Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Radu TeposuIN MEMORIAM!

 DIALOG CU MARELE CRITIC LITERAR, RADU G. ŢEPOSU

Angela Baciu-Moise

 

 

Despre persoană: Radu Ţeposu: (19 aprilie 1954 - 05 noiembrie 1999 ), critic literar, eseist şi cronicar literar român, reprezentant al generaţiilor optzeciste. Reprezentant de marcă al grupării clujene de la "Echinox", figură proeminentă a generaţiilor literare a anilor ’80 - ‘90, membru fondator al " ASPRO", membru în "Uniunea Scriitorilor din România ". A publicat peste 2.500 de articole literare, culturale, sociale, precum şi trei volume de autor: 1.Viaţa şi opiniile personajelor (1983). 2. Istoria tragică şi grotescă a întunecatului deceniu literar nouă (1993), 3. Suferinţele tânărului Blecher (1996)

 

Citate: • Critica de direcţie nu mai are gloria de dinainte • Cred că sunt un amestec ciudat de ironie şi patriotism, de sensibilitate plastică şi lirism, de predispoziţie teoretizantă şi explozie imaginativă. Sau poate că nu sunt decat un om confuz, vorba Domnului CEHOV • Criticul literar născut în zodia Berbecului scrie bine, are cultul expresiei, are instinct artistic, e funciarmente un liric.

 

Angela BACIU: Domnule Radu G.ŢEPOSU, pentru începutul dialogului nostru aş dori să vă întreb, cât de actual este conflictul între generaţii, tinând cont de mediul ideologic şi cultural postdecembrist de la noi?

Radu G.TEPOSU: D-na Angela BACIU, conflictele între generaţii nu sunt apanajul unei anumite epoci. Chiar dacă ele capătă o acuitate mai mare în unele momente istorice, adversitătile de mentalitate vor rămâne întotdeauna fierbinţi. Sigur, când conflictele s-au grefat pe mari schimbări de paradigmă culturală, de cotitură spirituală, ele au ramas celebre în istorie. Azi, sunt celebre polemicile dintre clasici şi moderni, dintre traditionaliştii picturii şi impresionismului lui Manet, dintre pudicii şi autenciştii nostri interbelici. Asemenea dispute au marcat nu doar simple răfuieli între generaţii, ci veritabile confruntări între doua feluri de a vedea lumea. Conflictul înseamnă în aceste cazuri un Zeitpunkt, cum spun nemţii, o răsucire spirituală. Asa încât a pretinde azi că ciocnirile între generaţii ar fi inactuale, e o stupizenie care dovedeşte neînţelegerea firii adevărate a lucrurilor. Întotdeauna va fi o schimbare şi întotdeauna vârstnicii vor rămâne cu un pas în urma celor tineri. Nu din refuz al sincronizării, ci din neputinţa înţelegerii. Taine avea dreptate, deşi determinismul nu mai e la modă. Omul e, totuşi, un produs al mediului care înseamnă cultură, educaţie, regim politic, mai pe scurt: spirit al vremii.

 

Angela BACIU : Care credeţi că este soarta criticii de direcţie ? Exista un pluton de critici cu autoritate specializaţi în a impune valori reale?

Radu G.TEPOSU :Critica de direcţie nu mai are, în clipa de faţă, gloria şi entuziasmul de dinainte de 1989. Puţini anahoreţi au rămas în jilţul lor cu spetezele roase, încăpăţânându-se să citească metodic şi să dea verdicte corecte. Toti fruntaşii acestei critici s-au risipit în diverse alte activităţi, dar eu nu cunosc o altă publicaţie, în afară de "CUVÂNTUL", care să-şi fi propus - şi să facă realmente - o critică de direcţie. În jurul acestei publicaţii există un pluton - poate numai o grupă, ca să folosim termeni cazoni - care cred că poate oferi mari garanţii literaturii în mişcare : Al. CISTELECAN, Ioan BUDUCA, Mircea MIHĂIEŞ, Tudorel URIAN şi cu voia Dumneavoastră, ultimul pe listă, Radu G.ŢEPOSU. Daţi-mi un alt exemplu care să rivalizeze cu această echipa şi mă înclin. Fireşte, nu vreau să spun că în ţara asta nu mai sunt critici admirabili, că revistele noastre sunt scrise doar de pompieri, dar nicăieri nu se mai exercită o echipă cu asemenea anvergură şi cu un program foarte limpede.

 

Angela BACIU: În calitate de critic şi istoric literar, ati practicat critica de întâmpinare şi susţinere. O veţi continua rămânându-i credincios, sau o veţi abandona într-o zi?

