Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

 

 

Vestitul actor Emil Hossu a murit

Maria Diana Popescu, Agero

 

 

Ne pier valorile, dragi romāni! Īncă un mare actor părăseşte scena vieţii. Emil Hossu, diplomat al scenei romāneşti, actor carismatic şi respectat, care aparţine galeriei irepetabile a patrimoniului naţional, s-a stins din viaţă pe 25 ale lui ianuarie 2012. Din păcate, Dumnezeu are nevoie de cei buni acolo, sus, īn cer. După o viaţă dedicată filmului şi teatrului, cortina marelui actor Emil Hossu a coborīt pe scena Teatrului Nottara, cu puţin timp īnaintea spectacolului „Aniversarea”. Maestrul a murit la vīrsta de 70 de ani, īn modul acela glorios pe care şi l-ar fi dorit, probabil, marii dispăruţi ai scenei romāneşti. Pentru ultima dată a vorbit publicului de la microfonul unei scene amenajate la Arcul de Triumf īn timpul protestelor de stradă din Romānia, alături de Gheorghe Zamfir şi Mircea Diaconu. Cu vocea īnlăcrimată, acest actor imens şi valoros, de o bonomie extraordinară, acest patriot şi om minunat, care a adus mare bucurie īn sufletul romānilor, a strigat īn calitate de protestatar care se gīndea la binele poporului său: „demnitate,  libertate!”, aclamat de minute īn şir de miile de manifestanţi.  Spre sfīrşitul lui 2011 fost văzut, alături de Marin Moraru, manifestīnd īmpotriva legii privind eutanasierea cīinilor. Cu trei ani īn urmă am stat de vorbă īntr-un frumos interviu, care se găseşte īn arhiva revistei Agero. Să īl odihnească Dumnezeu! Sufletul lui a făcut să vibreze, īntr-un mod inimitabil, sufletele celor ce-l ascultau.  Dar, mai presus de toate, actorul care a semănat cu iubire şi artă scena rămāne parte nemuritoare a patrimoniului spiritual romānesc, rămīne īn conştiinţa generaţiilor.

 

Cariera impresionantă şi valoarea i-au fost recunoscute de către public, aşa cum, de altfel, ar fi fost dezirabil īntr-o societate normală, care, īn ultima vreme īşi aplaudă idolii numai la dispariţie, dar face prea puţin pentru ei.  O pierdere uriaşă pentru teatrul şi filmul romānesc. Mi se pare revoltător că vestitul actor, aflat de cele mai multe ori īn fruntea celor care cereau demnitate, nu mai există. Să-l fi afectat, mai mult decīt lăsa sa se vadă, accidentul rutier prin care a trecut īn februarie 2011? Īn zona Kiseleff, la intersecţia cu strada Arhitect Mincu, actorul Emil Hossu a fost lovit pe o trecere de  pietoni, pe care o traversa la culoarea verde a semaforului, de o maşină  care circula cu viteză. Şocul, durerea, suferinţa, spitalizarea, consecinţele ulterioare, să-i fi prelungit īn timp stresul şi trauma interioară? Efectele cumulate ale unui accident asupra organismului sīnt o experienţă extrem de neplăcută şi nedorită. Fără să fi avut antecedente medicale, Emil Hossu a murit īn timpul repetiţiilor pe scena de la Nottara, īn urma unui  stop cardio-respirator.  Colegii au apelat SMURD-ul, s-a īncercat resuscitarea fără rezultate, mai bine de oră. Afectată peste măsură, soţia actorului, cunoscuta actriţă Catrinel Dumitrescu, aflată īn aceeaşi distribuţie a piesei, a avut nevoie de īngrijiri medicale. Alături de Emil Hossu a fost prezent pīnă īn ultimele momente şi actorul Mircea Diaconu.

 

Emil Hossu s-a născut la Ocna Sibiului, dar se declara maramureşean după tată şi bucureştean după mamă. Tatăl său, diplomat de carieră, a murit cīnd Emil Hossu avea 17 ani. Pentru că i s-a imputat de către regimul comunist „origine nesănătoasă”, Emil Hossu a reuşit să intre la I.A.T.C. abia la a treia īncercare. Deportat īn 1945, alături de familie īntr-un lagăr din Germania, pentru că tatăl lucra īn diplomaţie, se īntorc īn ţară după un an şi trei luni, şi găsesc confiscate toate bunurile: casa, o maşină şi o fabrică.  Apoi, tatăl actorului a fost trimis la muncă forţată la Canalul Dunăre-Marea Neagră. „Erau lagăre de diplomaţi, cu domiciliu forţat, cu santinelă. Sunt amintiri care au rămas vii şi care au fost īmprospătate de discuţiile din cercul părinţilor mei. Acum abia īmi dau seama cāt de īncercaţi au fost părinţii mei, motiv pentru care şi ei, şi o soră a mea au fost răpuşi de aceeaşi boală necruţătoare (cancer - n.r.). M-au ajutat mult profesia şi dragostea de prieteni. Am avut mulţi prieteni, unii au dispărut, dar mereu am īnclinat spre starea de bine şi am īncercat să văd, īn primul rānd, jumătatea plină a paharului", declara Emil Hossu unei publicaţii din ţară. 

 

Emil Hossu a fost actor la Teatrul Nottara, din Bucureşti. A fost căsătorit cu actriţa Catrinel Dumitrescu. Printre filmele īn care a jucat amintim: "Triunghiul Morţii (1999), "Une mčre comme on n'en fait plus" (1997), "Punctul zero" (1996), "Straniul paradis" (1995), "Cel mai iubit dintre pamānteni" (1993), "Liceenii īn alertă" (1993), "Oglinda" (1993), "Balanța" (1992), "Harababura" (1990), "Un Studio īn căutarea unei vedete" (1988), "Să-ți vorbesc despre mine" (1987), "Cale liberă" (1986), "Totul se plăteşte" (1986), "Noi, cei din linia īntāi" (1985), "Secretul lui Nemesis" (1985), "Vara sentimentală" (1985), "Eroii n-au vārstă" (1984), "Secretul lui Bachus" (1984), "Sosesc păsările călătoare" (1984), "Convoiul" (1981), "Bună seara, Irina" (1980), "Iarna bobocilor" (1977), "Regăsirea" (1977), "Toamna bobocilor" (1975), "Aventurile lui Babușcă" (1973), "Simpaticul domn R" (1969). 

 

A fost foarte cunoscut şi pentru rolurile din spectacole de teatru: "Aniversarea", "Blocaţi īn dormitor", "Capul de Răţoi", "Clipe de viaţă", "De trei ori dragoste", "Doamna nevăzută", "Doi pe o bancă", "Īn piaţa Vladimir", "Minciuna din mine", "Nu vorbiţi cu actorii", "O familie trăsnită", "Omul cu mārţoaga", "Omul hazardului", "Special sānge".

 

Să īl odihnească Dumnezeu!

 

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

 

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero, Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu, Cezarina Adamescu (Rumänien)