HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

 

Implantul cohlear - Şansa la o viaţă normală

Interviu cu  dr.Marian Stamate, medic primar ORL la Spitalul Clinic Colţea, din Bucureşti

 

Beatrice Cioba

 

Absenţa auzului la ambele urechi, adică surditatea reprezintă o deficienţă senzorială foarte gravă determinată de disfuncţionalitatea urechii interne (cohleea), care, la copiii neauzitori din naştere, induce un handicap consecutiv şi anume mutitatea.Aceste două deficienţe, asociate, induc un handicap pe viaţă al copilului şi totodată o dezvoltare fizică şi psihică defectuoasă.

 

Iată însă că evoluţia ştiinţei din ultimii ani a reuşit să vină în spijinul acestor copii defavorizaţi  şi acum cei ce se nasc cu această deficienţă ca şi cei care îşi pierd auzul în primii ani de viaţă, au posibilitatea de a auzi şi mai apoi de a vorbi, exact ca ceilalţi oameni.

 

Despre acest pas pe care medicina l-a făcut vorbim acum cu dl.dr.Marian Stamate, medic primar ORL la Spitalul Clinic Colţea, din Bucureşti-cel mai tânăr medic din România care realizează astfel de intervenţii chirurgicale.

 

Domnule doctor cum a venit ştiinţa în ajutorul celor cu deficienţe auditive grave?

 

Ştiinţa medicală modernă vine în mod constant în ajutorul persoanelor cu deficienţe de auz, cu noi descoperiri tehnologice, fie cu îmbunătăţiri constante ale tehnologiilor deja în uz. În mod generic, numim procesul de recuperare a auzului – protezare auditivă. Sigur, aici aspectele sunt ample. Există diverse moduri de protezare auditivă în funcţie de tipul de hipoacuzie, în funcţie de vârstă, în funcţie de alte afecţiuni coexistente, etc.În domeniul auzului ştiinţa s-a sprijinit solid pe tehnologie.Viitorul s-ar putea, însă, să ne rezerve surprize majore şi mă refer aici la aplicabilitatea celulelor stem în recuperarea auditivă, în regenerarea cohleară, însă deocamdată toate aceste lucruri sunt doar în faza studiilor pe animale şi a testării unor teorii.

 

Cui este destinat acest tip de intervenţie, implantarea cohleară?

 

Implantul cohlear este destinat persoanelor cu surditate severă sau profundă,  bilaterală, fie ei copii sau adulţi şi indiferent de modul în care au ajuns în această situaţie. Evident, el poate fi implantat doar persoanelor care au nervul auditiv intact, care au cohlee şi care nu prezintă nici un fel de contraindicaţii chirugicale otologice sau generale.

 

Din ce este implantul cohlear compus?

 

Implantul cohlear este alcătuit dintr-un microfon fixat retroauricular, care captează sunetele şi le transmite procesorului vocal, dintr-un  procesor vocal purtat ca o proteză auditivă retroauriculară,de obicei un mic computer portabil, care receptează suntele de la microfon şi le procesează, un transmiter/receiver care converteşte semnalele de la procesorul vocal în semnale electrice, dintr-o componentă internă introdusă sub musculatură şi sub tegumentul mastoidian şi din electrod, numit  în engleză electrode array  care este compus dintr-un grup de alţi electrozi ce trimit semnalele electrice către diverse regiuni ale cohleei şi nervului auditiv. De aici, codificate, pe cale nervoasă, semnalele ajung în regiunile cerebrale responsabile pentru decodificarea sunetului dând pacientului senzaţia sunetului. Trebuie amintit aici că, auzul unui pacient implantat cohlear este diferit faţă de auzul fiziologic, al unui om normal. Implantul cohlear nu restaurează auzul normal, el dă persoanei doar o reprezentare sonoră, alternativă, a mediului înconjurător, suficientă însă şi necesară pentru o existenţă normală şi pentru a înţelege vorbirea semenilor săi.

 

Care ar fi vârsta optimă la care implantarea ar avea efect maxim?

 

La copii, între un an si maxim 5 ani. Depinde şi de ţara unde se aplică recomandările, de exemplu în Canada vârsta optimă de implantare este considerată a fi între un an şi doi ani. La adulţi, aceştia trebuie să fie neaparat hipoacuzici postlinguali iar în cazul lor vârsta nu mai este un criteriu.

 

Ce contraindicaţii şi eventuale efecte secundare poate avea implantul cohlear ?

