Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

FRUMUSEŢI VINOVATE

Alexandru CIOCHIA

 

Grafica: George Roca(Agero), copy right

 

 

Săptămâna asta, poporul chinez mi-a stârnit un frumos şi vinovat sentiment de regret. Cele câteva secvenţe din spectacolul de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing, pe care le-am văzut la ştiri, m-au lăsat făra cuvinte. Le văd, le simt, le retrăiesc şi nu mă pot împiedica să nu mă întreb: „cât de intensă ar fi fost emoţia dacă aş fi fost acolo"?

 

Unic si irepetabil, evenimentul din 08.08.2008, ora opt, opt minute şi opt secunde este singurul spectacol de până acum la care îmi pare sincer rău că nu am participat.


E adevărat însă că, pentru efectul ăsta asupra mea, poporul unui întreg stat comunist a muncit timp de cel puţin trei ani. Ei, şi de aici începe problema: Când pun în balanţă criteriul estetic cu criteriile moral şi etic, ce ar trebui să prevaleze?


Jocurile Olimpice de anul acesta sunt un subiect controversat. China rămâne o ţară comunistă, cu regim dictatorial, cu o politică cel puţin discutabilă în ce priveşte drepturile omului. Dar, mie unuia, spectacolul de vineri mi-a mers la suflet. Ar trebui să mă simt vinovat? Grandoarea, fastul şi bunul gust care au lăsat mut de uimire un întreg glob pământesc ar fi avut mai multa valoare estetică daca ar fi purtat pecetea morală a libertăţilor democratice?

 

Republica Populară Chineză a surclasat de la distanţă tot ce am văzut până acum în materie de frumuseţe a spectacolului. Şi, oricât m-aş strădui, nu pot să-mi imaginez că artiştii chinezi au fost umiliţi şi torturaţi fizic şi ideologic până când au dat rezultatul scontat. Tot aşa, nu-mi imaginez că scriitorii, scenariştii, actorii, regizorii, pictorii, sculptorii, compozitorii români care au creat artă şi cultură în perioada comunistă au fost fie nişte ostracizaţi fie agenţi manipulatori ai dictaturii securităţii. Nu de alta, dar mă uit cum evoluează cultura mioritica acum, în contextul nelimitatei libertăţi de creaţie şi expresie.

 
Horia Roman Patapievici (truditor al Institutului Cultural Roman), publică texte care terfelesc noţiunea de popor român. Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor colectează drepturi de autor serioase pentru muzici sezoniere. În Piata Revoluţiei avem monumentul căcărezei din vârf de băţ. Cele mai mari evenimente culturale româneşti sunt ... concertele trupelor străine. De rest... Nu se poate mai mult. Nu sunt bani!

 
Cultura si arta românească de calitate sunt produse consumate de puţini. Produse în care se investeste puţin, care arată ieftin şi care nu-i atrag decât pe cunoscători.


Ca să se se înghesuie lumea s-o „cumpere”, cultura română ar trebui să fie, probabil, o femeie tânărâ, frumoasă şi celebră. Însă celebritatea presupune să investeşti mulţi, foarte mulţi bani. Ori, în ţarişoara noastră liberă şi democratică, cele mai multe dintre femeile tinere frumoase şi deştepte care au ajuns să aibă bani adevăraţi nu sunt genul educat, cult ori spiritual. Sunt curve. Asta e partea rea. Partea buna ar fi că, într-o astfel de situaţie, multimilionarii de Pipera ar ajunge cu siguranta să stea pe terasele cimentate ale vilelor lor de multe parale, şi ar mai uita de mirosul de haznale in timp ce şi-ar face calcule despre cam la cât ar merita să crească investiţiile „culturale”. Nu de alta, dar ca să îşi poată satisface stringentele nevoi estetice, cu câteva clipe de discrete frumuseţi, e adevărat, tot vinovate, dar 100% democratice.

 

Alexandru CIOCHIA

RadioLinx.ro

11 august 2008

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)