Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Dialoguri privilegiate:

Doctor īn fizică,  Benedict POPESCU, inventatorul teraminului

 

Maria Diana Popescu, Agero

 

 

Doctor īn fizică, cantautor de muzică folk, Benedict Popescu este singurul romān care cīntă la două instrumente mai puţin obişnuite, concepute de el, ferăstrăul şi teraminul, pe līngă celelalte opt: vioară, fluier, chitară, ocarină, muzicuţă, clavietă, bloc fluite şi varitorn. Dar teraminul şi muzica promovată la acest instrument de sīnt unice. Ineditul constă īn faptul că la acest instrument se poate cīnta fără să fie atins. Construit din două oscilatoare cu frecvenţe radio şi două antene metalice, funcţionează şi cīntă singur la semnalele electrice produse prin mişcarea mīinilor artistului īntre cele două antene direcţionate spre difuzoare. Interpretul „atinge lumina şi ea cīntă”. Teraminul e alimentat de la sursă electrică, iar sunetul se obţine din diferenţa de frecvenţă dintre două oscilatoare, unul cu frecvenţă fixată, celălalt cu frecvenţă variabilă. Instrumentul are două antene īn raza cărora trec mīinile artistului cu mişcări de dirijor, care obţin īnălţimea sunetului şi volumul. Abordează un gen de muzică asemănător ariilor interpretate de soliştii de operă, precum şi romanţe, folk, muzică sacră.

 

După absolvirea Facultăţii de Fizică īn 1974, a lucrat un timp ca asistent universitar, apoi ca cercetător la un institut īn Băneasa. Īn 1999 a obţinut o bursă NATO īn Anglia, unde a luat contact pentru prima dată cu un acest instrument muzical neobişnuit, „theremi” sau „teramin”. După o īndelungată muncă, a īnregistrat două CD-uri cu piese consacrate, romāneşti şi străine, cīntate la ferăstrău şi la teramin. Printre ele se numără: „Love Me Tender”, „Yesterday”, „O Sole Mio” sau „Nabucco: Song For Liberty”. Cu piesa de pe album „Ador puterea salvatoare”, interpretată la teramin, o piesă religioasă, culmea, a fost ilustrat serialului de televiziune „Amantul Marii Doamne Dracula”, o ecranizare după romanul cu acelaşi nume al lui Fănuş Neagu. Acest aparat de emis sunete a fost inventat īn 1919, cīnd electronica abia făcea ochi, de rusul Lev Termen īn timp ce era studentul la violoncel al Conservatorului din Petrograd. Compozitorul ceh Bohuslav Martinu a scris in 1944 „Fantezia pentru teramin, oboi, pian şi instrumente cu coarde”. Datorită sunetului său prin apropiere „cosmic”, teraminul a fost folosit īn anii 1950 şi 1960 pentru a crea efecte de sunet īn filmele Science Fiction. Teraminul a fost folosit prima oară īn concert de formaţiile Led Zeppelin, Portishead, de Jimmy Page, Jean Michel Jarre, nume cu adevărat sonore, cărora li se alătură şi argeşeanul nostru, doctor īn fizică, Benedict Popescu, singurul romān, al treilea interpret din lume, iniţiat īn muzica sferelor. Este cel mai greu instrument de cīntat, el cere ureche muzicală şi un control determinat asupra mişcării mīinilor.

 

MDP: Fiţi binevenit ! Putem şti cīte ceva despre Benedict Popescu de ieri, despre drumul pīnă la faima dumneavoastră de azi?

