Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

În absenţa cenzurii politice

Dialog cu Silviu GUGA

 

Eugen JITARIUC

 

 

Silviu GUGA: Premiul USR Sibiu pentru romanul Băiatul din două lumi

 

GUGA,Silviu - n.17 ianuarie 1944, Băţălar (Hunedoara) Poet, prozator şi critic literar. Absolvent al Liceului" Decebal" din Deva si al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Timişoara. Activitate didactică la mai multe şcoli din Călan, Cisnădie şi Sibiu şi o scurtă perioadă lector asociat la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu. Între 1990-2002 membru al Comisiei Naţionale de Limba şi literatura română. Activitate publicistică şi-o începe la revista "Tribuna" din Cluj in perioada când era elev, continuă să colaboreze la mai multe reviste, printre care     "Amfiteatru", "Argument", "Cadran", "Contemporanul", "Echinox",  "Luceafărul", "Meridianul  Timişoara", "Orizont", "Ritmuri"(hunedorene)", "România literară", "Transilvania", „Provincia Corvina”. Mai colaborează la postul de radio Timişoara şi România - Cultural şi la ziare locale din Deva, Cisnădie şi Sibiu.  Debut editorial cu proză scurtă în culegerea cenaclului studenţesc, "Efigii" (1968). E prezent, de asemenea, cu proză scurtă în culegerea "Sub arcuri de lumini" (1978)  a cenaclului "Radu Stanca" din Călan, căruia îi este fondator  mentor. În 2007 debutează editorial autonom cu romanul "Băiatul din doua lumi", apărut la Editura Psihomedia,  pentru care a primit  premiul Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România.

                                                                                                          

Eugen Jitariuc:

Domnule Guga, aţi debutat cu un volum la o vârstă la care alţii îşi pun armele în cui. Cum se explică acest debut târziu? Ce reprezintă el pentru opera d-voastră?

 

Silviu Guga

Da, am debutat târziu, la vârsta pensionării. De fapt, romanul „ Băiatul din două lumi” reprezintă debutul meu, cum se zice, absolut. Publicistic am debutat la revista „ Tribuna” din Cluj, în 1962, când eram elev la Liceul „ Decebal” din Deva, iar editorial în culegerea „Efigii”, apărută la Timişoara în 1968, unde au debutat printre alţii Lucian Alexiu, Şerban Foarţă, Duşan Petrovici, Aurel Turcuş, Andrei Ujică. Era prima culegere literară a unui cenaclu studenţesc. Am încercat apoi să public la Editura Albastros, în 1971, sau 1972, un volum de proză scurtă; se intitula CEVA TREBUIE SACRIFICAT, dar care volum nu a apărut. Aşa s-a întâmplat şi cu micro- romanul SĂ NU NE MAI JUCĂM DE- A BAU BAU, care doream să apară la Editura Cartea Românescă. N-am putut să colaborez cu redactorii de carte, care-mi cereau mereu să modific câte ceva. Mi s-a părut că n-am fost…cooperant, dar cred că…amânarea debutului se datora şi faptului că am fost amintit la Radio „ Europa Liberă”, unde mi s-a interpretat greşit o proză apărută în revista „Amfiteatru”. Aşa se scria pe atunci ca să se citească ( şi) printre rânduri. Dar mi s-a făcut lehamite.

Romanul „ Băiatul din două lumi” a fost norocos, chiar dacă nu  mi-am schimbat prea mult „ tehnica” de a scrie.

      

Reporter:

De unde şi până unde subiectul romanului ? Cine vi l-a procurat, totuşi?

       

S.G.

Subiectul romanului mi l-a procurat, îmi place cum spuneţi, realitatea atroce şi s-a propus singur. Cum s-au întâmplat lucrurile, mai simplu spus: am aflat că un elev, pe care l-am apreciat foarte mult deoarece era foc de inteligent, a murit în împrejurări dubioase din cauza drogurilor, dar poliţia voia să demonstreze că e „ o simplă sinucidere”. Am fost şocat şi ştiam de la criticul Lucian Raicu, Dumnezeu să-l ierte, că  există moarte, doar o schimbare de lumi” …Acum am decis titlul romanului şi cuvintele căpeteniei Pieilor Roşii l-am ales ca moto:. Horia, personajul meu, trebuia să apară ţi într-o lume, şi în alta …Nu e vorba însă doar de lumea aceasta şi cea „ de dincolo”, ci de lumea reală şi cea fictivă, a literaturii. Literatură am zis ? Nu există literatură, doar o schimbare de lumi. Ha, ha, ha.

 

    

Reporter

Romanul are o construcţie modernă, cu multe inovaţii şi rezolvări surprinzătoare. Aţi avut de ales între ac scrie un roman de factură policer, clasică, sau un roman modern care să atace o problematică gravă, cotidiană. A fost greu să alegeţi? Ce v-a determinat să mergeţi pe drumul acesta ?

     

S.G.

Despre construcţia romanului, despre, mă rog, modernitatea lui aţi scris cu intuiţii precise în cronica pentru care vă mulţumesc. N-are rost să mă laud, mai bine vă laud eu că aţi ştiut să mă lăudaţi ( Râde din nou interlocutorul meu). Nu mi-a fost greu să-mi aleg felul de a „ construi” romanul. Am exerciţiul scrisului, deşi public atât de rar.

       

Reporter:

Aveţi acolo în carte un personaj tulburător. Mă refer la mama băiatului, cea care suportă totul şi mai are curajul să înfrunte viaţa în continuare. Este un personaj care rămâne impregnat în mintea cititorului. Are o construcţie aproape biblică. Puteţi să ne spuneţi câteva cuvinte despre el, despre geneza lui şi despre semnificaţia lui ?

       

S.G.

Mama băiatului nu e numai un personaj, e chiar co-autorul romanului. Da, da, ea mi-a dat cele două caiete pe care şi-a notat gândurile şi visele ei. Şi ea îşi visa des copilul plecat. Notiţele acelea le-am preluat puţin şi le-am pus în roman. Mama băiatului m-a ajutat î mă documentez, pentru că am vrut să scriu cât mai veridic, ea a stăruit să-mi termin romanul şi ea a fost prima cititoare. În roman, ca personaj, nu ştiu dacă am reuşit s-o fac atât de interesantă şi de importantă, cum este în realitate. Romanul prezintă şi drama unor părinţi cărora li s-a smuls de lângă ei copilul. Sper ca cititorii să observe asta. Pentru asemenea părinţi am proiectat personajul dincolo de moarte, am încercat să…relativizez moartea. Am scris despre viaţa de după naştere”. Pentru cel din burta mamei, naşterea e o…moarte. Pentru cel din lumea asta, moartea e o naştere într-o lume, unde ne vom cunoaşte din nou mama. Vreau să citesc ceva în care mama să fie un personaj, cu adevărat, complex. Eu n-am reuşit să fac din mama băiatului un asemenea personaj.

 

Reporter:

Sunteţi un observator atent al vieţii literare, ba chiar participaţi  intens la manifestări culturale.Cum vi se pare viaţa literară în general şi mai ales cum vi se pare lumea literară a Sibiului? Există o asemenea lume?

Dacă da, cum se defineşte, care este nivelul ei de aspiraţie ?

 

S.G.

 Încerc să mă ţin la curent cu viaţa literară. Nu ştiu dacă sunt şi un observator atent al ei. Circulaţia cărţilor şi a revistelor literare e foarte limitată. Nu apar cărţi bune numai la Editura Humanitas. Multe edituri nu-şi asumă riscul sau mai frumos spus, nu-şi permit luxul să scoată tiraje mari, şi astfel  multe cărţi despre care doar am auzit că sunt foarte bune, mi-au scăpat. Am norocul că unii scriitori, dacă-şi mai aduc aminte de mine, îmi trimit unbele din cărţile lor. Recent am primit de la Eugen Evu „ Cartea întâlnirilor”, o carte extraordinară, apărută la Editura Polidava. I-am scris deja afirmând că o parcurg, are 500 pagini, şi continuă să mă uimească…E adevărat, nu prea se citeşte azi. Zilele trecute, la o lansare a unui roman foarte bun, „ Fantoma din moară”, de Doina Ruşti, în care e surprins comunismul cu toate racilele lui, spre surprinderea mea, nu s-au cumpărat decât câteva exemplare . Mai sunt încă scriitori care se încăpăţânează să scrie şi să publice. În Sibiu sunt astfel de „ încăpăţânaţi” şi lor li se adaugă alţii şi alţii, am observat la întâlnirile de la Clubul Astra. Sibienii publică multe cărţi bune, ştiu organiza bine lecturi publice, lansări de carte, simpozioane, colocvii. Aştept cu nerăbdare „ Zilele Iustin Panţa” …

 

Reporter:

Revenind la scriitorul Silviu Guga, la romancierul Silviu Guga, la ce trebuie să ne mai aşteptăm de la el ? Ce proiecte aveţi ? Ce este în curs de apariţie, planuri de viitor…

 

Silviu Guga

Lucrez în paralel la trei cărţi. De fapt, una e scrisă de câteva decenii, dar nu sunt decis ce să scot din ea şi dacă modific ceva sau nu. E vorba de cartea cu care trebuia să debutez la începutul anului 70, „ Ceva trebuie sacrificat” şi vreau ca Romulus Rusan să-i scrie o prefaţă sau, mă rog, o prezentare. Propriu-zis lucrez la un „ Jurnal praghez” şi la un alt roman cu un titlu provizoriu, „ Incredibile iubiri”. Alte proiecte nu divulg, că sunt …în ceaţă.

 

Eugen JITARIUC

Interviu din Observator – Sibiu, încredinţat nouă de Silviu Guga

 


-------------------------------------------
-- Formular: 'Parerea'
-------------------------------------------

1. Ce doriti sa ne transmiteti?:   ''
2. Tema / articolul / autorul::   'Eugen Jitariuc'
3. Numele si prenumele Dvs.:   'Dedu Vasilgu'
4. Adresa Dvs. E-mail:   'D.vasilgu@gmail.com'
5. Numarul Dvs. de telefon (fix):   '-'
6. Numarul Dvs de telefon (mobil):   '744159018'
7. Textul mesajului Dvs.:   'Felicitari redactiei AGERO pentru "gaduirea" dialogului cu Silviu Guga autorul unuia dintre cele mai interesante romane din ultima vreme. Dedu V.'


 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)