Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Interviu cu DAN COLCER

Un tânăr artist plastic român, parte culturală a societăţii americane de azi

 

Florina MARIN

 

             

 “Pictorul de vise”, aşa cum l-am cunoscut eu acum aproximativ doi ani  şi jumătate pe Dan Colcer prin lumea virtuală a internetului, nu mai visează la Braşov, unde a stat o vreme, nici la Hunedoara, unde s-a născut, nici la Cluj-Napoca unde a absolvit  Academia de Arte Vizuale, secţia Ceramică. Visează în continuare foarte frumos, dar la Chicago. La cei 31 de ani ai săi şi la palmaresul său bogat, am fi putut crede că ne-a părăsit definitiv pentru o lume mai bună şi mai promitătoare, dincolo de ocean. Dar nu, s-a dus acolo unde l-a chemat viaţa, căsătorindu-se cu Cathryn, femeia care a reuşit să-i încânte inima, şi rămâne în continuare şi al nostru.

             

Din pagina sa web www.dancolcer.ro, am aflat câteva elemente importante pentru debutul său artistic: în 1999 a obţinut o bursă de studii post-universitare la Helwan University din Cairo, Egipt (Facultatea de Arheologie, Secţia Egiptologie); de atunci şi până în 2006 a participat la multe   expozitii de grup: Muzeul de Istorie- Brasov, Muzeul Satului-Sibiu, Galeria Victoria-Brasov, Muzeul de Artă-Negreşti-Oaş; Muzeul de Artă-Braşov, Festivalul de Artă Studentfest-Timişoara, Palatul Cotroceni-Bucuresti, Galeria K.L.-Cluj-Napoca, Biblioteca Academiei-Cluj-Napoca, Bienala de Ceramică-Cairo, Târgul Internaţional de Artă-Bucureşti. Deasemeni, a realizat şi câteva expozitii personale: Ramses Hilton-Cairo (pictură şi ceramică), Galeria Victoria-Brasov, Ambasada României din Cairo (caricatură si pictură), Open Studio-Bucureşti(pictură),« Antropomorfisme » Galeria H'art-Bucuresti (pictură). Lucrările sale se află în colectii particulare din  România, Egipt, Arabia Saudită, Tunisia, Franţa, Suedia, Ungaria, Olanda, S.U.A..

 

 

Fatherland - de Dan Colcer

 

              Aşa cum spunea într-un interviu, se simţea legat de România şi îşi dorea mereu să se întoarcă cu ce descoperea mai bun, pentru a continua să-şi caute drumul artistic printre noi. Dar iată, şi la mare depărtare aflat acum, continuă să fie  un artist român în ascensiune şi promite să nu uite de unde a plecat.  Cuvintele sale de ordine, care l-au condus catre aceste realizări, au fost: independenţă, optimism, afirmare, evidenţiere prin toate mijloacele de exprimare artistică ce i-au stat la îndemână: pictură, caricatură, fotografie, ceramică, tinzănd către artistul complet care ar vrea să devină. Foarte recunoscător  artei româneşti dinainte de  1944 şi foarte atras acum de Suprarealism, el încearcă să-şi prezinte « discursul vizual » într-o manieră absolut originală şi ca tehnici folosite, şi ca stil, fără niciun fel de teamă, prejudecăţi sau frustrări, inerente celor mai mulţi tineri artişti.  În acelaşi timp mai are un atú cu care poate să rămână constant în vârful ierarhiilor artistice, şi anume inocenţa copilăriei păstrată intactă în sufletul său, şi pe care o regăsim în explozia de culoare, în sinceritatea detaliilor, sau în viziunile în care este posibil orice, în care visul se confundă cu realitatea într-un mod cât se poate de fericit.

 

              Dar ce face Dan la Chicago, unde oricine s-ar gândi, înainte de toate, că trebuie să o ia de la capăt în  mai toate domeniile vieţii sale ? Ei, bine, nu. Dan reuşeşte să  continue ceea ce a început, poate cu şi mai multă dezinvoltură, aşa cum ar trebui să facă toţi cei care simt fiorul artistic în sângele lor, cu încredere în sine şi cu multă dorinţă de a progresa, de a se desăvârşi. Desigur că este nevoie de adaptare, de o altă cunoaştere care trebuie integrată şi totul are nevoie de timp. Iată ce mi-a destăinuit artistul, răspunzând câtorva întrebări într-un interviu on-line :

 

R: Activitatea ta de până acum a fost apreciată şi recunoscută în ţară şi străinătate, ceea ce ar trebui să însemne şi recunoaşterea din partea Uniunii Artiştilor Plastici. Eşti membru al acesteia?

 

D.C.: Da, sunt membru al filialei Brasov...oraş unde am crescut şi am început să-mi dezvolt demersul artistic, oraş pe care l-am părăsit o perioadă în timpul studiilor şi iată acum din nou...este locul unde-mi pleacă gândul când mă gândesc la "acasă".

 

 

 

Protection de Dan Colcer                                                    Wish - de Dan Colcer

 

R: Fiecare creator, indiferent de felul în care îşi găseşte calea de exprimare şi de ritmul evoluţiei sale, îşi descoperă la un moment dat un sens, o chemare, o tendinţă. Care este propria motivaţie în actul creaţiei? Pentru cine creezi, ai un public sau un segment de public caruia te adresezi?

