Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

 

29 IULIE 2009 -

ALEGERI PARLAMENTARE ANTICIPATE ĪN REPUBLICA MOLDOVA

 

Lucreţia BERZINTU

 

 

De vorbă cu invitaţii mei, doamna Ala Mīndīcanu, reprezentanta Comunităţii Moldovenilor din Quebec (Canada) şi cu domnul Vlad Spānu, Preşedintele Fundaţiei Moldova din S.U.A.

 

Amintesc cititorilor că Parlamentul ales la 5 aprilie 2009 a fost dizolvat deoarece nu s-a reuşit alegerea Preşedintelui Republicii Moldova. Astfel că, noi alegeri parlamentare anticipate vor avea loc īn ziua de 29 iulie 2009, acestea reprezentānd a VI-a competiţie electorală, după independenţa Republicii Moldova. Dorind să mă informez dacă legea electorală respectă principiile democraţiei, asigurānd condiţiile necesare exercitării dreptului la vot a tuturor moldovenilor, atāt a celor „de acas㔠cāt şi a celor din Diaspora, am contactat  pe Ala Mīndīcanu, preşedinta Comunităţii Moldovenilor din Quebec (Canada) şi pe domnul Vlad Spānu, preşedintele Fundaţiei Moldova din S.U.A.

 

...............................................................................................................

 

Lucreţia BERZINTU:  Īnaintea alegerilor din 5 aprilie 2009, s-a sperat la un regim democrat īn Republica Moldova. N-a fost să fie aşa. Mai mult, au murit oameni nevinovaţi īn mişcarea revoluţionară pentru democraţie, ce a avut loc la Chişinău īn ziua de 7 aprilie 2009. Acum, īnaintea alegerilor parlamentare anticipate, ce vor avea loc īn ziua de 29 iulie 2009, cum vedeţi situaţia politică din ţară? Ce şanse ar fi pentru partidele democratice?

 

Ala MĪNDĪCANU: Dacă s-ar exclude fraudele de tot felul, manipularea electoratului şi utilizarea resurselor administrative īn favoarea partidului de guvernămānt, sunt convinsă că rezultatele ar fi favorabile partidelor de opoziţie. Īn condiţiile actuale, īnsă, mă tem că vom avea un rezultat asemănător celui din 5 aprilie 2009.

 

Vlad SPĀNU: După 7 aprilie, societatea e radicalizată, īmpărţită īn tabere politice. E nevoie de a depăşi această situaţie, şi aceasta se poate face doar prin efectuarea unor alegeri libere şi corecte, care vor fi recunoscute atāt de partidele politice, cāt şi de omul de rānd care votează. Partidele de opoziţie, faţă de comunişti, īn iulie 2009 au şanse mai mari, īn comparaţie cu luna aprilie 2009, deoarece Partidul Comuniştilor (PCRM) şi autorităţile de stat pe care le controlează s-au expus negativ, fiind acuzate de fraudarea alegerilor, dar şi de felul īn care au acţionat după 5 aprilie. Pe de altă parte, partidele de opoziţie au avut mai mult timp să explice alegătorilor care sunt politicile lor şi să le prezinte echipele. Īn plus, īn momentele de criză īn perioada aprilie – iunie, AMN, PL, PLDM au demonstrat că au capacitatea de a crea un front comun īmpotriva adversarilor lor – comuniştii, că au demnitate, curaj şi verticalitate, ce nu se īntāmplă chiar atāt de des īn politica moldovenească.

 

Lucreţia BERZINTU: Cum vedeţi Codul Electoral, avānd īn vedere că a suportat modificări? Modificarea s-a făcut īn beneficiul electoratului? S-a avut īn vedere respectarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale? Dar respectarea Constituţiei?

 

Ala MĪNDĪCANU: Modificările operate īn Codul Electoral nu sunt īn defavoarea democraţiei, numai că nici pe departe nu sunt suficiente. Cele mai importante schimbări au rămas īn afara atenţiei legislatorilor şi bănuiesc că nu īntāmplător. Pentru noi, cei peste 500 de mii de alegători care se află īn afara hotarelor Republicii Moldova, actualul Cod Electoral continuă să fie documentul care ne īngrădeşte dreptul la vot.

