HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

 

Interviu cu Dr. Iolanda Vivisenco

Noutăți în alimentația celor mici

 

Beatrice Cioba

  

Alimentația copiilor în primul an de viață are o importanţă capitală pentru dezvoltarea ulterioară a viitorului adult, ea reclamând astfel, o preocupare şi o atenție cu totul speciale. În primele 12 luni de viaţă, copilul nu are încă un aparat digestiv  suficient de bine dezvoltat, astfel încât să poată digera o hrana de tip adult şi să elimine toxinele rezultate. Astfel, alimentația sugarului presupune o anume dozare, o selecţie riguroasă a alimentelor şi o gradare a introducerii lor. Despre aceste cerințe cât și despre reglementările de ultimă oră ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în ce priveşte alimentația sugarilor şi a copiilor ne va vorbi în cele ce urmează dra. Dr. Iolanda Vivisenco-medic specialist pediatru, în București:

 

Dra. doctor să enumărăm succint exigențele la care trebuie să răspundă hrana bebelușilor?

 

Alimentaţia în primul an de viaţă trebuie să asigure nevoile nutriţionale atât cantitative cât şi calitative pentru o creştere staturală, ponderală dar şi cerebrală, corectă a sugarilor. Atenţia deosebită pe care trebuie să o acordăm hranei bebelusilor se datorează faptului că în primul an de viaţă există un ritm de creştere accelerat – ritm pe care nu îl vom regăsi în nici o altă etapă de vârstă. Practic, sugarul îşi triplează greutatea în primul an de viaţă, creşte în lungime cu aproximativ 20-25 cm, circumferinţa craniană creşte cu 12 cm, apar primii dinţi de lapte (aproximativ 8 din schema de 20). În consecinţă, acest ritm de creştere rapid necesită  o atenţie specială în ceea ce priveşte alimentaţia sugarului.

 

Care sunt recomandările actuale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în ceea ce privește alimentația bebeluşilor?

 

Întrucât laptele de mamă este considerat  alimentul ideal pentru sugari - aliment ce nu a putut fi egalat, la ora actuală, de nici un produs artificial existent pe piaţă, OMS recomandă ca până la vârsta de 6 luni sugarii să fie alimentaţi natural, deci alăptaţi, dupa această vârstă putându-se  trece la alimentaţia complementară – la diversificare. Alăptarea prezintă o serie de avantaje atât pentru copil cât şi pentru mamă.În primul rând trebuie spus că laptele de mamă conţine o raţie  alimentară echilibrată – un raport optim între proteine, glucide şi lipide ceea ce oferă o creştere sănătoasă a sugarului, în primele 6 luni de viaţă. Laptele de mamă nu are o compoziţie constantă, el se adaptează automat nevoilor nutriţionale ale sugarului. În plus,  este uşor digerabil, scade riscul de apariţie a constipaţiei, diareeei ori vărsăturilor. Laptele de mamă conţine o multitudine de substanţe biologic active, cu rol în protecţia antiinfecţioasă şi antialergică. Astfel, copiii hrăniţi la sân sunt mai puţin expusi răcelilor, infecţiilor digestive, diferitelor forme de alergie: dermatita atopică, eczeme, astm,etc. Şi nu în ultimul rând, trebuie spus că alaptarea previne bolile carenţiale ale sugarului: malnutriţia proteincalorică, anemia şi rahitismul.

 

În popor circulă un fel de mit legat de faptul că alăptatul ar îngraşa. Este sau nu adevărat?

 

Din contră, alăptarea ajută proaspetele mămici să-şi recapete silueta dinaintea sarcinii întrucât organismul arde grăsimile acumulate în timpul sarcinii şi le transformă în energie utilă în producerea secreţiei lactate.

 

Iată un alt un mit care circulă în rândul mamelor.Acela că “laptele meu nu este bun”.Cât este el de justificat în realitate?

 

Trebuie spus ca  nu există lapte de mamă de calitate necorespunzătoare ci numai lapte în cantitate insuficientă. Cand laptele de mamă este în cantitate insuficientă– termenul medical fiind de hipogalacţie maternă – sugarul  are un ritm de creştere insuficient iar  proba suptului confirmă acest lucru. În această situaţie, în funcţie de vârstă, sugarul va primi o formulă de lapte, în completare sau va fi diversificat.

 

Ce alte avantaje există pentru mămicile care alăptează?

 

Este ştiut faptul că alăptarea creează o legătură emoţională unică între mamă şi bebeluşul ei. Totodată s-a demonstrat că femeile care alăptează sunt mai puţin supuse  riscului  de a se îmbolnăvi de  cancer la sân, cancer ovarian sau de osteoporoză.Nu trebuie omis nici faptul că laptele de mamă este tot timpul la îndemână, steril, în permanenţă proaspăt şi la temperatura corectă,  zi şi noapte.

 

Cât de importantă este vitamina B12  pentru mamă?

 

Aportul alimentar nu are un impact major asupra compoziţiei laptelui în cazul mamelor care au o dietă echilibrată şi o stare de nutriţie bună. În schimb, s-a demonstrat existenţa unei concentraţii scăzute de vitamina B12 în laptele mamelor vegetariene. Din acest motiv, aceste mame trebuie să primească un supliment de vitamina B12. În absenţa acestei vitamine, sugarul dezvoltă o afectare severă a sistemului nervos ce poate duce la deficite cognitive ireversibile.

 

Are alăptatul cumva și contraindicații?

 

Existenţa unei infecţii severe, afecţiuni neoplazice sau tuberculoză activă la mamă,  contraindică alăptarea. Din punctul de vedere al copilului, singurele contraindicaţii sunt legate de existenţa unor boli severe de metabolism precum galactozemia sau a unor malformaţii ale cavităţii bucale ce împiedică suptul. În aceasta din urmă situaţie sugarul va putea primi lapte de mamă muls şi administrat cu biberonul.

 

Din păcate foarte multe proaspete mămici se întâmplă să nu aibă lapte şi atunci ele trebuie să recurgă la formule de lapte praf.Pe piaţă însă există foarte multe tipuri de După ce criterii alegem o anume formulă sau alta?

 

Nu există diferenţe semnificative între diferitele preparate de lapte pentru sugari,  existente pe piaţă deoarece acestea au o compoziţie similară fiind supuse unor standarde ale OMS. Pentru primele 6 luni de viaţă sunt recomandate formulele  adaptate de start. O atenţie specială trebuie acordată sugarilor cu istoric familial pozitiv pentru alergii pentru care OMS recomandă pornirea cu un preparat hipolergenic. Dupa vârsta de  6 luni formulele de start vor fi înlocuite cu  formulele de continuare  tip 2, respectiv 3.Există, de asemenea, pe piaţă o serie de formule speciale care se adresează unor afecţiuni precum refluxul gastroesofagian,  intoleranţe sau alergii alimentare, aceste preparate fiind însă folosite doar la recomandarea medicului pediatru.

 

De la vârsta de 6 luni pentru un sugar alimentat natural și de la  4 luni, pentru cei alimentaţi mixt sau artificial, se începe introducerea alimentelor semisolide și solide,adică diversificarea. Există anumite reguli după care ea trebuie să fie făcută?

 

Momentul de debut al diversificării precum şi ordinea şi tipul alimentelor nou introduse sunt procese strict individualizate care trebuie să fie monitorizate de către medicul pediatru. Există totuşi şi unele principii de bază de care trebuie să ţinem cont în cadrul procesului de diversificare. Copilul trebuie să fie sănatos - nu se introduc alimente noi când acesta are o boala acută respiratorie sau digestivă. Trebuie respectat un interval liber cu o săptămână înainte şi după vaccinarile curente. Fiecare aliment nou se introduce treptat, în cantităţi ce se cresc progresiv pe parcursul mai multor zile şi nu se introduc 2 alimente noi, în acelaşi timp. Dacă un aliment nu este agreat de sugar, se renunţă pentru moment la el şi se revine după un anumit interval de timp în care se introduc alte alimente. Foarte importantă este tehnica alimentaţiei, diversificarea făcându-se obligatoriu cu linguriţa. Este complet greşită administrarea alimentelor semisolide, în biberon.

 

Dra. Doctor care sunt riscurile la care putem supune sugarul în cazul în care diversificarea incepe prea devreme,sub 4 luni, de exemplu?

 

Înainte de această vârstă funcţia digestivă şi cea renală sunt incomplet maturizate; ele vor fi suprasolicitate de introducerea alimentaţiei complementare.

 

Ne puteți da exemplu de o schemă după care se recomandă ca mămicile  să realizeze această diversificare?

 

Deşi nu există o schemă standard de diversificare, de obicei pentru un sugar normal dezvoltat, primul aliment introdus este supa de zarzavat care va fi rapid înlocuită cu piureul de zarzavat şi completată cu carne mixată de vită sau de găina şi ulei vegetal.Pentru sugarul “slab” se poate începe diversificarea cu cereale, respectiv făină de orez adaugată în biberonul cu lapte.Ulterior se vor introduce treptat fructele şi brânza de vaci astfel încât în maxim o lună sugarul să aibă o masă de prânz reprezentată de piureul de legume cu carne mixată şi ulei, o gustare de fructe la ora 10 şi o gustare de lactat, la ora 16. Dimineaţa şi seara bebeluşul va continua să primească mese de lapte, sân sau biberon. La vârsta de 6 luni sugarul poate avea încă o masă de noapte.După vârsta de 6 luni sugarul va primi alimente noi precum gălbenuşul de ou, iar dupa 7 luni ficatul de pasăre şi iaurtul. Trebuie stiut că cerealele care conţin gluten se vor introduce după vârsta de 7 luni.După vârsta de 8 luni si aparitia primilor incisivi se creşte granulaţia mâncării pentru ca sugarul să deprindă mişcările de masticaţie.

 

Academia Americană de Pediatrie precum şi alte autorităţi  pediatrice nu recomandă folosirea laptelui de vacă, integral, ca hrană pentru sugari în timpul primului an de viaţă.Pe ce se întemeiază acest lucru?

 

Laptele de vacă integral are o compoziţie ce nu se adaptează nevoilor de creştere şi dezvoltare ale sugarului. Astfel, consumul acestuia  în primul an de viaţă predispune sugarul la boli carenţiale precum: malnutriţia proteincalorică, anemia şi rahitismul carenţial. În plus, laptele de vacă are o concentraţie foarte mare de săruri minerale ceea ce va conduce la o suprasolicitare a rinichiului la această etapă de vârstă.

 

Ce alte alimente se recomandă a nu fi introduse în alimentaţia copiilor, înainte de vârsta de 1 an ?

 

Alte alimente pe care e bine să le evităm în primul an de viaţă: sunt peştele, albuşul de ou, mierea, căpşunile şi alte fructe de pădure . Toate acestea au un risc alergic crescut iar în cazul mierii se adaugă şi riscul de botulism infantil.

 

Doamna doctor vă mulţumesc pentru acest interviu în numele mămicilor, cititoare ale Revistei” Agero” și vă așteptăm oricând cu precizări de ultimă oră legate de creşterea şi dezvoltarea corectă a copiilor.

 

Beatrice Cioba

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com