 

D.C.: Nu am un raspuns direct la asta pentru că eu încă sunt într-o perioadă de formare acum, dar poate chiar această situaţie poate să dea o definiţie a motivaţiei mele artistice de acum: şi aş zice Căutare...eu caut acum, am prins un os...şi-l rod...bine de tot, să văd ce iese bun din el. Am avut perioade, dedicate picturii, fotografiei, caricaturii, ceramicii, graficii, web-designului şi pentru moment m-am oprit undeva unde mi-a plăcut mie cel mai mult ce a ieşit...undeva între pictură şi desenul grafic, ceva ce are răcini undeva în copilărie, în plăcerea de a viziona desene animate, amestecată cu mai recentul gust pentru Suprarealism. Şi cu publicu' încă nu m-am prins cum e...acasă erau cei mai tineri sau mai dezinvolţi care mă felicitau pentru lucrarile expuse acolo, aici la Chicago, însă am avut foarte bune aprecieri şi din partea generaţiilor mai în vârstă. Poate că şi acest timp de un an şi jumătate, de când sunt plecat de acasă m-a ajutat să devin mai matur şi în exprimarea plastică, eu vad evoluţia…la mine, dar sunt curios pană unde merge şi de aceea, deocamdataă rămân acolo la: "Cautare".

 

R: Cum a primit critica americana participarea ta expoziţională de la Chicago? Dar publicul?

 

D.C.: Am avut o participare la un festival de artă în septembrie 2007 şi am primit aprecieri din partea a multa lume, am vândut parte din pânze, mi-au pus una dintre ele în ziare ca şi definitorie pentru festival, am fost invitat să particip la un alt mare festival de artă "Around The Coyote", care se ţine aici într-un cartier boem din Chicago (de douazeci de ani deja), am primit şi alte câteva invitaţii să expun de la galerii particulare de artă. Eu zic că reacţia a fost una pozitivă, care-mi dă încredere să continui, şi pentru că trebuie să existe şi o bucurie financiară ca şi rezultat al muncii de artist, faptul că lumea aici a început să investească în lucrările mele mă face să fiu mulţumit definitiv cu decizia luată de a parasi România cu toate că am să continui să mă prezint ca şi român, şi voi încerca să fiu parte culturală şi într-o altă societate, precum cea americană.

 

R: Povesteşte-mi, te rog şi despre Cool Globes. Care a fost ideea exprimată artistic pe globul realizat pentru Cool Globes? Ce aprecieri ai primit?

 

D.C.: Proiectul Cool Globes a fost organizat aici în Chicago ca şi avertisment cultural asupra Încălzirii Globale de care ar trebui să ne fie din ce în ce mai mare teamă şi nu ne e...continuam în mare masură să ingorăm semnalele care par a anunţa pericole şi mai mari. Proiectul a fost foarte bine organizat, s-au investit bani mulţi, şi se aşteaptă să producă interes la nivel global; s-au pictat de catre artişti şi personalităţi americane în jur de 120 de globuri din fibră de sticlă, după modelul vacilor de acum câţiva ani, şi  vor fi plimbate prin lume, se pare că vor fi expuse şi în Europa într-un turneu, poate si la Bucureşti, cine ştie? Globul pictat  de mine împreună cu soţia mea, Cathryn, se vrea o soluţie în imagini la tema principală, şi s-a numit “Green Office”, pentru că sponsorul nostru, una dintre băncile cu tradiţie de aici, au vrut să arate că planeta se poate salva începând cu controlul consumului energiei electrice în birouri şi instituţii, reciclarea hârtiei, etc...acest proiect fiind unul dintre cele remarcate, şi care a primit aprecieri bune din partea tuturor.

 

R: Dată fiind schimbarea majoră din viaţa ta, căsătoria, ca şi schimbarea coordonatelor geografice pe care trăieti, care sânt planurile tale de viitor?

 

D.C.: Planurile de viitor sună deocamdată ”AICI”, am să încerc să îmi continui demersul artistic în această parte a lumii, nu e prima dată când plec de acasă, am mai stat un an şi în Egipt, mi-a plăcut şi acolo, dar m-a tras aţa înapoi în România. Am vrut eu să vin acasă, dar cu timpul mi-am dat seama că la noi lucrurile se mişcă încet, şi cum n-am mai avut rabdare zeci de ani…ca să apară public de artă şi la noi ca în ţările superdezvoltate, şi care investesc în cultură cu adevarat, iată că acum mă aflu aici şi nu-mi pare rău nici o secundă. Întotdeauna am să mă gândesc acasă, dar nu ştiu acum cat de mult o să mi se facă dor sau nu, eu încă mă adaptez la cultura americană şi încerc să nu uit de unde am plecat, poate că în timp am să mă mut în altă parte de lume, poate voi reveni acasă...nu îmi mai fac planuri demult, deşi aici îţi poţi realiza din vise...dar am învăţat să merg şi eu după curent…Am prins unul bun acum…sic.

 

R: Intenţionezi să revii în România cu o expoziţie personală?

 

D.C.: Undeva în timp, când voi avea destule lucrari, îmi propun un turneu şi am să vreau să le prezint şi în România.

 

R: Îţi mulţumesc foarte mult pentru amabilitatea cu care ai răspuns acestor întrebări, îţi urez să rămâi acelaşi optimist curajos şi puternic, ocrotit de Dumenzeu, un nativ Berbec cu Ascendent în Leu şi Mijlocul Cerului sub influenţa Marelui Benefic, Jupiter, cum te ştiu eu şi prin prisma zestrei tale astrale, şi sânt convinsă că ceea ce vrei tu să faci bine pentru tine ne va face cinste şi nouă, celorlalţi români, pe oriunde vei merge.

 

Dan Colcer este un deschizător de drumuri al generaţiilor care vin din urmă, este un un exemplu despre ceea ce înseamnă să simţi, să vrei şi să reuşeşti, desprins de rădăcini şi totuşi al lor.

 

 

Florina Marin

www.astrolog-florina.ro

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)