Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

 

 

Despre iubire cu psihologul Anca Boalcă

Beatrice Cioba

 

Ce este iubirea, īn viziunea unui psiholog ?

 

Mă bucur că am ajuns să vorbim despre un subiect atāt de discutat , dar atāt de puţin descifrat de majoritatea oamenilor.Tema iubirii trebuie să fie tema majoră a fiecărei persoane.Aş vrea să īncepem discuţia noastră printr-o proiectare vizual㠖«să ne imaginăm că iubirea este un fluviu care ne hrăneşte permanent, că acest fluviu are flux şi reflux », acest fenomen dāndu-i dinamică şi activism.

Īn relaţiile de iubire dacă nu există flux şi reflux, dinamică, atunci ele pot fi considerate unele neproductive.De foarte multe ori structura noastră de personalitate joacă un rol important īn relaţia cu iubirea.Am auzit oameni care spuneau că ei nu au iubit niciodată şi nici nu au sesizat acest lucru la semenii lor, īn viziunea lor iubirea fiind o invenţie a emoţionalilor.

Īn viaţă, sentimentul de iubire poate lua forme diverse, el manifestāndu-se pe modelele īnvăţate.Dacă am īnvăţat că iubirea īnseamnă grijă, atunci o vom manifesta īn grija pentru celălalt şi vom pretinde grijă.Dacă am īnvăţat că iubirea īnseamnă tandreţe vom oferi şi vom pretinde, tandreţe.Dacă modelul de iubire a īnsemnat pentru noi ritual şi aici mă refer la iubirea pentru Dumenzeu, atunci vom manifesta o serie de ritualuri ca să ne arătăm iubirea noastră faţă de Dumnezeu.

 

De ce avem nevoie de iubire ?

 

Iubirea este o nevoie fundamentală a individului, reprezintă fluviul ş hrana noastră.Toate căutările de iubire, cu reuşitele si nereuşitele lor, confirmă faptul că iubirea este o nevoie primordială.Fondul căutarilor īn iubire, īl dă, cum spuneam, structura de personalitate.

Cānd vorbesc despre structura de personalitate, mă gāndesc la cāteva exemple foarte des īntālnite.Dacă privim īn general vom spune că iubirea este universal valabilă şi că toti o simţim la fel.Īn realitate fiecare experientă de iubire este unică, este trăită şi simţită diferit, de la o persoană la altă.

Cum vă spuneam mai sus structura de personalitate influenţează relaţia de iubire… mă gāndeam să vă vorbesc despre narcisişti.

 

Credeţi că un narcisist poate iubi cu adevărat ?

 

Īn acestă situaţie avem īn prim plan iubirea de sine.Conflictul interior al narcisistului este īntre cele două iubiri , iubirea de sine şi iubirea pentru celălalt.De foarte multe ori narcisistul se confruntă cu stări de tensiune interioară, cu anxietate generată tocmai de acest conflict.Relaţiile concurenţiale interioare īl dezechilibrează.Relaţia cu o astfel de persoană este rece, uneori plictisitoare şi are ca acţiune principală adularea şi atenţia pentru Narcis.Īntr-o astfel de relaţie sunt foarte des īntalnite două roluri, rolul lui Narcis şi cel al ecoului.Pe parcursul vieţii, un narcisist poate să joace alternativ cele doua roluri.Īn situaţiile fericite cand individul reuşeste să ajungă la maturitate emoţionala se poate face un echilibru.

Narcisismul se ascunde īn spatele unei atitudini directe şi autoritare, īn realitate un  eu slab, cu o vulnerabilitate crescută şi o stimă de sine scazută.Īn iubirea narcisistă partenerul ar putea reprezenta o salvare pentru cel īn cauză.

Narcisistul se balansează pe o axă de la iubire, la invidie.

Pentru partenerul narcisist viaţa de cuplu īnseamnă izolare, se teme de dependenţe, acumulează frustrări cānd cerinţele sunt nesatisfacute.

Atāt bărbatul narcisist, cāt şi femeia narcisistă se implică īn relaţii nesatisfactoare, unde conflictele oedipiene se manifestă frecvent īn diverse tipare masochiste.Atāt unul cāt şi celălalt simt disconfort īn relaţie, dar īnconştient repetă acest tipar deranjant.Cu alte cuvinte ataşamentul pentru un partener deranjant aduce permanent īn prim plan un conflict  nerezolvat, un scenariu care se repetă la infinit.