 

Afectarea nervului optic cranian, infecţii ale mastoidei şi urechii medii, perforarea membranei timpanice, lipsa cohleei demonstrată imagistic, anumite afecţiuni hematologice şi cardiace pot fi tot atâtea motive de a contraindica implantarea cohleară.De asemenea, lipsa realismului şi aşteptările exagerate din partea pacientului şi/sau a familiei în legătură cu performanţele auzului postimplantare, lipsa implicării în procesul de reabilitare post-chirurgicală, toate acestea pot constitui adesea contraindicaţii serioase.

Cât priveşte efectele secundare ele sunt adesea minore: durere, ameţeli trecătoare, mici sângerări posoperatorii, modificări ale gustului.Există, în rare cazuri şi complicaţii serioase (însă nu pot fi trecute ca şi efecte secundare, pentru că ţin de mulţi alţi factori), cum ar fi meningita.

 

Alături de aceşti copii supuşi tăcerilor totale fără voia lor, părinţii sunt cei care duc o cruce grea dar cu zâmbetul pe buze pentru că şi de perseverenţa, de optimismul, de răbdarea, de afecţiunea şi dăruirea de care ei trebuie să dea dovadă, depinde ca într-o zi copilul lor să ducă o viaţă normală...să fie capabil în aceeaşi măsură să audă dar să şi vorbească...Drumul nu este deloc unul uşor dar parcurgerea lui este absolut necesară atunci când un copil a fost diagnosticat cu neuropatie senzorială bilaterală...Aşadar implantarea cohleară  reprezintă un proces complex, de durată, care presupune implicarea mai multor factori, medici, logopezi, audiologi şi în special familia.Dacă totţi aceşti factori implicaţi acţionează conjugat în cât timp un copil implantat cohlear va reuşi să îşi facă achiziţiile necesare astfel încât el să poată relaţiona normal cu cei din jur?

 

 

Răspunsul este între 1 şi 3 ani de recuperare logopedică şi audiologică dar în condiţiile enunţate anterior.

 

Firma austriacă MEDEL care, de-altfel,  a produs primul implant cohlear în Europa, în anul 1975 încearcă să îmbunătăţească cât mai mult performanţele acestui dispozitiv tinzându-se la o similaritate cât mai bine pliabilă pe urechea umană şi pe capacităţile ei auditive...La ce performanţe au ajuns aşadar, în prezent, dispozitivele de implant cohlear ?

 

La recentul Congres European de Implant Cohlear Pediatric de la Atena tocmai s-au sărbatorit 50 de ani de la primele experimente incipiente cu implantul cohlear.În Europa, într-adevar, cei de la Medel au fost pionieri şi continuă să fabrice produse evoluate şi inteligente. Desigur, evoluţiile implantului cohlear din 1975 şi până în prezent sunt multiple, atât la nivel hardware, cât şi software şi (fapt deloc neglijabil) în problema consumului energetic căci aceşti copii trebuie să schimbe bateriile dispozitivului lor, o dată,la două, trei zile...pe viaţă....

 

 

La ora actuală avem de-a face cu implante foarte subţiri, care asigură incizii din ce în ce mai mici, fixări uşoare – ambele scurtând semnificativ durata intervenţiei chirurgicale. În ce priveste electrozii, aceştia au evoluat enorm în ceea ce priveşte păstrarea auzului rezidual, numărul de canale efectorii, materialele din care sunt confecţionati, fiabilitatea şi manevrabilitatea. De asemenea, procesorul vocal extern a scăzut în dimensiuni, poate găzdui mai multe microfoane, au aparut chiar şi telecomenzi care pot fi utilizate de către pacient sau de către părinţi, îin cazul copiilor – pentru a schimba programele de procesare în conformitate cu mediul înconjurător, volumul, etc.

Spre ce performanţe se tinde pe mai departe ?

 

Ceea ce se urmăreşte în prezent este creşterea eficienţei energetice a implantelor (care este încă un călcâi al lui Ahile în domeniu), pentru a asigura o autonomie crescută a pacientului, scăderea în dimensiuni, dezvoltarea de electrozi cât mai atraumatici în ce priveşte inserţia în cohlee şi conservarea auzului rezidual pe care multi pacienţi îl posedă la momentul intervenţiei chirurgicale. De asemenea, continua dezvoltare a softurilor de reglaj, precum şi a strategiilor de sunet, astfel încât pacienţii să se poată dezvolta şi simţi natural într-o varietate cât mai mare de medii inconjuratoare şi–fapt deloc de neglijat–creşterea performanţelor în direcţia percepţiei şi reproducerii muzicii.Performanţa maximă ar trebui să fie similaritatea între auzul normal şi cel obţinut prin intermediul implantului cohlear.

 

Să sperăm că nu suntem foarte departe de acel moment dar până atunci vă mulţumim şi desigur, vă mai aşteptăm în paginile revistei noastre!

 

Beatrice Cioba

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

 

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com