 

Vlad SPĀNU: Dacă aveţi īn vedere amendamentele ce ţin de nepermiterea blocurilor electorale, eligibilitatea de a deţine funcţii publice doar care au exclusiv cetăţenia Republicii Moldova, ridicarea pragului electoral de la 4 la 6%, toate aceste modificări au avut un singur scop – sporirea şanselor PCRM şi a Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD), care au votat aceste amendamente şi care au avut acces la resurse administrative şi la mass media de stat, care, şi aşa, nu a devenit cu adevărat publică. Nu s-a ţinut cont nici de realităţile din Republicii Moldova, nici de sfaturile insistente din partea organizaţiilor internaţionale.

 

Lucreţia BERZINTU: Īn ce măsură sunt create condiţiile ca fiecare moldovean din comunitatea dumneavoastra să poată beneficia de un drept al sau, „dreptul la vot”? Cāţi moldoveni cu drept de vot sunt īn comunitatea dumneavoastră?

 

Ala MĪNDĪCANU: Cu toate că fluxul de cereri ale moldovenilor pentru  emigrarea īn Canada este īn continuă creştere, pānă azi aici nu a fost deschisă o ambasadă sau consulat al Republicii Moldova. Drept rezultat,  cei peste 20 de mii de cetăţeni moldoveni stabiliţi īn acest stat nord-american  sunt lăsaţi la periferia intereselor conducerii statului moldav, fiind nevoiţi să piardă sănătate, timp şi bani şi pentru a rezolva problemele apărute la ambasada Republicii Moldova din Washington, SUA. Politicile statului canadian sunt mult mai prietenoase şi favorabile moldovenilor. Am zeci de exemple īn acest sens.

 

Dreptul la vot pentru alegătorii moldoveni aflaţi īn Canada, chiar dacă nu e īngrădit direct, este totuşi greu de realizat din mai multe motive: necesitatea de a pleca la distanţe mari (Washington e la 959 km, iar New-York – la 602 km de Montreal) cu toate cheltuielile de rigoare, cheltuielile legate şi de viză de SUA (132 $), stabilirea alegerilor īn ziua de miercuri etc. Toate aceste amănunte reduc substanţial numărul participanţilor la procesul electoral şi descurajează participarea civică a cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare la alegeri.

 

Vlad SPĀNU: Īn S.U.A., nu cred că sunt create condiţii pentru majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova pentru a participa la alegeri, cu excepţia celor ce locuiesc aproape de Washington şi New York, unde sunt deschise secţii de votare.

 

Lucreţia BERZINTU: Ce măsuri ar fi trebuit luate de către cei īn drept din Republica Moldova, pentru o participare la vot cāt mai mare a cetăţenilor moldoveni din Diaspora?

 

Ala MĪNDĪCANU: Īn primul rānd, trebuie modificat Codul Electoral. Modificările ar putea să prevadă organizarea sectoarelor de votare īn consulatele altor ţări īn cazul īn care nu există  o ambasadă sau consulat al Republicii Moldova, cu organizarea votului īn mai multe zile. Īn al doilea rānd, este necesară deschiderea ambasadelor şi consulatelor īn ţările unde numărul de cetăţeni moldoveni este īn creştere, precum Canada. Īn al treilea rānd, trebuie pus la punct sistemul de vot electronic, promis de guvernare īncă īn 2007. Mai am şi alte propuneri, dar mă īndoiesc că vor fi luate īn calcul.

 

Vlad SPĀNU: Sunt mai multe lucruri pe care autorităţile din Republica Moldova pot să le facă, dar, din lipsă de voinţă politică sau lene instituţională, nu o fac. Īn primul rānd, ar trebui să preia experienţa altor state, īn primul rānd de la Statele Unite, de a vota prin poştă. Nu este complicat. Şi se păstrează principiile democratice de participare la alegeri – vot universal, egal, direct, secret şi liber. Īn caz contrar, cum este actualmente, acestor oameni, care se află peste hotare, li se īncalcă dreptul la vot.