 

Benedict Popescu: Bine v-am găsit! Ce s-ar putea spune despre Benedict Popescu de ieri sau chiar de-alaltăieri? Era un copil ambiţios, venind dintr-o familie de preoţi (cu tatăl absolvent al Seminarului orfanilor de război din Cīmpulung Muscel). Spre şansa lui (adică a mea) moştenea de la tatăl său ceea ce acesta avea mai bun: o voce frumoasă, caldă, o memorie muzicală foarte bună, un spirit practic ieşit din comun şi, mai mult decīt atīt, puterea de a fi „autodidact” īn orice īntreprinde. Tata, văzīnd īnclinaţiile mele către muzică, m-a dat la Şcoala de muzică din Piteşti (se īntīmpla īn anul 1963). Am trecut cu „brio” examenul de admitere, dar nu mi s-a permis să urmez şcoala din motive de origine socială. Momentul acela m-a marcat pentru toată viaţa şi m-a făcut să fiu şi mai ambiţios. Pe parcursul a vreo zece ani am īnvăţat singur să cīnt la vreo opt instrumente. Si totuşi, către sfīrşitul liceului am optat pentru o profesie „mai serioasă”: cea de fizician, aşa că am urmat Facultatea de Fizică (pe care am absolvit-o īn anul 1974). M-am mişcat timp de cīteva zeci de ani prin diverse medii: şcoala primară, cea secundară, liceul, facultatea, stagiul īn producţie la o īntreprindere de prospecţiuni de petrol, stagiul militar, colaborator al facultăţii īn calitate de cadru didactic asociat, cercetător la un institut la Băneasa, doctorand īn Fizică. Timp de vreo zece ani (īntre 1973 si 1983) am activat ca autor şi interpret de muzică folk, reuşind să īnregistrez īn studiourile Radiodifuziunii şi Televiziunii īn jur de 30 de piese originale, să am numeroase difuzări ale pieselor mele pe posturile de Radio, să apar de mai mult de 100 de ori la Televiziune şi să fiu prezent īn mai mult de 300 de spectacole cu public. Am cunoscut, personal, īn acea perioadă, nume mari din muzica populară, uşoară şi clasică romānească, actori, poeţi, scriitori, pictori sau graficieni, oameni de presă, profesori, oameni de ştiinţă. Vedeţi, toate acestea au făcut să fiu, īn momentul de faţă, o persoană cunoscută sau, mai degrabă, relativ cunoscută, n-aş spune „faimoas㔠– aşa cum consideraţi dumneavoastră.

 

MDP: Sīnteţi fiu de preot şi absolvent al Facultăţii de Fizic㠖 de unde pasiunea pentru un gen de muzică mai puţin practicat īn lume?

 

Benedict Popescu: Vedeţi dumneavoastră, dacă aş fi īncercat să cīnt, să zicem, la acordeon, aş fi fost, poate, unul dintre cei cīteva mii care cīntă īn Romānia la acest instrument. Iubesc neobişnuitul. De aceea descoperirea ferăstrăului muzical (s-a īntīmplat īncă pe vremea cīnd eram copil – prin 1963) şi a teraminului (mult mai tīrziu – īn 1999) au fost pentru mine momente cu totul şi cu totul deosebite: am avut senzaţia unor mari descoperiri…

 

MDP: Prin anii 70-80 eraţi cunoscut ca interpret de muzică folk. Cum aţi făcut trecerea la aceste instrumente muzicale neobişnuite: ferăstrăul muzical şi teraminul?

 

Benedict Popescu: Totul s-a produs aproape pe nesimţite. Cīntam muzică folk „la modul serios” cam din 1973 īntr-o perioadă īn care am fost student, apoi am efectuat un stagiu īn producţie şi cel militar (timp de vreo cinci ani), după care am ajuns īntr-un institut de cercetări (la īnceputul anului 1980). In 1983 s-a īntīmplat accidentul īntr-un spectacol al Cenaclului Flacăra pe Stadionul din Ploieşti, după care nu s-a mai permis apariţia celor care cīntau muzică folk īn forma simpl㠄voce şi chitară”. Eu asta făceam. Intrasem īntr-un institut de cercetări şi luasem admiterea la doctorat (īn 1982), aşa că, īn 1983, am ieşit „cu fruntea sus” din fenomenul folk (aşa cum se desfăşura el īn acea vreme). Am făcut exact ceea ce fac mulţi sportivi: se retrag „īn plină glorie”. In 1982 am reuşit să cumpăr un ferăstrău muzical. A urmat o perioadă de vreun an de intense „exerciţii” la ferăstrău, după care am reuşit sa īnregistrez īn studiourile Televiziunii Romāne prima mea piesă la ferăstrău. Mai mult de zece ani mi-am dedicat aproape īntreaga energie profesiunii mele de fizician, cu apariţii sporadice īn calitate de cīntăreţ la ferăstrău: numai īntr-o emisiune la TV – o paradă a instrumentelor (īn 1986) şi īntr-un spectacol īn sala Radiodifuziunii (un an mai tīrziu). Totuşi a fost o perioadă de īndelungi căutări, atīt īn ceea ce priveşte tehnicile de interpretare, cīt şi de descoperire a unor piese care să se potrivească a fi interpretate la acest instrument…

