Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

GHIOCEI LA TÂMPLE –

GHIOCEI ÎN SUFLETE

 

PRIMĂVARĂ SUFLETEASCĂ LA UNIUNEA  JUDEŢEANĂ A PENSIONARILOR, TINERELE PENSIONARE AU SĂRBĂTORIT BALUL MĂRŢIŞORULUI

 

Cezarina Adamescu, Agero

 

 

Cum era şi firesc, o dată cu primul ghiocel, inimile tuturor femeilor, indiferent de înălţimea vârstei lor pe scara spre ceruri, au prins să tresalte din pojghiţa care le ţinea prizoniere în anotimpul cel nins, şi să surâdă blând şi timid înspre soarele, nehotărât încă.

Furate de iureşul vegetal iminent, gata de mijire în acest debut de Mărţişor, anotimpul reînnoirii spirituale şi fizice, circa o sută de persoane vârstnice au avut privilegiul, în ziua când Baba Dochia şi-a lepădat primul cojoc, să sărbătorească împreună, la Cantina Liceului Auto din Galaţi, primăvara sufletească, anunţată  cu surle şi tobe. Chiar dacă nu cu „votcă, caviar şi bye-bye” – după sintagma folosită într-o celebră comedie de succes care a făcut înconjurul lumii.

O zi cu soare în ochi şi în inimi, în gânduri şi cuvinte. 

Aşadar, petrecere de pomină, mare bal mare, vorba cântecului: „Astă seară la opt este bal/ dans antren şi doar trei lei biletul”, cu tinerele pensionare şi consorţii lor, nu mai puţin „tineri”, în prag de primăvară, în prag de vis, în prag de speranţă.

Este vorba de manifestarea, devenită tradiţională, organizată de Uniunea Judeţeană a Pensionarilor din Galaţi – de aceiaşi inimoşi şi buni întreprinzători, Domnul Preşedinte al Uniunii, Costică Chihaia, Doamna Gabriela Chiru, Domnul Gheorghe Nicolae, Doamna Rodica Dinu, Domnii Petre Trifu şi Constantin Bălan precum şi alţii din conducerea Uniunii.

Atmosfera caldă, festivă şi la propriu şi la figurat, doamnele, gătite la ultimul ac şi înmiresmate de surâsul primăverii, au primit, încă de la intrarea în local, un simbol primăvăratic, o floare frumoasă şi, după caz, un bucheţel estival, ceea ce le-a sporit bucuria revederii după Revelionul Seniorilor, organizat în 29 decembrie trecut la Casa Românească, în aceeaşi formulă organizatorică.

Se spune că la o petrecere, muzica dă tonul şi face toţi banii. Şi a făcut. Ilustraţia muzicală pregătită cu grijă şi profesionalism  de  Domnul Cristian Brătan a fost peste orice aşteptare, cu şlagăre pentru toate vârstele şi gusturile, debutând cu Paula Seling şi continuând cu Ştefan Iordache în cele mai tandre tangouri, precum şi muzica ritmică a lui Ştefan Bănică Junior.  Atmosfera s-a încălzit imediat, cu primele acorduri muzicale şi cu îmbrăţişările de regăsire după o iarnă destul de lungă.

Doamnele – ca nişte flori îmbujorate, mamele, bunicuţele, soţiile, nepoatele, logodnicele, mătuşele, tot ce poartă numele de Femeie, în această zi, toate, dar absolut toate au purtat Primăvara în suflete lăsând-o să se reverse din belşug, fie în colocviile comesenilor, fie pe ringul de dans.

Se zice că, o dată cu vârsta, dorinţele se împalidează, dar nu e deloc aşa. La orişice vârstă omul îşi poartă tinereţea spirituală ca pe o emblemă şi ascunde copilul care a fost. Unii îl ascund mai bine, alţii îl scot din când în când la iveală – în jocul lor cu nepoţii şi strănepoţii, căci numai astfel li se mai permite să se „copilărească”, fără să dea de gândit. Spiritul ludic este viu la orişice vârstă, însă.

Ne-am bucurat, în primul rând că am fost împreună, că ne-am simţit, preţ de o zi tinere, frumoase, dorite, iubite, alintate. Cu flori, cu melodii romantice, cu mici atenţii de sezon, inimioare şi păsări, potcoave şi coşari, trifoi cu patru foi şi îngeraşi, după tradiţia aceasta frumoasă. Cu îmbrăţişări, cu priviri afectuoase, cu un meniu gustos şi consistent, cu întreaga atmosferă pregătită pentru noi, femeile care am trecut de prima tinereţe şi totuşi, nu ne dăm învinse de vârstă, neajunsuri fizice, greutăţi  şi poveri de tot felul. Mesajul plin de speranţă al organizatorilor, concretizat în câteva fraze de către Domnul Costică Chihaia s-a rezumat  astfel: „Bine că ne-am reîntâlnit şi în această primăvară, să ne reîntâlnim şi la anul şi la cât mai multe primăveri petrecute împreună.”

„Ţi-am luat un mărţişor/ ca să-l porţi cu tine tot mereu” – au sunat cuvintele şlagărului arhicunoscut şi, mărţişorul primit, cu sau fără şnurul alb şi roşu, poate fi purtat tot anul, pe dinăuntru, în buzunărelul de la piept, ca o amintire scumpă. Un potpuriu cu melodii nemuritoare dedicat doamnelor ne-a readus în inimă veşnic tânărul Gică Petrescu. Cine nu tresaltă la cuvintele: „Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară/ într-o cârciumioară la şosea,/ unde cântă-un pian şi o vioară/ şi-unde nu ne vede nimenea?”

Apoi sârbe, Hora româncuţelor încinse de „veteranele sexului frumos”, au fost mai spectaculoase decât divertismentele oferite de televiziuni, fiindcă erau jucate cu toată fiinţa, în această zi specială. Nu a lipsit nici Julio Iglesias, preferatul doamnelor în top,  pe melodiile lui dansând cu multă plăcere. O zi minunată afară, în sala balului şi în suflete! Acordurile şi ritmurile trepidante au vibrat sub tălpi. S-au zguduit pereţi, s-au zguduit inimi, a curs transpiraţie la „I Meneito” – dans latino-american dar şi la vechiul „Pinguin”, la Conga şi la Răţuşca. Fie în ritm oriental, latino sau neoş, numitorul comun a fost bucuria, spiritul de  colectivitate, de comuniune care au primat şi de această dată.

Şi toate au fost îmbălsămate în adierea năucitoare a freziilor, a zambilelor, a ghioceilor, a lăcrimioarelor, violetelor, narciselor, brânduşelor şi a altor flori de sezon.

Petrecerea, organizată, aşa cum am menţionat, de Uniunea Judeţeană a Pensionarilor Galaţi, oferă cadrul de a petrece în mod agreabil această zi. Şi într-adevăr, au răsunat pentru toate doamnele, acordurile atât de cunoscute: „La mulţi ani cu sănătate!” Şi: „Hai, prieteni să trăim/ sus paharul”. Adevărul e că, în această atmosferă, nu puteai să nu te simţi amic cu oricare invitat, fie că-l cunoşteai sau nu. „Să răsune bucuria/să-nflorească omenia”.Bine zice cântecul popular, fiindcă, în acest context, Omenia este factorul decisiv.

Şi, de ce nu, s-a fredonat la unison, împreună cu Maria Dragomiroiu: „Dar-ar naiba-n tine dragoste/ ai venit la mine când nici nu gândeam”. Iubirea poate înflori la orice vârstă, uneori mai profundă decât la vârsta propice iubirii. Şi cine-a spus că sexagenarele nu pot dansa la fel de frumos ca şi quadragenarele? Nici un pas împletit, nici transpiraţie, nici respiraţie greoaie, nici astm, nici palpitaţii, nici bradicardii  ori fibrilaţii.Şi pentru o zi, fără extraveral, distonocalm, detralex, propanolol, captopril şi alte adjuvante. Voia bună, aş îndrăzni să spun,fericirea de pe chipul doamnelor a devenit cel mai bun paliativ, cu efect mai mult decât benefic. De-ar fi în orice zi Balul Mărţişorului, n-ar mai sta pensionarii la rând la medicamente compensate!

Au fost şi chiuituri şi ţipurituri la sârbă şi la horă, ca la nuntă,vezi bine. „Braşoveanca” – dans după folclorul german dansată atât de corect şi „cu inimă”, „ca pe vremurile bune” cum s-a exprimat o comeseană. Totul decent, frumos, elegant, de clasă. Dansatori redutabili, s-au întrecut pe ei înşişi, fiindcă au abordat toate genurile. N-au lipsit nici momentele de liricitate, romanticul tangou,  tangoul sud-american, nemuritorul vals, salsa, blues-ul – atât de îndrăgit de doamnele nostalgice după muzica bună. Şi-apoi, dansul este un bun remediu pentru călcâie dureroase, pentru genunchi care scârţâie, pentru spondiloze, artroze şi osteoporoze şi alte maladii terminate în  sufixul „oze”, ca  să nu mai vorbim de „nevroze”.

Înaintea tombolei s-a desfăşurat un mic moment special. E vorba de un microrecital poetic intitulat sugestiv: „Colind de mărţişor” – după care a urmat înmânarea câte unui  mărţişor-editorial, concretizat într-un volum de versuri, fiecărei doamne prezente. Aşadar, surprize plăcute, ambianţă propice distracţiei decente, de bun gust, suspans, amuzament. Fiecare participant a plecat cu un mic dar şi de la Tombola Mărţişorului – mici obiecte casnice care au amuzat şi mai mult asistenţa, prin spectaculozitatea prezentării.

Mai mult decât în oricare zi a anului, domnii şi-au dansat neobosiţi consoartele, „florile vieţii” care le-au înmiresmat clipele bune şi cele de încercări, cu tandreţe, afecţiune, bucurie şi sacrificiu.

M-a frapat o pereche de dansatori desăvârşiţi, înalţi, frumoşi, drepţi, demni. El – septuagenar, ea – sexagenară – nu au pierdut nici un dans, într-o eleganţă expresivă de mişcări suple şi demne, de etichetă, ca la balurile de odinioară ce au adus un farmec vieţii urbei. Organizate de clasele înalte în saloane speciale dar şi  afară, pe străzi ori în curte, pentru popor, astfel ca toată lumea să petreacă şi să se bucure. Când se încingeau toţi în joc, ştergând orice animozităţi de peste an, căci muzica înfrăţeşte, împacă, îmbunătăţeşte spiritele.

Trebuie menţionat că Uniunea Judeţeană a Pensionarilor din Galaţi, parte integrantă a Uniunii Generale a Pensionarilor  dezvoltă un sistem de relaţii complexe cu Direcţia Muncii şi Ocrotirii Sociale, cu Casa de Pensii, cu Ministerul Sănătăţii, cu Asigurările Sociale, cu Primăria pentru a îmbunătăţi pe toate căile viaţa vârstnicilor, având în vedere şi mărirea punctului de pensie, compensarea medicamentelor, bilete de tratament şi odihnă, organizarea de excursii, oferirea de spectacole gratuite pentru pensionari şi în general, pentru întrajutorarea celor care trăiesc la limita  subzistenţei cu sume de bani şi alimente împărţite periodic. Dar şi prin Casa de Ajutor a Pensionarilor, care acordă împrumuturi rambursabile pe o perioadă mai lungă, cu o dobândă simbolică. Activităţi prin care Uniunea s-a făcut cunoscută şi apreciată pe plan judeţean şi naţional, de-a lungul celor aproape 20 de ani de activitate rodnică.

Şapte ore de ambient sonor, de distracţie, antren, dans, toasturi şi surprize. Ce-şi poate dori o doamnă mai mult? Acesta a fost Balul Mărţişorului, Balul Primăverii organizat de vârstnici, în debutul anotimpului în care toate renasc la viaţă.  De ce nu şi speranţele din inimă?  „La irimă este-un leac/ cetera şi omul drag” – cum sună cântecul arhicunoscut. E adevărat că tinereţea poate fi măsurată cu o terezie specială. Este terezia bunătăţii, a înţelepciunii, a armoniei sufleteşti şi a celor trei virtuţi  creştine:a credinţei, a speranţei şi a iubirii.  Tinereţea poate fi socotită în anotimpuri spirituale, anotimpuri sufleteşti, trăite din plin.

Ce tineri erau seniorii şi doamnele pensionare la Balul Mărţişorului!

În ziua de 1 Martie am participat cu emoţie şi bucurie la un REGAL DE PRIMĂVARĂ oferit de Uniunea Judeţean a Pensionarilor, care mi-a redeşteptat fiorii nostalgici ai unei tinereţi plecate demult, rămase doar în amintiri, în scrisori, imagini şi picuri de gânduri. A fost minunat, exemplar, deosebit, încântător din punct de vedere al organizării şi al desfăşurării.

Ne dorim cât mai multe asemenea „daruri” într-o viaţă încercată cu tot felul de poveri şi cu spectrul unei senectuţi apropiate, de care am uitat pentru o zi, pentru două sau pentru totdeauna.

Mulţumim organizatorilor, mulţumim gazdelor şi, nu în ultimul rând, mulţumim Primăverii care, venind pe neaşteptate, ne-a prilejuit o astfel de zi minunată.

 

Cezarina Adamescu   2 martie 2009

Redacţia AGERO

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com