Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Andrei VarticInterviu Info-Prim Neo cu scriitorul Andrei Vartic

Prim-vicepreşedintele Forului Democrat al Românilor din R. Moldova

 

Elitele R. Moldova trebuie să aibă curajul să spună, că cei 16 ani de independenţă au fost ani de FIASCO !  La 27 august republica Moldova va împlini 16 ani !

 

 

Cum apreciaţi astăzi capacitatea cetăţenilor R. Moldova de a se mobiliza în preajma zilei obţinerii independenţei şi ce învăţăminte ar trebui să tragem din evenimentele legate de puciul de la Moscova produs la 19-21 august 1991?

Când s-a anunţat puciul la Moscova, în noaptea când vroiau să intre în Chişinău coloane de tancuri trimise special să intimideze poporul, câţiva deputaţi de atunci am ieşit în întâmpinarea lor la Coloniţa şi Vadul-lui-Vodă şi i-am convins pe ofiţeri să intre în bazele militare din afara capitalei, pentru a evita un măcel. La finele lunii august 1991 capacitatea de mobilizare a populaţiei a fost uriaşă, fiindcă a existat ideal naţional. În prima noapte de puci în stradă au ieşit cel puţin 50-60 mii de persoane. A doua zi, tot Chişinăul era plin de oameni. Cu zecile de mii am înconjurat în câteva rânduri televiziunea şi radioul din Dealul Schinoasei. Am înconjurat cu mulţimi venite din toate colţurile Basarabiei şi Parlamentul, Guvernul, toată zona Pieţei Marii Adunări Naţionale. Am păzit intrările în oraşe şi sate. Am ieşit să ne apărăm idealurile şi tineri şi bătrâni. Românii din Basarabia pot acţiona în unison, se pot mobiliza şi deveni o mare forţă dacă există un vector bine gândit, un ideal pentru care merită să te sacrifici. Aşa cum a fost atunci, în 1991, idealul naţional românesc, dorinţa apriga de a scăpa de dictatura comunistă, de a trăi ca nemţii, într-o adevărată democraţie.

Aniversarea a 16-cea are anumite semne distinctive, în comparaţie cu altele?

Cel mai distinctiv semn al acestei aniversări este sărăcia masivă care domneşte în republică şi faptul că nu se văd nici un fel de reforme care ar putea îndrepta lucrurile spre bine, nici un fel de schimbări de mentalitate, atât la nivelul electoratului, cât şi la nivelul elitei politice. Fiind deputat în Parlamentul de la 1991 am votat independenţa R. Moldova şi îmi asum responsabilitatea pentru acel vot. Din păcate, aşteptările poporului nu s-au realizat. Ca publicist, ca fost om politic, îndrăznesc să spun că R. Moldova merge într-o direcţie completamente greşită. Chiar dacă alegerile locale din acest an au demonstrat că se doreşte schimbarea, spre regret, mentalitatea alegătorilor este încă una post-sovietică, orientată împotriva democraţiei şi bunăstării de tip european. E suficient să ieşi doar la 5 km distanţă de la Chişinău ca să vezi dezmăţul sanitar, educaţional – copii beţi, copii traficaţi. Un milion de oameni sunt plecaţi din ţară, mai ales în ţările UE. Cu toate astea cei rămaşi acasă, cei care trăiesc din banii rudelor plecate peste hotare, nu vor în NATO şi UE, nu vor să trăiască europeneşte. Aşa de groaznic le-a fost modelat mentalul de comunişti. Elitele intelectuale, politice şi religioase ale R. Moldova trebuie să aibă curajul să spună că aceşti 16 ani de independenţă au fost ani de fiasco.

Care credeţi că sunt cele mai mari reuşite şi, respectiv, nereuşite ale R. Moldova în aceşti 16 ani de independenţă?

Reuşitele, puţine la număr, sunt legate de dezvoltarea noastră intelectuală, de faptul că am conştientizat în masă că suntem români. Mă refer la populaţia majoritară – 80 la sută dintre cetăţenii care, fie zic că vorbesc moldoveneşte, fie recunosc că vorbesc limba română. Am conştientizat cu sutele de mii că trăim în acelaşi spaţiu cultural cu alte 21-22 milioane de români. Asta e marea noastră biruinţă, evidenţiată şi de faptul că, de pildă, în Forul Democrat al Românilor s-au înscris peste 250.000 de basarabeni, iar la Consulatul României de la Chişinău au fost depuse peste un milion de cereri pentru redobândirea cetăţeniei române.