 

MDP: Cīntaţi, aşadar, de 26 de ani la ferăstrăul muzical. Ne daţi cīteva detalii despre acest instrument ?

 

Benedict Popescu: Desigur. Ferăstrăul muzical este, după părerea mea unul „plin de personalitate”. Dacă auzi o dată sunetul acestui instrument, nu-l mai uiţi timp de mulţi ani, poate niciodată. Este un sunet extrem de pătrunzător şi „inconfundabil”. Se poate cīnta, īn principiu, la orice „cross-cut” – cum īi spun englezii sau americanii, dar, puţin ciudat, „joagăr” – cum īi spun romānii. Singurul dezavantaj īn acest caz este registrul relativ īngust de numai o octavă şi jumătate – nepermiţīnd interpretarea a prea multe piese. De aceea cīntăreţii de ferăstrău serioşi (i-aş numi chiar „profesionişti”) īşi achiziţionează instrumente fabricate īn mod special pentru a cīnta. Acestea se deosebesc de cele despre care am vorbit mai īnainte prin faptul ca au lama ceva mai subţire, mai lungă şi mai īngustă la vīrf. Aceasta configuraţie a lamei lărgeşte registrul instrumentului la ceva mai mult de două octave, permiţīnd o extindere simţitoare a numărului de piese care pot fi cīntate la acest instrument. Cīt priveşte numărul celor care cīntă la ferăstrău, după estimările mele există cam un cīntăreţ la 10-15 milioane de locuitori. Spre exemplu, īn China (ţară cu mai mult de un miliard de locuitori) sīnt cam o mie de cīntăreţi la ferăstrău.

 

MDP: Īn timpul unei burse NATO īn Anglia aţi luat contact cu instrumentul muzical numit teramin, care astăzi se leagă implacabil de numele dumneavoastră…

 

Benedict Popescu: Cīnd am descoperit teraminul (se īntīmpla īn anul 1999) am fost pur şi simplu fascinat. Teraminul este, după părerea mea, cel mai ingenios instrument conceput vreodată de o minte omeneasca. Am petrecut vreo doi ani de zile construind primul meu teramin şi īncercīnd să-i īmbunătătesc performanţele. De atunci pīnă acum am mai construit īncă două teramine şi sīnt acum la al patrulea. Din experienţa mea de pīnă acum vreau sa vă spun că a construi un bun instrument nu este un „job” atīt de simplu. Fiecare dintre instrumentele construite de mine pīnă acum are anumite părţi bune, dar şi alte părţi care necesită īncă īmbunătăţiri. Nu există, pīnă īn momentul de faţă, nimeni īn lume care să fi reuşit să proiecteze si sa construiască un teramin perfect (aşa cum este, de exemplu, „Stradivarius” īn cazul viorilor).

 

MDP:Am avut plăcerea anul trecut, īn cadrul Clubului Iubitorilor de Cultură (CIC) din Curtea de Argeş, să vă ascult micro-concertul la teramin – instrumentul care cīntă fără să īl atingeţi. Vă rog, īi putem lămuri şi pe cititori cum funcţionează ?

