurajatoare. Singura excepţie o constituie posibilitatea participării cu mai multe formaţii şi activităţi la o serie de manifestări cultural-artistice ce vor fi organizate pe parcursul anului în curs în oraşul înfrăţit Pécs, care – după cum se ştie – este una din capitalele culturale ale Europei în 2010.

            De asemenea, Ansamblul Folcloric „Doina Clujului” este invitat să participe în cursul lunii iulie, la X-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor ce va avea loc în oraşul polonez Zamosc.

Anul acesta pe scena Casei de cultură a municipiului a evoluat, în premieră, un cor al studenţilor coreeni aflaţi la studii în România. Tragem nădejdea că, în viitor, şi Ansamblul coral „Voci Transilvane” al instituţiei noastre  va primi invitaţia de a evolua pe scena oraşului înfrăţit Swon din Coreea de Sud (facem precizarea că anul trecut municipiul nostru a fost cuprins între localităţile în care un ansamblu coral similar din Coreea de Sud, aflat în turneu în Europa, a susţinut un extrem de apreciat recital, urmărit cu viu interes de melomanii clujeni. Cu acelaşi prilej, a avut loc şi lansarea unei antologii bilingve, engleză şi coreeană, de poezie românească, apărută prin grija autorităţilor municipale din Swon, lucrare a cărei versiune în limba coreeană o datorăm sensibilei poete Yongsuk Park, preocupată constant pentru a conferi relaţiilor de parteneriat şi înfrăţire dintre oraşele noastre concreteţe, având în vedere interesul real existent în ţara sa faţă de valorile culturii şi spiritualităţii româneşti. Precizăm că anul acesta, tot cu concursul municipalităţii din Swon, a apărut o altă antologie bilingvă, de data aceasta în română şi coreeană, care cuprinde în jur de 70 de poeţi români, cei mai reprezentativi din ultimii cca. 30-35 de ani.

            Totodată, pentru a răspunde pozitiv sprijinului şi bunevoinţei arătate de partenerii noştri sud-coreeni, am publicat la rându-ne, în condiţii grafice cu totul deosebite, o istorie a Coreei, prima lucrare de acest fel realizată pe criterii exclusiv ştiinţifice, eliminând orice amestec de ordin doctrinar sau ideologic în prezentarea trecutului istoric, complex, bogat, dar şi contradictoriu al poporului sud-coreean.

 

          Daniela Gîfu: Cum răspunde publicul, având în vedere diversitatea şi complexitatea cultural-artistică pe toate canalele media, a tehnicii moderne – este cunoscut că tinerii preferă vizionarea unui film pe calculator, navigarea pe Internet etc. – la actul cultural organizat în instituţia dvs.?

 

         Dan Brudaşcu: Spre surprinderea, îndeosebi a scepticilor, publicul clujean a confirmat, încă o dată, nu numai ridicatul său nivel intelectual, ci şi interesul său major şi permanent faţă de valorile culturii şi spiritualităţii altor popoare. Aş menţiona, în acest sens, că la conferinţa consacrată modului în care autorităţile şi poporul sud-coreean au reacţionat în vederea depăşirii crizei economico-financiare de la sfârşitul mileniului trecut, susţinută de un important universitar şi economist sud coreean, spaţiile Casei de cultură a municipiului Cluj-Napoca s-au dovedit neîncăpătoare, iar întâlnirile avute cu universitarii şi oamenii de cultură sud-coreeni s-au transformat într-un adevărat regal, oferind o deosebită satisfacţie atât oaspeţilor străini, cât şi participanţilor români, cu toţii dornici să împărtăşească idei, să îşi exprime disponibilitatea pentru a contribui la atenuarea impactului negativ şi dureros pe care îl are actuala criză economico-financiară asupra vieţii de zi cu zi a românilor, dar şi a şanselor ţării de a găsi soluţiile optime pentru economie şi populaţie. Întâlnirile pe care le organizăm periodic, iată, vizează şi aspecte concrete, care privesc realităţile sau priorităţile social-economice, culturale, spirituale etc., menite a înarma, sub aspect teoretic şi informaţional, pe clujeni cu soluţii optime pentru perioada complexă şi contradictorie pe care o traversăm ca popor şi ţară, noi sau alte state de pe continentul european.

        O altă întâlnire memorabilă, de amplu ecou, a fost cea care l-a avut ca protagonist pe economistul elveţian de origine română George Făgărăşeanu, care, la rândul său, a adus informaţii de mare interes privind politicile financiare şi monetare promovate în prezent de autorităţile bancare elveţiene, dar subordonate aceloraşi obiective urmărite la scară europeană.

Consider că toate aceste întâlniri şi dezbateri pe care le realizăm, chiar dacă se desfăşoară în ceea ce unii – pe drept – numesc „oraş de provincie”, pot juca un rol deosebit de important în eforturile depuse de diplomaţia română şi străină pe linia lărgirii şi diversificării constante a dialogului multicultural dintre România şi partenerii săi externi. A contribui la un asemenea efort nobil mi se pare, pe bună dreptate, un obiectiv ce merită atenţia oricui poate susţine demersurile şi eforturile instituţiilor de strictă specialitate. Ambiţia noastră a clujenilor, deci – implicit – a instituţiilor noastre de cultură, este de a oferi în permanenţă o alternativă, dar şi o completare la ceea ce se realizează în mod constant prin efort diplomatic. Semnalele pozitive de care dispunem până în prezent ne dau certitudinea că demersul nostru este unul corect şi dorit, iar beneficiarii imediaţi sunt locuitorii municipiului, care au dreptul de a beneficia în permanenţă de tot ce este mai nou şi de actualitate în privinţa raporturilor bi- şi multilaterale, inclusiv sub aspect al dialogului cultural cu lumea. Evident că suntem conştienţi de faptul că ne aflăm doar la început şi că demersul nostru necesită corecţii pe viitor. Sperăm, însă, că şi alţi diplomaţi străini, acreditaţi la Bucureşti, vor profita de totala şi sincera noastră deschidere spre dialog cu toate culturile şi instituţiile de profil la scară universală.

 

          Daniela Gîfu: A fost o reală plăcere să vă avem partener de dialog şi avem convingerea că aţi trezit interesul multor consumatori de cultură şi, de ce nu, al altor diplomaţi străini acreditaţi în ţara noastră. Un cuvânt de încheiere pentru aceştia?

 

         Dan Brudaşcu: Profităm de ocazia ce ne-o oferiţi de a adresa invitaţia tuturor celor interesaţi să intre în legătură cu noi pentru a pregăti viitoare colaborări sub semnul dialogului cultural, artistic, ştiinţific şi academic, în deplin consens cu practica şi principiile promovate la nivel european.

 

       Dr. Daniela Gîfu, Cluj-Napoca

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com