Nereuşitele, însă, sunt multe, foarte multe. Am ajuns să ne schimbe istoria românilor, care se predă în şcoli, cu o istorie care nu ne aparţine. Preţurile au atins niveluri tragice, fără ca cineva să ţină cont de coşul real de consum. Spre regret, poporul este nepăsător, dezbinat şi politicienii se folosesc de nepăsarea asta. Nimeni nu se plânge, de parcă le place să trăiască în sărăcie. Nimeni nu-i organizează pe oameni să-şi ceară drepturile. Comuniştii au pus mâna totalmente pe sindicate, aşa că în RM, în cel mai sărac şi instabil stat european, nu există greve sau mitinguri sociale. Abia dacă unele partide reuşesc să scoată  4-5 mii de oameni la mitingurile politice. Asistăm la o declasare a întregii societăţi. Rămânem un stat – termenul de ţară nici nu putem să ni-l atribuim – agrar, cu o populaţie rurală lăsată ca să deginereze. Cei mai buni ingineri, pedagogi, agronomi, medici au plecat. La fel ca şi tineretul. Au rămas foarte puţini oameni buni, buni profesionişti în primul rând, pentru a constitui acea masă critică de producători care să mişte motorul statului nostru spre productivitatea europeană. Măcar să-l mişte spre acel ideal... Am scris recent într-un articol – clasa politică, şi nu mă refer doar la Partidul Comunist, se bucură că au plecat peste hotare cei peste un milion de cetăţeni ai R. Moldova, pentru că nu trebuie să le dai locuri de muncă, nu trebuie să le oferi salarii, nu trebuie să investeşti în şcoli, în grădiniţe, în spitale, în şosele, în lupta contra secetei etc. Chiar şi cei care gestionează pământul la ţară, paradoxal, se bucură că lumea pleacă. Astfel le rămâne mai mult pământ pe care să-l împartă la mai puţine guri.

De ce credeţi ca R. Moldova a ajuns să fie calificată drept cea mai săracă ţară din Europa, iar un recent studiu realizat de către revista americană de politică externă „Foreign Policy” în preajma Independenţei arată R. Moldova ca fiind şi cea mai instabilă ţară din Europa? Când şi cum va putea scăpa de aceste calificative?

Partidul Comunist a venit la putere să ne sărăcească în continuare. Aceasta e miza factorului geopolitic – sărăcirea şi depopularea Basarabiei mai ales de elementul ei autohton majoritar, poporul român. Unii oameni de ştiinţă ruşi, susţinuţi din umbră de Mark Tcaciuk, consilierul special al preşedintelui RM, au publicat la 6 iulie curent în „Nezavisimaia Moldova” un articol în care ne învaţă că noi, majoritarii din RM, nu suntem români „sedentari şi casnici”, vorba lui Alecu Russo, ci nomazi, formaţi din migratorii ce au trecut şi trec pe aici. Deci şi în anul 2007 miza lor e aceiaşi ca şi la 1991, ca şi la 1950 sau 1940 – să scoată poporul român al Basarabiei din istorie. Vina pentru sărăcie şi pentru deznaţionalizare o poartă acum, aici dubii nu pot exista, Vladimir Voronin, fiindcă anume el şi-a asumat puterea minţind cetăţenii cu idealul social comunist. Cu minciună socială comunistă, cu flori depuse la monumentul criminalului Lenin, el conduce autoritar acest stat. Deşi se identifică de multe ori cu Ştefan cel Mare nu are absolut nici o şansă ca la finele mandatului să-ş numească cineva altfel decât „voroşca”. Cu părere de rău nici opoziţia politică nu este departe de şmecheriile lui. Nimeni nu încurcă opoziţia să facă memorii bine documentate pe care să le depună în organismele internaţionale. Iată, vin experţi din străinătate să ne spună că suntem cea mai săracă şi cea mai instabilă ţară din Europa. Oare nu opoziţia este cea care ar trebui să facă acest lucru? Oare nu opoziţia este obligată să bată clopotele la ONU şu UE, dar şi în fiece sat, în fiece casă din RM, să le spună cetăţenilor – ajunge cât aţi trăit în sărăcie, iată drumul, intrarea în NATO şi UE, integrarea totală cu neamul nostru românesc. Oare nu opoziţia este obligatî să finanţeze canale de radio şi TV, ziare şi cărţi în care să le spună cetăţenilor adevărul despre minciuna comunistă? De ce nu o face? Nu o face fiindcă opoziţia noastră, mai ales după 4 aprilie, se frige de sintagma „neam românesc”. Iar fără asumarea românităţii noastre, inclusiv la nivel politic, nimic nu se va realiza în RM. Lucrurile se vor schimba doar atunci când vom ieşi în stradă 1,5 - 2 milioane de oameni cu drept de vot şi vom spune că suntem români, că vrem în Europa.