 

Benedict Popescu: Pentru a īnţelege cum funcţionează teraminul sīnt necesare cunoştinte destul de temeinice de electronică şi de matematică. Totuşi, pe scurt, funcţionarea teraminului se bazează pe „principiul oscilatoarelor cu frecvenţă de bătăi” sau pe binecunoscutul efect „heterodin㔠din radiofonie. Ideea este că īntre părţile metalice ale teraminului, care joacă rolul de antene (emiţīnd unde electromagnetice īn gamele de unde radio lungi sau medii) şi mīinile celui care cīntă se formează mici capacităţi electrice. Atunci cīnd cel care cīntă mişcă mīinile īn jurul acestor antene, se modifică aceste mici capacităţi, care, la rīndul lor, modifică frecvenţele de oscilaţie ale oscilatoarelor de īnaltă frecvenţă din interiorul teraminului. Rezultatul este exact ceea ce auzim ca modificări ale īnălţimii şi intensităţii sunetului produs de teramin.

 

MDP: Cīnd a fost inventat teraminul şi cīt de răspīndit este astăzi ?

 

Benedict Popescu: Răspunsul o să surprindă pe mulţi. Teraminul a fost inventat cu mulţi ani īn urmă, mai exact īn anul 1919, cīnd electronica era īncă aproape de īnceputurile ei. A fost īn fapt prima sinteză a unui sunet folosind potenţialul electronicii. Inventatorul teraminului, rusul Lev Termen, este acum recunoscut ca fiind „părintele” actualelor sintetizatoare electronice (fie ele analogice sau digitale). Toate „producţiile” electronice legate de nume ca Jean Michelle Jarre, Vanghelis sau Isao Tomita īşi au rădăcinile īn ceea ce Lev Termen a conceput īn 1919 şi īn dezvoltările acestei idei care au urmat vreo 12-13 ani după aceea. Teraminul a fost folosit, pe la mijlocul secolului trecut, mai degrabă pentru a crea efecte sonore īn filmele de „Science-Fiction”. Totuşi, grupuri ca Led Zepelin sau Portished au folosit teraminul īn muzica lor. Cam din 1993, după moartea inventatorului şi odată cu dezvoltarea internetului, teraminul a revenit īn actualitate – desigur variante moderne ale acestuia. Se organizează deja concerte şi festivaluri, cel mai recent a avut loc vara trecut㠖 īn Septembrie – īntr-un oraş relativ mic (Lipstadt) din Germania.

 

MDP: Este uşor de cīntat la acest instrument, este greu ?

 

Benedict Popescu: Eu cīnt la mai multe instrumente: vioară, chitară, fluier, ocarină, block-flutte, muzicuţă, clavietă, variton (un instrument electronic proiectat şi realizat de mine) şi la cele două despre care vorbim: ferăstrău şi teramin. Teraminul este unul dintre instrumentele la care se cīntă cel mai greu. Nu există nici un fel de clape, corzi, oricum ceva care să simţi īn mīinile tale. Trebuie să mişti mīinile prin aer cu mare precizie şi viteză şi să reuşeşti, īn acelaşi timp, să mai pui ceva şi „de la inimă”, lucru pe care nu-l reuşesc prea mulţi dintre cei care abordează acest instrument. 

 

MDP: Ce cuprinde repertoriul dumneavoasstră la aceste instrumente ?

 

Benedict Popescu: La ferăstrău muzical şi la teramin nimeni nu va fi vreodată capabil sa cīnte un brīu sau o geampara, sa fiţi siguri de asta. La cele două instrumente se pot cīnta, īn general, melodii lente şi fără salturi prea mari īn linia melodică. Astfel piesele pot fi teme folclorice, romanţe, balade pop sau rock, piese religioase (inclusiv colinde) sau teme din muzica clasică.

 

MDP: Domnule Benedict Popescu, unde aţi susţinut concerte pīnă acum ?