Radu G.TEPOSU : Da, am practicat-o timp de…douăzeci de ani, dar am cam obosit. Nu mai am entuziasm! De altfel, am mai spus-o, comentariul literar la zi, cronica literară mă ispiteşte tot mai puţin. E o risipă superbă pentru care nu prea mai am energie. Mă mulţumesc numai să girez, în "CUVANTUL", o pagină dedicată debutanţilor, lucru nu tocmai simplu, căci am de citit vrafuri de manuscrise. Însă, fac acest lucru nu cu sentimentul gratuităţii, ci cu convingerea ca in orice mirişte uscată, poţi da peste o floare exuberantă.

 

Angela BACIU : Cum ar trebui să sune, în opinia Dumneavoastră, crezul unui critic literar al zilelor noastre ?

Radu G.TEPOSU (râde !) :

 

"Tatăl nostru care ne citeşti,

Învaţă-ne să-i judecam drept pe cei

Care scriu

Şi nu ne duce în ispita laudelor deşarte,

Nici în cea a hulei nemeritate,

Ci ajută-ne să vedem în fiecare carte

Adevărul estetic, dară de existenţă, freamătul fiinţei,

Iluminarea lăuntrică

Şi ne iartă erorile noastre de judecată

Şi fă-ne culţi, că suntem mulţi !"

 

Angela BACIU: Să trecem la o altă întrebare, vă consideraţi un critic stăpân pe un anumit sector al literaturii? Preferaţi poezia, proza, teatrul?

Radu G.TEPOSU: N-am avut niciodată prejudecata specializării. Scriu cu egală placere despre orice gen literar. Totuşi, din întâmplare şi graţie crizei pe care a înregistrat-o genul în vremea lui Ceauşescu, mi-a fost dat să scriu destul de puţin despre teatru. Asta nu vrea să însemne nimic. Simplă chestiune de cantitate. De altfel, eu am debutat editorial cu o introducere în teatrul lui Horia LOVINESCU, o carte de un anumit didacticism, care respecta profilul colecţiei în care a apărut. Nu mă consider, aşadar, un critic specializat şi-mi face egală plăcere să mă scald în efluviile lirice ale poeziei, ori să despic în patru firul teoretic al conceptelor critice. Dacă stau şi mă gândesc bine, cred că sunt un amestec ciudat de ironie şi patetism, de sensibilitate plastică şi lirism, de predipoziţie teoretizantă şi explozie imaginativă…Sau poate că nu sunt decât un om confuz, vorba Domnului CEHOV.

 

ANGELA BACIU: D-le Radu ŢEPOSU, din experienţa Dumneavoastră, în decursul activitătii sale, un critic literar are posibilitatea să "desfiinţeze" un scriitor? Aţi fost pus in situatia de a "executa " anumiţi autori, iar verdictul să vă fie infirmat ?

RADU G.TEPOSU: D-na Angela BACIU, criticul literar nu are în nici un caz posibilitatea de "a desfiinţa" un scriitor. Oricât prestigiu ar pune la bătaie, oricâtă persuasiune ar scoate din tolba lui critică, oricât trafic de influenţă ar face, un scriitor veritabil nu va sucomba niciodată sub presiunile criticii. Sigur, un critic cu mare autoritate poate marginaliza, o vreme, un autor, îl poate scoate din atenţia publică, îi poate reteza şansele de a obţine premii, de a promova in ierarhia literaturii şi mai devreme sau mai târziu, nedreptăţitul îşi va recâştiga locul pe care îl merită. La fel de valabil este şi reversul medaliei. Un critic influent poate impune, temporar, un scriitor mediocru, îl poate mediatiza cu dibăcie, asa încât să treaca drept un autor onorabil, îl poate sprijini să câştige onoruri, dar nu-l poate fixa ca-ntr-un insectar, în tabloul valorilor adevărate. Au facut astfel de concesii multi critici, unii dintre ei cu totul respectabili.

 

ANGELA BACIU: Exemplu?

RADU G.TEPOSU: Elena FARAGO bunăoară, a trecut drept o poetă stimabilă gratie susţinerii lui LOVINESCU, care obişnuia să mai calce pe alături cu pana, dar în absolut n-a putut face mare lucru, fiindcă din suviţele ei rebele, n-a mai rămas azi, decât o dulce amintire. Ea nu înseamnă în literatură mai mult decât înseamnă Maria CUNTAN, cu care a şi fost, de altfel, colegă de generaţie.

 

ANGELA BACIU: Poeţii tineri care au debutat în ultima vreme au vreo şansă de a deveni nume de prestigiu pentru viitor? In anii ’60, poetii debutau cu o susţinere puternică din partea criticii literare şi a presei literare. Acum, poeţii debutează în anonimat, ignoraţi şi de critică şi de presă. Credeţi că este normal ce se întâmplă?

RADU G.TEPOSU: Poate o să va surprindă, dar vreau să vă spun că anormal a fost ce s-a întâmplat până în 1989.

