Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Interviu cu Cornel Atanasiu

Angela Baciu-Moise

 

 

1. Cine sunteti Dumneavoastra D-le Atanasiu, pentru cei ce inca nu va cunosc ?

 

Sīnt la o vīrstă la care īmi e tot mai greu să răspund la această īntrebare. Cred că sīnt īncă un ins foarte ciudat pentru cei care s-au nimerit īn preajma mea sau care m-au īnsoţit o vreme pe căi mai puţin bătute. Pentru cei care nu mă cunosc, ca să nu-i derutez prea tare, voi spune că sīnt un nonconformist a cărui viaţă s-a desfăşurat după deviza: lenea nu trebuie irosită. Mi-am dat seama foarte repede că banii (şi toate celelalte lucruri pentru care te zbaţi īn societate) īţi fură lucrul cel mai preţios – timpul. Am vrut să dispun de cīt mai mult din timpul meu şi, odată ce am reuşit asta, am devenit un leneş frenetic. Am făcut o grămadă de lucruri care nu se fac. Subliniez acest lucru pentru că am făcut şi lucruri indezirabile şi riscante, dar mai ales lucruri pe care oamenii de azi nu le mai fac. Cu ele mi-am īmbogăţit timpul, schimbīndu-l īn ceva care nu mai poate fi convertit īn bani.

 

După ce am lucrat 10 ani īn Bucureşti, m-am retras (retired) ca să mă pregătesc pentru viaţa de rentier (pe care mi-aş fi dorit-o) la Breaza (Prahova). Rentier n-am devenit, dar am putut reduce motoarele profesionale (şi claxonul) la minimum, ocupīndu-mă cu... colindatul dealurilor şi munţilor, mersul pe bicicletă, īnotul, schiul şi – de ce nu – cititul şi scrisul. Īn felul ăsta, cīnd, la īnceputul mileniului, am ieşit la pensie, aveam o vastă experienţă īn domeniu şi o vocaţie de nezdruncinat.

 

Ştiind să bat la maşină cu toate degetele (metoda oarbă), īmi doream, fără să ştiu cu adevărat ce este, un calculator pentru scris. Aşa am īnceput o aventură pe care nu o bănuiam. Nu am avut de la īnceput conexiune la internet, dar din momentul īn care am făcut şi acest pas, mi s-a deschis un orizont extrem de provocator, plin de surprize şi seducţii.

 

2. Cum descrieti munca Dvs.si proiectele pe care le-ati realizat pentru cunoasterea poeziei haiku (si a altor forme), prin ce este utila?

 

Cu haiku-ul m-am īntīlnit pe agonia.ro, unul din site-urile literare de la noi, extrem de tīrziu. Eram īnsă oarecum pregătit pentru această īntīlnire, īmi plăcea şi īncercasem un gen de poezie concisă şi densă şi aveam ochiul versat al celui care colindase singur pe coclauri. Pe site era o mīnă de oameni care scria aşa ceva cam după ureche, mai curīnd poeme īn forma 5-7-5 care nu prindeau şi spiritul haiku. Am avut īnsă norocul că era acolo şi cineva care se străduia mai de mult şi dobīndise deja ceva ştiinţă şi abilitate, Maria Tirenescu.

 

După vreun an, am ajuns şi la cenaclul Societăţii Romāne de Haiku şi am aflat şi de revista lor. Īntre timp, găsisem cīteva site-uri de limbă engleză specializate īn poezie niponă şi unul, Shiki Monthly Kukai, pe care se desfăşura un concurs lunar. Am participat o vreme la acest concurs şi aşa mi-a venit ideea de a lansa un concurs similar şi pentru cei care scriu haiku doar īn limba romānă. Īn februarie 2007, am lansat ideea pe un blog făcut de mine, ROMANIAN KUKAI,  şi mi-am asociat două colaboratoare, pe Magdalena Dale şi Maria Tirenescu, iar pe 1 aprilie a avut loc prima etapă a concursului. Concursul se desfăşoară de atunci lună de lună şi am terminat de curīnd a 20-a etapă. Am avut pīnă acum 738 de participări, luna aceasta 49 – cei mai mulţi, cu 117 participanţi diferiţi.

 

Īntre timp, am avut ocazia să-i cunosc şi pe cei din Societatea de Haiku din Constanţa, care organizează an de an īntīlnirea autorilor de haiku din Romānia, e adevărat, cu o participare destul de firavă a celor din ţară, dar cu multă cordialitate şi tenacitate din partea organizatorilor. Īn fine, am aflat cele cīteva nume de autori prestigioşi, precum şi de cele două reviste specializate care mai apar la Bucureşti şi Constanţa şi de alte cīteva care deja se stinseseră. Un fel de bilanţ deloc īncīntător am citit īntr-un articol publicat de Şerban Codrin īn revista Poezia din Iaşi. Era vorba acolo de un impas al poeziei haiku de la noi.