 

Benedict Popescu: Cu puţină durere īn suflet vreau să vă mărturisesc că posturile noastre de televiziune (de stat sau particulare) nu fac prea mult pentru „popularizarea” celor două instrumente. Merg īn străinătate de cel puţin două ori pe an şi mă īntorc de fiecare dată cu impresia că atīt ferăstrăul muzical cīt şi teraminul sīnt de cel puţin 50 de ori mai cunoscute decīt la noi. Unde am susţinut concerte pīnă acum ? Vă dau un singur exemplu: īn sala Ansamblului „Tinerimea Roman㔠(līngă Podul Izvor) din Bucuresti – un concert instrumental oferit īmpreună cu Grupul „Blue Leaves”. Au fost prezenţi aproape 300 de spectatori – de vīrste şi profesii dintre cele mai diverse. Un mare succes. Am fost bisaţi de 5-6 ori. S-a comentat īn jurul nostru că sala nu mai fusese aşa de plină decīt la un spectacol oferit de Ion şi Ionuţ Dolănescu cu două sau trei săptămīni īnaintea noastră…

 

MDP: Este căutată muzica dumneavoastră ?

 

Benedict Popescu: Da şi nu prea. Din experienţa mea, dacă luăm, să zicem, 100 de posibili ascultători, există un procent relativ mic (cam 2-3 %) care nu suportă (din motive fiziologice) o astfel de muzică. Mergīnd către cealaltă extremă, vor exista desigur persoane la care acest gen de muzică le va plăcea mai puţin sau mai mult. Spre norocul meu, la extrema opusă am găsit īntotdeauna alte 2-3 persoane care ar asculta astfel de muzică fără să se sature. Aceştia sīnt cei care īmi cumpără compact-discurile…

 

MDP: Prin ce se remarcă muzica promovată de dumneavoastră ?

 

Benedict Popescu: Printr-un „sound” cu totul şi cu totul particular, aş zice chiar inconfundabil. Cīntatul la ferăstrău muzical şi la teramin excelează prin efectele de „glissando”, adică intonarea notelor unei linii melodice trecīnd prin toate frecvenţele intermediare. Dacă acest lucru este făcut cu măiestrie se poate crea o muzică de o mare expresivitate. Comparīnd īntre ele cele două instrumente, īn timp ce ferăstrăul muzical are un sunet mai natural (rezultat din vibraţia acustică a lamei sale din oţel), teraminul poate genera un sunet mai expresiv, care se aude mai bine pe fondul muzicii de acompaniament.

 

MDP: Domnule Benedict Popescu, sīnteţi primul roman care cīntă, integral, piese la aceste instrumente. Cum īşi poate procura iubitorul acestui gen, muzica dumneavoastră ?

 

Benedict Popescu: Am īnregistrat īn urmă cu cīţiva ani două compact-discuri, fiecare conţinīnd aceleaşi 20 de piese. Pe primul am interpretat liniile melodice la ferăstrău muzical, iar pe cel de-al doilea la teramin. Din păcate nu am găsit o formă de a comercializa aceste CD-uri īn ţară. Cei ce sīnt realmente interesaţi de acest gen de muzică, īmi pot vizita site-ul pe internet la www.benedict-popescu.ro, mă pot contacta personal şi se poate găsi īn fiecare caz o cale de a intra in posesia ei.

 

MDP: Despre ce proiecte ne puteţi vorbi īn acest moment ?

 

Benedict Popescu: Īncerc, atīt cīt reuşesc, să aduc cele două instrumente cīt mai mult īn faţa publicului. Īnregistrez, īn această perioadă, a doua pereche de CD-uri, care vor conţine alte 20 de piese: de la teme din muzica noastră populară sau a altor popoare pīnă la teme din muzica clasică. Pe primul CD voi interpreta melodiile la ferăstrău muzical, iar pe al doilea voi interpreta aceleaşi melodii la teramin. Sper să finalizez acest proiect īn primăvara anului viitor. Voi lucra, desigur, īn aceeaşi perioadă, la cel de-al patrulea teramin. Cīt despre concerte: poate un nou concert īmpreună cu grupul „Blue Leaves” anul viitor īn Aprilie sau Mai, la care veţi fi desigur invitaţi…

 

Maria Diana Popescu, Agero

22 ale lui decembrie, 2008

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia)