Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

 

Dialog cu Măicuţa GABRIELA –

MĀNĂSTIREA NĂMĂIEŞTI 

 

„ICOANA DE LA NĂMĂIEŞTI ESTE PICTATĂ DE SF. APOSTOL LUCA”

Dialoguri privilegiate - Maria Diana Popescu, Agero

 

 

MDP: Măicuţă Gabriela, pentru īnceput, vă rog cīteva creionări istorice ale acestui loc sfīnt.

 

Măicuţa Gabriela:  Legenda spune că pe stānca din faţa noastră, trei călugări ciobani păşteau oile. Toţi trei au avut īntr-o noapte acelaşi vis. Nişte īngeri li s-au arătat şi le-au spus: „Aici, īn sānul acestei stānci, stă de multe veacuri o icoană a Maicii Domnului, zugrăvită după chipul ei adevărat. Sculaţi-vă, săpaţi īn stāncă, veţi  găsi icoana făcătoare de minuni. Ridicaţi lăcaş de īnchinăciune īn acest loc”. Visul s-a repetat trei nopţi la rānd. Ciobanii au dat ascultare şi au găsit icoana strălucind īn fundul unei peşteri, ca īntr-un altar. Au scobit piatra, au făcut zid de intrare, au ridicat turla şi astfel a luat fiinţă biserica. Ea a rămas nealterată pānă īn ziua de azi. Exact cum au săpat-o ei cu dalta şi cu ciocanul. După cum vedeţi, īntemeierea bisericii a avut loc pe baza descoperirii prin vis a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Icoana este pictată de Sfāntul Apostol şi Evangelist Luca. Este veche de cānd e creştinătatea, de pe vremea cānd trăia Maica Domnului, ea fiind modelul icoanei. Sfīntul Apostol şi Evanghelist Luca a pictat douăsprezece icoane pentru cei doisprezece apostoli care au plecat īn lume să propovăduiască Evanghelia. Fiecare urma să lase icoana īn locul īn care credincioşii aveau nevoie mare de chipul Maicii Domnului şi de ajutorul ei. Aşa cum ştim, la noi, icoana a fost adusă de Sf. Apostol Andrei. Sunt documente care atestă că Sf. Apostol Andrei nu a fost numai īn Sciţia Minor, īn Dobrogea, ci şi īn Sciţia Maior, īn Ucraina, care cuprindea şi partea noastră. Unii cercetători care au studiat documentele de la noi susţin că, la origine, turla bisericii unde a fost găsită icoana ar fi fost un mic templu păgīn īnchinat lui Zamolxes. Alţii susţin că ar fi fost o mică capelă a ortodocşilor din perioada romană, variantă mai puţin acceptată, din moment ce Apostolul Andrei venea mai tārziu la noi īn ţară.

           

MDP:  Unde este situată Mīnăstirea Nămăieşti?

 

Măicuţa Gabriela:  Īn localitatea cu acelaşi nume, sub Coasta Schitului (833 m altitudine), pe versantul drept stāncos al Argeşelului, care oferă privelişti deosebit de pitoreşti. Cel mai vechi document care atestă existenţa mānăstirii datează din 1386, prin care Mircea Voievod cel Bătrān, dăruieşte satul din vale schitului de maici Nămăieşti. Schitul mai apare īntr-un hrisov al lui Radu cel Mare, din 1503, apoi īn 1547 (Mircea Ciobanul), 1590 (Mihnea Voievod), 1653 - cānd Matei Basarab dădea poruncă tuturor boierilor care nu aveau odrasle, ca după moartea lor să lase averea sfintei mānăstiri.

       

MDP: Cīteva cuvinte despre arhitectura mīnăstirii.

 

Măicuţa Gabriela:  Pridvorul e construit din cărămidă, cu intrarea spre miazăzi, unde se află două ferestre; este mărginit la apus şi la miazănoapte de stāncă. Interiorul propriu-zis al bisericii este săpat īn piatră (conglomerate de Bucegi, de vārstă cretacică), naosul şi altarul formează o boltă de 6,5 - 7 m. Tavanul e tot din stāncă, avānd deasupra prismei o turlă de 6 m, construită din cărămidă şi luminată prin patru ferestre. Alte două ferestre săpate īn stānc㠖 una spre miazăzi, alta spre răsărit, permit pătrunderea luminii. Altarul este despărţit de interior printr-o catapeteasmă de lemn de stejar sculptat īn stil roman. Uşile īmpărăteşti şi diaconeşti au terminaţii īn partea superioară īn formă de turnuri (stil gotic). Masa din altar este tot din bloc de piatră, fixă. Pictura nu apare decīt īn pridvor, īn rest se văd urmele dăltuirii īn stīncă. Pe pereţi sunt prinse icoane, remarcāndu-se cea a Sfintei Fecioare Maria, icoana făcătoare de minuni (īncadrată īn ramă de argint). Pe catapeteasmă sunt icoanele Domnului nostru Iisus Hristos, ale prorocilor şi ale celor doisprezece Apostoli. Spre nord, pe o stīncă, la 10 m de altar, se află clopotniţa. Pe versantul abrupt sunt grupate 14 chilii, din piatră şi bārne. Īn mijlocul lor se īnalţă stăreţia, īn spiritul arhitecturii tradiţionale muscelene. Īn partea de miazăzi se găsesc cāteva morminte ale unor maici. Pe o stāncă din exterior sunt o serie de inscripţii cu litere chirilice şi latine. Biserica păstrează două icoane din secolul al XVIII-lea şi alte patruzeci din secolul al XIX-lea. Menţionez că la 16 iunie 1797, Radu Golescu adresa domnitorului Alexandru Ipsilanti o petiţie pentru īnfiinţarea unei şcoli la mānăstire. Şcoala a funcţionat un timp īn una din casele mānăstirii. Predarea se făcea īn limba romānă. Manualele erau bucoavne (abecedare), texte religioase, cărţi de predici, cărţi populare, cronici tipărite, manuscrise. Dintre numeroasele reparaţii făcute amintesc pe cea din 1916, cu īmbunătăţiri serioase, după care biserica s-a sfinţit din nou. Īntre 1957-1968 s-au făcut alte lucrări de consolidare. Īntre 1968-1969 s-au amenajat aleile.

