Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Fiecare clipă petrecută cu Nichita era minunată

Interviu cu Dan Condeescu

 

Angela BACIU-MOISE

Spre amintirea domnului Condeescu, de curând plecat dintre noi

 

  

- “Fiecare clipă petrecută cu Nichita era minunată, era frumoasă…când Nichita era un om firesc, avea umor…”

- « Nichita era un bărbat frumos…dădea mereu impresia unui barbat foarte frumos…devenise monumental… »

- « Nichita este un poet citit, dar…aici e problema, nu este neapărat şi înţeles… »

 

 1. D-le Dan Alexandru Condeescu,mă bucur să va revad din nou,  ne întâlnim la « Zilele  Nichita Stănescu » de la Ploieşti.

- Dragă poetă Angela Baciu, şi eu mă bucur să vă revad aici, Nichita a reuşit întotdeauna să-şi adune prietenii în jurul lui.

 

2. Doresc să vă felicit pentru premiul pe care tocmai l-aţi primit, ce reprezintă el pentru Dumneavoastră ?

- Premiile au valoare  mai mult  sentimentală, uneori chiar materială, dar nu pentru ele scrie poetul, nici prozatorul şi nici criticul.

 

3. In ce moment vine acest premiu ?

- Premiul vine după…20 de ani de bătălie critică în ideea cunoaşterii operei lui  Nichita Stănescu, începând de la editarea operei sale, până la articole de interpretare, susţinere şi polemice uneori. Aşadar, este mai degrabă o satisfacţie morală, o recunoaştere a unei lungi companii în absenţa  unui foarte drag şi bun prieten NICHITA STĂNESCU. Am mai  spus-o şi o repet, a fost şi o datorie morală această muncă depusă.

 

4. Cum era omul Nichita Stănescu ? Puteţi să ne povestiti cum era în preajma lui ? Am putea să ne aducem aminte ?

 

- (zâmbeşte usor) Fiecare clipă petrecuta cu Nichita era minunată, era frumoasă. Atât în momentele de graţie când dicta poeme şi avea opinii, păreri literare, cât şi în zilele mai obişnuite, când Nichita era un om firesc, avea umor, spunea glume ca orice ploieştean care se respectă, era, desigur, un om normal.

 

5. Se spune că Nichita Stanescu era un bărbat  foarte frumos…

- Da. Nichita era un barbat foarte frumos. Eu l-am cunoscut mai bine, din ’79-’80, cand era vădit marcat de semnele maladiei, care nici nu l-a cruţat până la urmă.  Dar, chiar şi asa, dădea mereu impresia  unui bărbat foarte frumos…se clasicizase cumva în ultimii ani, devenise monumental, părea mereu a fi o figură extrem de impunătoare, un înţelept. Acum îmi dau seama că, de fapt, nici nu implinise 50 de ani şi nu  a depăşit acest prag. In fond era un om tânăr, dar probabil, marele său consum pentru poezie şi felul sau de a se dărui şi prietenilor, l-a consumat mai mult decât arăta vârsta. Se ştie, Nichita era un om foarte darnic, bun şi generos.

 

6. Dupa părerea Dumneavoastră, astăzi la început de secol XXI se mai citeşte poezia lui Nichita Stănescu ?

 

- Eu am constatat, cu bucurie, că se citeste astăzi poezie, în comparaţie cu alti poeţi, care nu prea mai sunt citiţi, Nichita este un poet citit, dar…aici e problemă, nu este neaparat şi înţeles, şi, mai ales, cunoscut, ca operă. Nichita Stănescu, ca şi Mihai Eminescu, şi-a turnat încă din viaţă, existenţa în poezie şi atunci mitul poetului se suprapune, uneori benefic, alteori mai puţin, cu opera. Un fel de confundare de destin, de destin literar.

 

7. Citind o operă, de fapt, ne interesează şi destinul poetului…

 

- Desigur, ne interesează, nu neaparat ca om politic, sau ocial, ci destinul acela în absolut, uman, în ce măsură omul poate acoperi valoarea operei sale. E un mister şi cred că o operă literară în spatele căreia nu se afla şi un destin, nu prea spectaculos, dar profund, nu are aceeaşi valoare.

 

8. S-a încheiat şi această ediţie de festival « Nichita Stănescu » de la Ploieşti. Mai sunt necesare astăzi asemenea manifestări, mai au un rol bine definit ?

 

- Cred că sunt bune. Un festival poate trăi prin manifestările de substanţă, prin dezbaterile sale critice, prin lecturile unor poeţi si prozatori invitaţi, prin ideea de a se cunoaşte şi înţelege. Totodată, poate fi dăunator prin prea-multul accent festivist, discursuri uneori goale, fără substanţă, cand fiecare se lustruieşte pe sine şi uită de fapt rostul profund al întâlnirii şi al cinstirii poetului sub numele căruia se desfaşoară un astfel de festival. V-am spus, nu este un lucru rău, dar de multe ori proliferează, cum spuneam, superficialitatea şi lipsa de substanţă, care poate dăuna uneori unui festival, cât şi scriitorilor şi invitaţilor aflaţi acolo.

 

9. D-le Condeescu, credeti că astăzi a disparut cenzura?

 

- Răspunsul meu este, D-na Angela Baciu, da, pe de o parte, poate publica oricum, orice, oricine, dar pe de altă parte nu mai există acea tensiune a rostirii care să te facă să cauţi formularea cea mai adecvată unei stări, lucrurile fiind spuse acum pe şleau. Am redeschis, pe locul fostului club profesionist  de lectură, Cenaclul « EURIDICE » condus de D-ul Marin Mincu pe care îl secondez în multe şedinţe, tocmai din curiozitatea de a vedea şi auzi ce scriu tinerii de astăzi.

 

10. Dar, Dumneavoastră sunteţi mulţumit ?

 

- Sincer, nu sunt încântat, nu de felul in care scriu, ci de  această lipsa de cenzură ce a dus la proliferarea unui limbaj aproape mai rău decât cel al străzii, din dorinţa de a exacerba unele lucruri, de a şoca, însă valoarea acestor prime apariţii este sub nivelul momentului ’70, chiar ’80.  Şi faţă de generaţia  nouăzeciştilor (eu nu sunt pentru împărţirea generatiilor), care nu reuşiseră să se afirme înainte de ’89, mă refer acum la Cristi Popescu, Daniel Bănulescu ş.a., scriitori care nu erau chiar la prima tinereţe, dar încă tineri şi foarte valoroşi, acest val de dupa ’89, a fost un val foarte puternic şi cu dorinţa de a se afirma în literatură, (tot în acea perioadă, din câte ştiu, aţi debutat şi Dumneavoastră în poezie), în sensul cel mai bun şi curat.

 

11. Ce se întâmplă acum, după 2000 ?

 

- Ce se întâmplă ? Sunt şi momente mai slabe într-o literatură, nu e vina nimănui, poate ca autorii foarte tineri, care nu ne-au convins cu prima carte, poate, în timp, vor convinge cu alte cărţi.

 

12. Suntem un popor cu o literatură prea putin  cunoscută; nu avem traduceri, nu depăşim graniţele. Este firesc să nu fim cunoscuţi ?

 

- Haideţi să recunoaştem, suntem o cultură mică, nu avem traduceri valoroase. Abia se  manifestă interesul pentru alte literaturi şi e greu să pretinzi că vei sparge « gura târgului » în Franţa, Anglia sau oriunde. Nu spun că trebuie să renunţăm la idee. Susţin că nu avem o propagandă culturală coerentă, nu ştim să ne găsim traducători potriviţi şi nu ştim să ne promovăm valorile.

 

13. Prezenta literaturii româneşti este modestă la toate manifestările internaţionale.

 

- Da, aşa este, stiţi foarte bine. Chiar şi atunci când sunt fonduri şi avem şansa să participăm la festivaluri sau târguri de carte peste granita, selecţia este dură, este o selecţie care…lasă de dorit, acesta este adevărul.

 

14. Ce aveti în lucru în momentul de faţă ?

 

- Acum termin ediţia integrală « Virgil Mazilescu ». După dimensiuni, nu este o carte foarte mare, dar a fost nevoie de timp.  Mă bucur că am primit semnale bune, cronici pozitive… Mă voi întoarce la Nichita - ediţia cronologică şi integrală, unde voi avea în vedere recuperarea biografiei cât mai exacte şi mai amănunţite, care să dea deoparte falsele legende cu privire la poet… Mă voi întoarce la Nichita…

 

Interviu realizat de ANGELA BACIU-MOISE

Ploieşti

 

(din vol.II « MARTURII LA INCEPUT DE VEAC » aflat sub tipar la Ed. »Limes », Cluj Napoca,  redactor : Mircea PETEAN)

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)