 

Īn al doilea rānd, pānă a fi modificată legea prin care se va putea vota prin poştă, se putea decide organizarea mai multor secţii de votare īn afara ambasadelor şi consulatelor. Pentru aceasta era nevoie de identificat localităţile unde concentraţia de cetăţeni ai Republicii Moldova este mare şi, īn cooperare cu comunităţile de moldoveni, autorităţile publice locale şi cele centrale ale statului de reşedinţă, se deschideau mai multe secţii de votare. Şi bani pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare se puteau găsi, mulţi donatori ar fi fost bucuroşi să achite astfel de costuri. Doar să fi existat voinţa autorităţilor moldovene.

 

Lucreţia BERZINTU:  Aveţi vreun mesaj de transmis?

 

Ala MĪNDĪCANU: Suntem alături de concetăţenii noştri īn aspiraţiile lor spre libertate, democraţie, integrare europeană şi respect pentru Drepturile Omului. Sperăm ca rezultatele alegerilor din 29 iulie să fie corecte şi nefraudate! Doamne ajută!

 

Vlad SPĀNU: Īndemn cetăţenii Republicii Moldova, unde s-ar afla ei, departe de ţară sau acasă, să participe la alegeri dacă asta e cu putinţă. Să nu fie indiferenţi. Iar dacă nu vor putea să participe din motive obiective, să-şi găsească timp să sune la prieteni şi rude pentru a fi siguri că măcar ei vor vota. Īi mai īndemn pe cei din străinătate să nu uite de casă, să facă ce le stă īn putinţă pentru cei rămaşi acasă. Tuturor le doresc să vedem Republica Moldova democratică, prosperă şi să facă parte cāt mai curānd din Uniunea Europeană.

 

Lucreţia BERZINTU: Vă mulţumesc pentru această īntālnire pe această cale, a internetului, şi vă doresc sănătate, libertate şi pace!

 

Lucreţia BERZINTU

25 iulie 2009

Israel

 

***

 

Din biografia invitaţilor mei:

 

ALA  MĪNDĪCANU, s-a născut la 14 decembrie  1954, sat Balatina, raionul Glodeni. Studii: Facultatea de Jurnalism, Universitatea de Stat din Republica Moldova (1972-1977), masteratul īn Relaţii Externe, Academia de Administrare Publică (1994-1997, doctoratul īn management, Academia de Studii Economice din Moldova (1997 – 2000). Performanţe īn carieră: Director Ştiinţific al Centrului Lingvistic „ABC-dava” (1989-1994); deputat īn Parlamentul Republicii Moldova (1994-1998; 1998-2001); redactor şef al săptămānalului „Democraţia” (2001-2004); Şef de catedră, decan al Facultăţii de Jurnalism şi Comunicare Publică, ULIM (2004 - iunie 2008, cānd a imigrat īn Canada). Īn prezent este preşedinta Comunităţii Moldovenilor din Quebec, Canada.

 

VLAD SPĀNU este preşedintele Fundaţiei Moldova. A fost diplomat moldovean īn perioada 1992-2001, deţinānd funcţia de Şef al Departamentului de Relaţii Externe pentru Cooperare Internaţională şi Economică al MAE (1992-1994, 1997-1998), Consilier (1994-1997), Ministru-Consilier şi Şef-adjunct de misiune (1998-2001), Īnsărcinat cu afaceri (1998) la Ambasada Republicii Moldova īn Washington, DC. Īnainte de a deveni diplomat, el a lucrat īn sectorul privat (1983-1990). Vlad Spānu a scris articole şi materiale analitice legate de dezvoltarea politică, socială şi economică īn Moldova. Şi-a obţinut Diploma de Licenţă īn Economie la Universitatea de Stat din Moldova (1983), masteratul īn Administarţie Publică la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Romānia (1992) şi masteratul īn Administarţie Publică la Şcoala de Guvernare J.F. Kennedy a Universităţii Harvard (2003).

 

 

 

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com