Credeţi că integrarea europeană ca obiectiv strategic al R. Moldova independente este ireversibilă?

Integrarea este ireversibilă, dar numai prin asumarea responsabilităţii de a fi român. Şansa noastră de a ajunge în UE, de a atinge un nivel de trai european, este doar România. Aşa cum pentru statele baltice această şansă au fost statele scandinave. Din 1991 şi până astăzi toate partidele care au fost la guvernare au putut să depună cerere de aderare la UE, dar nu au făcut-o. Fiecare partid politic în parte a putut să depună această cerere şi să facă paradă electorală cu ea. De ce nu au făcut-o? De ce nu au făcut presiuni asupra lui V. Voronin dinspre UE sau Banca Mondială, ca această cerere să fie depusă şi să demareze acţiunile de apropiere ale RM de UE? Răspunsul este simplu. Fiindcă mai nici un partid politic din RM nu vrea realmente ca RM să adere la UE. Aşa cum nu vor ca RM să adere la NATO. Iar fără integrarea în structurile militare NATO nu e posibilă nici aderarea la UE.  Asta e dorinţa Moscovei, asta fac. În 16 ani de independenţă politicienii şi-au tot băgat vată în urechi, să nu audă plânsul cetăţenilor, mai ales plânsul românesc al cetăţenilor, mult prea timizi de fire din cauza genocidului comunist aplicat după 28 iunie 1940. Lucrurile nu se vor schimba atâta timp, cât acceptăm dezmăţul comunist. Cele 200 de familii, să-l citez pe Kogălniceanu – 200 de boieri, care şi-au asumat responsabilitatea să conducă statul R. Moldova, nu reprezintă naţiunea. Lor e este foarte bine în acest dezmăţ pentru cei mulţi. Ei sunt legea, ei fură cât vor, ei fură mai ales sutele de milioane de euro pe care cetăţenii le agonisesc muncind din greu peste hotare, lor nu le pasă de oameni, de starea democraţiei, de masmedia, de economia de piaţă, de românitatea noastră. Adică, da, le pasă, dar numai aşa ca democraţia şi economia de piaţă să nu se instaureze niciodată în R. Moldova. De aceea ei nu vor nici reunirea cu România, nici aderarea la NATO sau UE. Dacă aşteptăm să ne integreze Voronin sau alţii ca el, adică cei care o fac pe politicienii în RM, n-o să vedem Uniunea Europeană în vecii vecilor. UE ne-a spus foarte clar: în următorii 50-60 de ani R. Moldova nu fa fi primită în familia europeană. După opinia specialiştilor interni şi externi noi, adică RM, înregistrăm ritmuri de creştere economică atât de lente, încât ne trebuie150 de ani ca să atingem nivelul impus de UE. Când bugetul de stat al RM va fi 30 miliarde de EURO, şi nu 800 de milioane, atunci vom fi primiţi în UE.

Credeţi că lucrurile pot fi schimbate?

Dacă este iubire în suflet, spune apostolul Pavel, tot binele lumii este posibil. Dacă sufletul omului este curat, dacă elanul românesc şi european al românilor din Basarabia nu este afectat încă în întregime de molima roşie, vom reuşi. Trebuie să păstrăm sămânţă de moralitate, de credinţă şi de sfinţenie pe care au avut-o strămoşii, părinţii noştri, cei care au rezistat la nebuniile anilor 40-44, au rezistat foamei, colhozurilor, chimizării, deznaţionalizării. Avem un tricolor, avem un imn, avem limba română şi tradiţiile româneşti, avem Declaraţia de Independenţă - baza pe care putem construi o societate modernă, europeană. Declaraţia de Independenţă condamnă dur comunismul, spune clar ce viitor voim, anume cel al contextului european, dar mai spune că suntem români de las începutul neamului românesc şi că vorbim limba română. Avem un document politic serios, care ne permite să realizăm idealurile noastre, să satisfacem aşteptările cetăţenilor. Dar pentru ca acest document să devină realitate trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a fi români, de a cere într-o voce şi României, şi Uniunii Europene să nu ne lese dincolo de hotarul european tocmai fiindcă suntem români, adică europeni sadea, adevăraţi cetăţeni români care nu ne-am lăsat nici în 1940, nici în 1944, nici în 1991 de România şi de neamul românesc.

Andrei VARTIC

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)