 

A fost momentul īn care mi-am dat seama că īn jurul concursului īnceput s-ar putea regrupa o comunitate cu slabe legături de comunicare, dispersată, oarecum lipsită de cunoaşterea scurtei şi zbuciumatei sale istorii şi, mai ales, īn criză serioasă de informare promptă şi serioasă. Iar internetul era instrumentul cel mai adecvat pentru această iniţiativă. A urmat un maraton al dotării acestei schiţe de proiect cu logistică necesară, toată fiind realizată pe bloguri, site-uri gazdă gratuite care oferă oportunităţi nebănuite celor ce se hazardează să le folosească.

 

Concursul kukai l-am lansat deci nu doar ca un concurs īn sine, ci şi ca un mod de a īntreţine dorinţa de a īnvăţa ce e haiku-ul şi de a deprinde īntr-un ambient propice gustul său. Emulaţia rămīne īnsă doar miezul său emoţional, ţinta rămīnīnd aceea de a-i determina pe participanţi ca, bucurīndu-se de atmosfera concursului, să se apropie cu seriozitate de sursele care īi pot ajuta să se perfecţioneze. ROMANIAN KUKAI s-a transformat treptat īntr-o revistă cu foc continuu cuprinzīnd nu numai documentele referitoare la concurs, ci şi informaţie variată despre poezia niponă, lecţii de haiku, articole teoretice şi comentarii la poeme, interviuri şi portrete, prezentarea evenimentelor şi īntīlnirilor din lumea poeziei nipone etc.

 

Curīnd, am diversificat oferta. Pe līngă site-ul mamă a apărut o īntreagă constelaţie: patru site-uri pe care s-au putut publica poeme sezonale, OGLINDIRI pe care am publicat poeme care au cīştigat premii la concursuri interne, dar mai ales internaţionale, o versiune rezumată īn limba engleză pentru a fi cunoscuţi şi dincolo de limba romānă, o primă antologie a premianţilor la aniversarea unui an de concurs şi un site care prezintă īntr-o formă atractivă (slide-show) cīştigătorii concursurilor noastre.

 

Una din dificultăţile īntimpinate a fost aceea că mulţi dintre autori nu au computer şi abilităţi de utilizatori, deşi sīnt personalităţi valoroase ale comunităţii haiku. Pentru cīţiva dintre ei, Ioan Găbudean, Şerban Codrin, Manuela Miga, am făcut efortul de a le pune la dispoziţie bloguri pe care să fie prezenţi īn spaţiu virtual.

 

Īn fine, ultimul lucru pe care l-am intreprins a fost să constituim pe un site gazdă, calaméo, BIBLIOTECA ROMANIAN KUKAI unde pot fi gasite volume online: antologii  de poezie şi plachete de autor. Īn nici 6 luni, am strīns acolo 26 de publicaţii.

 

3. Ce corespondenti valorosi aveti si cu ce echipa lucrati?

 

Echipa iniţială a fost formată din patru persoane. Acum, mai sīntem doar trei autori pe ROMANIAN KUKAI. Eu mă ocup de toată bucătăria concursului lunar şi am īncercat să găsesc mereu alte deschideri spre alte forme de acţiune pe internet, dar, de la o vreme, şi pentru a atrage pe cei care nu folosesc īncă internetul. Dispunem acum de aproape 20 de bloguri, un grup de discuţii şi un forum.

 

Magdalena Dale se ocupă īn special de English Version şi de corespondenţa cu cei de limbă engleză, precum şi cu traduceri. Maria Tirenescu de concursurile din afară pe care le prezintă pentru cei care doresc să participe la ele, dar şi de urmărirea rezultatele participării romānilor la concursuri internaţionale şi de prezenţa lor pe site-uri şi īn publicaţii din afară. De asemenea, are grijă de blogul Crizantema, destinat revistei şcolare pe care o editează Ioan Găbudean, şi de un blog sezonal, Iarna īn Romānia. Altfel, sīntem īnsă īn contact permanent pe mess pentru orice consultări sau hotărīri mai delicate. Calitatea colaborării noastre se poate măsura īn primul rīnd prin faptul că toţi trei am progresat foarte mult īn aceşti nici doi ani īn găsirea şi utilizarea facilităţilor pe care ni le oferă internetul pentru ceea ce īntreprindem.