Să luăm un alt exemplu de relaţie , cānd un partener are o structură de personalitate de tip dependent, īntr-o astfel de relaţie apare fenomenul de extensie.Unul dintre parteneri funcţionează ca o extensie pentru celălalt.Ataşamentul emoţional este atāt de puternic īncāt partenerul cu structură de pesonalitate de tip dependent se degrevează de toate dorinţele,opţiunile sale şi funcţionează prin celălalt.Avem situaţiile cānd unul dintre parteneri vine īn relaţia de cuplu cu o dependenţă(alcool, droguri, jocuri de noroc).Īn aceste situaţii relaţia de iubire reprezintă o scăpare şi un suport pentru cel ce are dependenţa.O astfel de persoană se confruntă cu depresie si anxietate, cu stări de nervozitate şi agitaţie psihomotorie.Īn momentul īn care constientizează ce se īntāmplă cu el ,observă cu māhnire că lāngă el se află un partener obosit, depresiv, temător.Īn aceste situaţii iubirea partenerului de viaţă şi familia reprezintă un suport, dar nu vindecă !

Avem situaţiile īn care unul dintre parteneri are un comportanent obsesiv-compulsiv.Īn cazul acesta, controlul este litera de lege.

 

Cum se poate functiona īntr-o astfel de situatie ?

 

Din punctul meu de vedere se poate funcţiona manifestānd un control şi mai mare din partea partenerului.Dar şi īn situaţia asta īntālnim parteneri obositi şi tracasaţi.Cred ca aţi auzit frecvent formularea “Spune-mi pe cine iubeşti ca sa īţi spun cine eşti ! »Aceste alegerii nu se fac īntāmplător, ele spun ceva despre dezvoltarea noastră emoţionala şi despre structura noastră de personalitate.

Toate aceste situaţii pe care le-am prezentat aduc īn relaţie un al treilea element.Īn cazul iubirii narcisiste elemenul de triangulaţie īl reprezintă iubirea de sine nerealizată, īn cazul relaţiei cu o persoană dependentă al treilea element īl reprezintă »drogul », īn situaţia īn care aveam un obsesiv-compulsiv elemntul al treilea este controlul.

Triangulările alterează viaţa de cuplu şi relaţia de iubire.Matematic aş transpune asta īn (1+1)+1.

Īn societatea modernă iubirea este confundată cu pasiunea.Pasiunea este componenta a iubirii dar nu este fundamentul.Cum spuneam, relaţiile triangulare alterează iubirea dar şi intimitatea, īn cuplu.Să definim intimitatea ca acel spatiu profund īn care cei doi parteneri manifestă deschidere, acceptare, tandreţe, emoţie.Să spunem că este zona care leagă iubirea īn cuplu.

Am tot vorbit despre iubirea īn cuplu şi am neglijat celelate aspete ale ei.Să ne imaginăm că omul este īntr-o permanenta balanţă cu două axe şi patru poli, fiecare pol reprezentānd o dimensiune a individului.Axa despre care vorbesc ar fi reprezentarea exactă a unei cruci, fiecare brat al crucii reprezentānd un anumit aspect.Aspectele  le propun eu interpretarile le faceti dumneavoasta !Să ne imaginam iubirea din perspectiva celor 4 poli.

Primul aspect reprezinta propria persoan㠖 să analizam iubirea de sine, cat acordăm atenţie acestui aspect ?Cātă atenţie şi iubire acordăm sufletului, mintii şi corpului nostru ?

Al doilea aspect īl reprezintă iubirea pentru cunoaştere, iubirea pentru logos – cātă iubire şi atenţie acordam logosului ?Al treilea aspect se refera la iubirea altruist㠖 cātă iubire şi atenţie le oferim celor din jur, partenerului de viaţă, familiei, prietenilor ?

Cel de-al patrulea element se refera la Dumnezeu – la relaţia noastra cu Dumnezeu.Cāt reuşim noi, pe parcursul vieţii, să dezvoltăm această iubire şi care sunt momentele cānd ne canalizam către această iubire ?

Toate aceste patru aspecte de viaţă acoperă toate sferele de iubire cu care un om se īntālneşte īntr-o viaţă.

Capacitatea de a forma un cuplu are la baza capacitatea de a te īndrīgosti.Cum ştim, a te īndrăgosti implică automat două elemente: dorinţa de a oferi iubire şi reversul, dorinta de a primi iubire.Īn fenomenul īndrăgostirii există fantasma că partenerul de care esti īndrăgostit reprezintă « sufletul pereche »şi iată cum revenim la metafora cu care am īnceput – să ne imaginăm că iubirea este un fluviu

 

Beatrice Cioba

 

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero, Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu, Cezarina Adamescu (Rumänien)