 

       

MDP: Vin mulţi creştini aici? Mai mulţi decīt īn perioada anterioară?

 

Măicuţa Gabriela:  Măicuţele bătrāne spun că īnainte de 1989 veneau mulţi credincioşi şi pelerini. Rămāneau la slujbe şi īnnoptau la noi. Cam prin '95 - '96 numărul lor s-a dublat, dar vin pentru vizită, pentru o rugăciune scurtă, puţini mai rămān la slujbă. Īn presă, la televiziune s-a vorbit despre Nămăieşti, ni s-a făcut publicitate cum se spune şi oamenii au voit să cunoască locul. Mulţi dintre pelerini ne-au mărturisit că rugăciunea la Icoana Maicii Domnului le-a trimis ajutor sfānt. Icoana este cunoscută ca ocrotitoarea copiilor şi dobānditoare de copii. Au fost cazuri de vindecări miraculoase ale unor copii bolnavi cu HIV, TBC, boli de inimă. Acum sunt mari şi vin din locurile lor, de departe să-i mulţumească. Īn mod sigur, Maica Domnului a binecuvāntat icoanele după ce au fost pictate de Sf. Apostol şi Evanghelist Luca. Īn lume sunt douăspreze astfel de icoane. De curānd am aflat de la o credincioasă īntoarsă din Siria, că la o mānăstire de acolo, numită Sidnai, există o icoană asemănătoare, pictată de acelaşi Apostol al lui Iisus. Mai există una īn Bulgaria. Iată că Maica Domnului a voit să vină şi la noi. Pānă īn secolul XIX, schitul a fost de călugări. Numărul vieţuitorilor de aici nu depăşeşte 30. Aşa a poruncit Maica Domnului īn vis, ciobanilor. Vin şi turişti mulţi. Intră, privesc şi exclamă: „Ce frumos!”. Īntr-o zi a venit un musulman din Iran care credea că Maica Domnului este mama lui Iisus, deşi era musulman. A fost interesat de icoană. De fapt şi noi măicuţele cānd intrăm īn biserică ne rugăm mai īntāi ei. Credincioşii fac acelaşi lucru. Maica Domnului este cea care veghează asupra noastră a tuturor şi asupra acestui lăcaş sfānt.

       

MDP:  Un bun creştin nu lasă să treacă un ceas fără să se gīndească la bunul Dumnezeu. Şi totuşi pe mulţi ne fură latura materială a vieţii.

              

Măicuţa Gabriela:  Pe Dumnezeu nu-L putem cumpăra cu bani. Lumea prezentului e stăpānită de puterea banului. Mulţi cred că-L pot cumpăra pe Dumnezeu. Dau un acatist şi se culcă pe-o ureche. Acatistul, postul, rugăciune, milostenia trebuie īmpletite, dar numai după ce īncercăm ridicarea noastră din căderea zilnică īn păcat. Dacă ne gāndim la pilda cu talanţii, īnvăţăm că trebuie să ne ridicăm şi spiritual, nu numai material. Īn ce priveşte Biserica - şi aici vorbesc despre monahi din a căror ceată fac şi eu parte -, trebuie să iasă la un fel de misionarism. Asemănător cu cel al Apostolilor şi al urmaşilor lor. Să nu rămānem baricadaţi īn spatele mānăstirilor. Dacă apostolii s-ar fi rugat numai pentru ei, dacă ar fi păstrat numai pentru ei credinţa, am fi fost poate păgāni azi. Asta nu īnseamnă că trebuie să ieşim pe străzi cu tăbliţele de gāt cerīnd ajutor. Ci să stăm la discuţie cu creştinii īntr-o formă organizată. Eu am făcut Liceul pedagogic, apoi Teologia, acum studiez Literele la Universitatea din Piteşti, şi tocmai de aceea am predat ca profesor de religie īn cadrul monahismului. Nu spun acestea spre laudă. Dumnezeu m-a ajutat să vorbesc elevilor despre Dumnezeu, la ore, şi am remarcat o schimbare a lor īn bine.

      

MDP:  Īn virtutea dreptului internaţional la liberă mişcare, după 1989 au pătruns pe teritoriul ţării noastre o serie de culte/secte religioase. Cum īşi apără biserica pe credincioşii ei?

       

Măicuţa Gabriela:  Da, adevărat ce spuneţi. Primul lucru este misionarismul. Celelalte culte, asta fac. Pe stradă, din uşă īn uşă. Şi găsesc destui care se īndoiesc īn credinţă şi care sunt atraşi cu diverse atenţii, tipărituri colorate. Am colege la facultate care aparţin altor confesiuni religioase şi mi-au mărturisit că la ei se fac cursuri speciale de misionariat bazate pe psihologie, care le ajută să manipuleze oamenii. Ar trebui şi la noi să se facă mult mai mult īn şcoală, cu elevii. Este ştiut că pānă la 18 ani nu se formează caracterul, dar se pun bazele lui.

    

MDP:  Īn şcoala romānească se predă religia. Sīntem privilegiaţi.

       

Măicuţa Gabriela:  Da, dar trebuie lucrat mult mai mult. Trebuie mers la conştiinţa elevului. De aceea am ţinut să lucrez ca profesor de religie. Poate că şi noi am tipări broşuri să le dăruim pe străzi oamenilor. Dar se ştie, de-a lungul timpului, Biserica Ortodoxă nu a avut fonduri mari, spre deosebire de catolici care primesc fonduri de la Vatican. Suntem o ţară majoritar ortodoxă, dar cu practicanţi puţini, cu mulţi pasivi şi indiferenţi. Toată lumea acuză o criză a bisericii noastre. Eu nu cred.

    

MDP:  La fel cred şi eu. Este vorba despre o diversiune tendenţioasă, exercitată de anumite cercuri cu interes īn destabilizarea tradiţiei ortodoxe şi a icoanei.

       

Măicuţa Gabriela:  La fel am gāndit şi noi. Se aude că vor fi reduse numărul instituţiilor de profil, seminarii teologice, facultăţi de teologie. Este poate tot o diversiune sau propunerea unui ateu, la fel ca cel care a propus eliminarea icoanei din şcoli. Şi īn Grecia s-a īntāmplat acest lucru după integrare īn Uniunea Europeană. Dar credincioşii greci au ieşit īn stradă şi au manifestat īn favoarea menţinerii religiei īn şcoli, care le era ameninţată cu excluderea, deşi li s-a desfiinţat şi lor un număr de facultăţi teologice. De la Dumnezeu să cerem să nu se īntāmple acest lucru. Se exercită nişte atacuri mediatice asupra bisericii noastre. Sunt veacurile din urmă cānd diavolul se arată. Tot ceea ce este de la Dumnezeu rezistă īn timp. Astăzi unii generalizeză, acuză, ridică piatra, dar fără rezultat. E clar, diavolul nu ne poate lua dreptul de a ne īnchina la icoană. De aceea să mergem cu credinţă dinaintea icoanelor. Ele īl reprezintă pe Dumnezeu.

      

MDP: Toată fierberea aceasta internă precum şi cea la scară mondială, să fie unul dintre acele semne?

       

Măicuţa Gabriela:  Orice rău abătut asupra unuia sau asupra īntregului neam este urmarea păcatelor noastre. Apocalipsa spune clar că toţi vom fi judecaţi. Pămīntul va fi curăţat de acoperămāntul vehi. Se va naşte cer nou şi pămānt nou. Semne sunt destule: furtuni puternice, războaie, cutremure, conflicte mari īntre naţiuni, mai frecvente ca niciodată. Dar nici īngerii nu cunosc ceasul sfīrşitului. Ce putem face noi este să ne rugăm, să avem un sfārşit creştinesc şi bun. Cu spovedanie, cu īmpărtăşanie. Ca atunci cānd se va sfārşi veacul să fim pregătiţi pentru Īmpărăţia Domnului. Acesta este scopul nostru pe pămānt: dobīndirea Īmpărăţiei Domnului.

 

MDP:  Cīt de uşor, cīt de greu vă este aici?

 

Măicuţa Gabriela:  Se fac speculaţii că la mānăstiri se refugiază decepţionaţii, nefericiţii laici. Că noi nu suntem īn stare să rezolvăm unele probleme sociale. Ca să fii călugăr, spuneau Sfinţii Părinţi, trebuie să fii foc şi să arzi pentru dragostea lui Dumnezeu. Noi, cei din mānăstire, nu ne īngrijim numai de acest lucru. Ne rugăm continuu şi pentru laici, le dăm un sfat atunci cānd ni-l cer. Dar nimeni nu este fără de păcat spune Ecleziastul. Trebuie să avem un duhovnic bun, să ne spovedim.

 

Maria Diana Popescu

Agero

 

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com