 

Echipei iniţiale i s-au adăugat doi colaboratori inimoşi, Valeria Tamaş şi Dan Norea, care au iniţiat şi care administrează acum un concurs săptămīnal pe grupul de discuţii (yahoo) ROMANIAN HAIKU. Concursul a īmplinit de curīnd un an şi participanţii au de gīnd să scoată un prim volum colectiv recoltat din poemele cu care au participat la īntrecere. Livia Ciupav face diplomele electronice pentru cīştigătorul din fiecare săptămīnă.

 

Flavia Muntean a avut iniţiativa de a face şi a administra şi un forum, La portiţă, care sper să-şi găsească o funcţionalitate mai adecvată. Deocamdată, acolo există o succintă prezentare a valorilor estetice ale poeziei nipone şi s-a desfăşurat un concurs de comentarii.

 

Am avut īnsă şi colaborări cu multe persoane generoase (se pare că internetul stimulează asemenea īntīlniri şi cooperări dezinteresate) īn chestiuni punctuale de natură tehnică.

 

Corespondenţii care nu folosesc internetul sīnt foarte greu de abordat, se pare că n-au spontaneitatea celor ce uzează de mijloacele folosite īn prezent. Am realizat contacte prin poştă şi telefonic, dar legătură rămīne doar sporadică şi inconsistentă. O parte dintre ei īnsă pătrund cu īncetul şi pe internet, fiind deocamdată īn perioada de incubaţie.

 

Alţii sīnt autori mai interesaţi de alte genuri, deşi au cochetat o vreme şi cu haiku-ul. Poate că a existat o perioadă mai efervescentă īn trecutul nu prea īndepărtat care i-a sedus fără să-i fidelizeze īnsă.

 

4. Cum caracterizati tendintele culturale ale vremii noastre?

 

Dacă păstrăm cuvīntul cultură pentru a numi ceea ce totuşi oferă societatea de consum şi agreează publicul larg, este evidentă preferinţa pentru divertismentul de calitate īndoielnică, pentru mixajul genurilor şi pentru un tip de spectacol gălăgios euforic. Cultura de calitate nu mai are loc īn acest amalgam decīt īn doze homeopatice pentru a nu intoxica burdihanele obişnuite să īnfulece pe nemestecate. Elitele, dacă mai există īn această nouă formulă intitulată VIP, au adoptat fără reţinere gustul vulgar al maselor. Pentru multă vreme, dacă nu pentru totdeauna.

 

Există īnsă şi cultura īn sensul īnalt, dar ea nu mai este decīt una de rezervaţie care va rezista doar pentru că e protejată prin sponsorizări, fundaţii etc, dar nu va mai avea nicio legătură cu ceea ce īnchipuia, poate prea exaltat, iluminismul. Odată cu declinul naţionalismului ofensiv, cultura nu mai prezintă interes pentru stat, nu mai este un mijloc de educaţie patriotică şi nu mai e promovată. Rămīne doar apanajul unui grupuscul fără impact asupra maselor, produsă şi consumată aproape autarhic. O oază oricīnd īn pericol de a fi īnghiţită de deşertificarea vieţii.

 

O altă tendinţă este īnsă fărīmiţarea şi sectorializarea culturii. Un fel de democratizare fără frontiere care duce la cultura de ghetou. Este exaltată producţia şi savurarea unor genuri locale īn grupuri de cele mai multe ori orgolios-īnchistate īntr-un fel de patriotism local. Trebuie să recunosc că şi haiku-ul este pīndit de un astfel de pericol. Totuşi, prin aportul internetului şi al limbii engleze, există deja o universalizare a lui care face ca mica noastră comunitate să fie doar o parte a uneia virtuale de dimensiuni planetare.

 

5. Exista, in plan literar, un conflict intre generatii?

 

Nu doar pe plan literar. Şi nu doar de azi, de ieri. Cioran, pe la 20 de ani, avea un plan de exterminare a tuturor celor peste 40 de ani. Există mai degrabă o dorinţă acerbă a celor tineri de a-şi afirma tupeul şi veleităţile. Şi, la fel de firesc, cei mai īn vīrstă, care au obţinut poziţii, ţin cu dinţii de ele.

 

Pe alt plan cred īnsă că a scăzut drastic şi dorinţa celor tineri de a fi īn preajma celor de la care ar avea de īnvăţat şi a ultimilor de a se ocupa de cei care-i urmează. Pe ROMANIAN KUKAI, am ales o afirmaţie dintr-un interviu cu Eduard Ţară: "Cred că un mare poet fără discipoli este ca un om fără copii" ca reprezentativă pentru spiritul pe care vrem să-l cultivăm.