 

ANGELA BACIU: Concret…

RADU G.TEPOSU: Concret, e semn de libertate precară şi de confuzie ideologică să faci din susţinerea programatică a unui scriitor un act de virtute, de frondă, ori de solidaritate politică. În societăţile normale, în care libertatea nu e administrată cu pipeta, fiecare scriitor îşi este propriul sau manager, propriul sau agent publicitar. Fiecare face pe dracul în patru ca să iasă la suprafaţă, să se impună. Să ştiţi că în celelalte tări critica e destul de indiferentă faţă de cărţile care apar. Există, bineinteles, coterii literare, sfere de influenţă, grupuri de interese care fac politica susţinerii scriitorilor şi care, de cele mai multe ori, ţin cont de criterii extraliterare. Eu nu zic că nu e bine ce se întâmplă acolo, dar trebuie să ne dezmeticim odată şi să nu mai privim viaţa literară ca pe un paradis în care…îngerii se coalizează împotriva diavolului, ci ca pe un amestec de interese şi idealuri din care răzbeşte cel mai talentat şi mai bine plasat pe lângă criticii influenţi. Modelul de comparaţie cel mai potrivit e lumea filmului de la Hollywood. Stiţi ce sfori se trag acolo, ce bani se aruncă în joc, ce pasiuni se mistuie pentru câştigarea statutului de vedetă? Asta nu vrea să spună că au câştig de cauză doar mediocrităţtile cu picioare lungi, homosexualii, francmasonii, ori gangsterii cu teşchereaua plină cu bani. Câştigă, foarte des şi valorile, dar şi artiştii mai modeşti care se bucură de protecţie. Mai pe scurt, cred că debutantul, scriitorul în genere, trebuie să se dezbare de mentalitatea de fiinţă asistată şi să-şi facă loc în viaţa publică prin propriile eforturi. Consacrarea vine ea singură…

 

ANGELA BACIU: D-le Radu G. ŢEPOSU, v-aţi contrazis vreodată?

RADU G. TEPOSU : (râde) O, sigur că da. Stiţi ce spunea IORGA? Că numai boul e consecvent! Trebuie să precizez însă că nu m-am contrazis în privinţa diagnosticului unei cărţi sau a unui autor. În acest sens, îmi place să cred că am un nas bun, deşi e mereu înfundat. M-am contrazis în chestiuni teoretice, cum ar fi, de pildă, postmodernismul. În urmă cu vreo…15 ani, când am scris prima dată despre acest contradictoriu fenomen, eram convins că postmodernismul e o diferenţă specifică a modernismului. La momentul redactării ultimei mele cărţi mi-am dat seamă însă, că avem de-a face cu o paradigmă culturală care schimba radical viziunea asupra culturii. Dacă aş vrea să folosesc un eufemism, aş spune că m-am revizuit, cum îi plăcea lui LOVINESCU să spună. Am să fiu însă onest şi-am să spun că … m-am contrazis.

 

ANGELA BACIU: Faceţi, vă rog, portretul criticului literar născut în zodia "Berbecului ", să vedem cum arată.

RADU G.TEPOSU (zâmbeşte): Criticul literar născut în zodia "Berbecului" scrie bine, are cultul expresiei, are instinct artistic, e funciarmente un liric, face din literatură un spectacol al existenţei, alternează ironia cu patetismul, maliţia cu melancolia, are sensibilitate filozofică, e tenace, dar are şi dese accese de dezabuzare, IUBEŞTE CĂRŢILE CA PE NIŞTE FIINŢE VII, este - cum zice la zodie - mai degrabă talentat, decât deştept…

 

Interviu realizat de ANGELA BACIU-MOISE (foto)

Exclusiv în Revista AGERO

 

N.A. Cu o lună înainte de a pleca printre îngeri, marele critic RADU G.TEPOSU scria : "Se înserează în viaţa mea şi constat că am avut prea multe ambiţii ca să fiu fericit pe de-a-ntregul. E o trufie să traieşti cu dorinţele încordate la maximum, ca şi când ai vrea să prinzi totul, să nu scapi nimic. Până la urmă, nu ramâi decât cu iluziile măcinate de talazul încrâncenării, precum scoicile prefacute în nisip. Nimic nu justifică eroismul de a purta viaţa pe braţe ca pe-o mireasă. Dacă aş avea bani, mi-aş cumpăra o insulă, ca să scap de ispite".

 

Acum, când se împlinesc 8 ani de la despărţirea de RADU G. ŢEPOSU doresc să-i mulţumesc pentru faptul că a fost cel ce m-a descoperit în urmă cu 20 de ani, debutându-mă în revista "Amfiteatru" unde era, în acea vreme, redactor şef, cu un grupaj de poeme, elevă fiind la Liceul "Pedagogic" din Galati şi pentru toată înţelepciunea şi ştiinţa, spiritul înalt şi profesionalismul, care m-au ajutat de-a lungul anilor.

Vă mulţumesc pentru tot, Domnule RADU G. ŢEPOSU!

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)