 

6. Cum tineti legatura si ce oferiti cititorilor internetului?

 

Principalul mijloc tehnic de legătură este lista amatorilor de poezie niponă online,  LAPNO. Este o listă care cuprinde 130 de adrese email ale participanţilor la concursul nostru, dar şi ale altor persoane interesate. Acestei liste īi trimitem toate documentele concursului: invitaţia de participare, la vot şi rezultatele. De asemenea, multe noutăţi le semnalăm astfel tuturor. Lista se īmbogăţeşte mereu cu numele noilor participanţi sau ale noilor membri ai grupului yahoo.

 

 

Emoţional, cheagul comunităţii este īnsă concursul lunar. Reuşita lui constă īn faptul că, treptat, a adunat pe cei care ştiau cīt de cīt de haiku şi erau prezenţi pe internet, lor adăugīndu-li-se īncet, īncet şi vechii autori. Este evidentă şi creşterea calitativă a nivelului concursului, precum şi formarea gustului pentru spiritul haiku-ului. Cel mai important lucru este īnsă faptul că s-a ivit un grup consistent de participanţi de valoare sub 40 de ani care īmprospătează astfel efectivul celor de vīrsta a treia.

 

Intenţia mea este de a muta centrul de interes al comunităţii celor ce scriu haiku pe internet. Asta īnseamnă să găsească aici informaţia pe care nu o pot găsi īn altă parte. Volumele de poezie şi despre poezia niponă scrise la noi sīnt puţine şi nu se găsesc nici īn librării, nici īn bibliotecile publice. Singurele reviste existente, Haiku şi Albatros, se publică de două ori pe an, cu un număr redus de pagini şi se distribuie īn cerc īnchis doar abonaţilor.

 

De aceea am conceput ROMANIAN KUKAI ca un fel de dispecerat pentru cei care doresc să afle ce este şi cum se scrie haiku, cum poate fi īnţeles şi interpretat acest gen de poem. Tot aici ei pot afla mărturisiri despre felul cum autorii s-au apropiat de haiku şi au ajuns să-l abordeze sistematic. Pot găsi portrete ale unora dintre cei care au organizat mişcarea haiku şi interviuri cu personalităţi ale lumii haiku. Pot afla informaţii despre evenimente şi īntīlniri, despre alte concursuri şi rezultatele bune obţinute de romāni.

 

Cīteva bloguri le-am destinat seducţiei internetului care oferă mijloace foarte atractive de prezentare. OGLINDIRI ţine la zi vitrina cu premii interne şi internaţionale ale autorilor romāni. Un an de cīnd se desfăşoară… face acelaşi lucru pentru premiaţii din fiecare lună ai concursului nostru. PRIMA ANTOLOGIE ROMANIAN KUKAI a fost o premieră īn a dovedi că se poate face rapid şi fără tracasare un volum colectiv aniversar online.

 

Cum am spus īn răspunsul la o īntrebare anterioară, am īncercat să oferim spaţiu virtual şi celor care n-au acces lesnicios la internet şi, de asemenea, să acredităm nu doar ideea ci şi realitatea unei biblioteci online (BIBLIOTECA ROMANIAN KUKAI) cu o mulţime de publicaţii mai uşor de editat şi de accesat.

 

Ceea ce īnsă vrem să creem prin toate acestea este spiritul unei comunităţi care să folosească internetul şi să devină una conştientă de sine, cooperantă şi generoasă īn evoluţia ei.

 

7. La ce lucrati in prezent?

 

Din primăvară, am īnvăţat să lucrez īn Power Point şi am făcut, mai īntīi experimental, cīteva slide-show-uri. Am deja acum un număr care se apropie de 20. Le-am numit comentarii multimedia la haiku-uri şi sīnt prezentări ale poemelor īnsoţite de imagini, mişcare şi fond muzical. Mi se pare că sīnt modalităţi de a īnţelege mai uşor ce vor să spună haiku-urile prin sugestia suplimentară pe care o adaugă poemelor. Contactul cu un poem atīt de arid pentru spiritul occidental poate fi īnlesnit de astfel de comentarii care te introduc īn climatul său.

 

Am īncercat să le scot īn lume şi le-am trimis pe lista LAPNO, iar de curīnd le-am prezentat la īntīlnirea de la Constanţa şi la deschiderea festivalului origami de la Iaşi. Se pare că au fost gustate. De luna aceasta, am īnceput să le folosesc şi pentru promoţie īn şcoli.

 

Există īnsă şi posibilitatea de a le converti īn fişiere video şi atunci le voi putea publica pe site-uri gen You Tube unde vor fi mult mai vizibile.

 

Angela Baciu-Moise

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia)