Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | n limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

   INTERVIU CU MIRCEA ZACIU

(1928-2000)

Din noul volum  de interviuri - Mărturii dintre milenii (coperta jos)

Realizat de ANGELA BACIU - MOISE

 

 

Motto: Să fie o ntamplare că pentru MIRCEA ZACIU literatura nseamnă n primul rnd memorie, cu alte cuvinte luptă mpotriva timpului şi a vicleniilor lui, nseamnă necontenita strădanie a unui popor de a birui efemerul şi de a clădi n singura materie durabilă, accea a spiritului? El nu este un critic dublat de un istoric literar  (sau un istoric literar dublat de un critic al actualităţii), n scrisul sau cele două direcţii att de frecvent nţelese ca divergenţe fac mereu una, sunt permanent  contopite ntr-un demers unitar"  (Mircea IORGULESCU)

 

Mircea ZACIU - n. 27 august 1928 Oradea - d. 21 martie 2000 Cluj, critic şi istoric literar, eseist, prozator, poet, profesor universitar, doctor n litere, Coordonator al Dicţionarului scriitorilor romni alaturi de Marian Papahagi şi Aurel Sasu. Membru de onoare al Academiei Romne, Membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia. A format la Cluj o şcoală de critică şi istorie literară.

 

 Lucrări publicate: "Masca geniului" (1967), "Ion Agrbiceanu" (1964, reeditat n 1972), "Glose" (1970), "Clolaje" (1972), "Ordinea şi aventura" (1973), "Bivuac" (1974), "Lecturi şi zile" (1975), "Alte lecturi şi alte zile" (1976), "Teritorii" (1976), "Lancea lui Ahile" (1980), "Scriitori romni" (1980), "Cu cărţile pe masă" (1981), "Viaticum" (1983, reeditat n 1998), "Jurnal" (1993), "Clasici şi contemporani" (1994), "Ca o imensa scenă, Transilvania" ( 1996), "Dicţionarul scriitorilor romni" 4 vol.,coordonator  (1995 - 2000), "Scrisori nimănui" (1998), "Departe/Aproape"  (1998), "Dictionarul esenţial al scriitorilor romni", coordonator  (2000), - Editii: Ceasuri de seară cu Ion Agrbiceanu, Liviu Rebreanu după un veac.

 

"am "rezistat" prin literatura / am abdicat jalnic si in literatura"

"continui sa cred ca avem o miscare poetica interesanta, cu multe si variate personalitati deplin afirmate"

 

 

ANGELA BACIU: Domnule Profesor Mircea ZACIU, aş dori să ncepem dialogul nostru cu o ntrebare, care aş dori să nu vi se pară prea grea sau incomodă: cum a rezistat literatura romnă n perioada de dinainte de 89 ?

MIRCEA ZACIU: Doamna Angela BACIU, a rezistat prin operele autentice, prin cteva voci oneste şi neconcesive, deci - la drept vorbind - asemenea voci care nu ar avea azi să-şi reproşeze nici o cedare de ieri - sunt foarte puţine.

 

ANGELA BACIU: Se face uneori raportarea literaturii noastre la situaţia altor literaturi ?

MIRCEA ZACIU: Sigur, se face uneori raportarea literaturii noastre la situaţia altor literaturi din est, la dizidenţii ruşi, n primul rand, dar şi la unguri, cehi, nemţi, s.a. In afara ruşilor, care au o lunga tradiţie, a ciocnirilor dintre oprimare - ţaristă, stalinistăşi constiinţele unor creatori cu modele incă din secolul trecut, ceilalţi scriitori, din tările nconjuratoare, nu se deosebesc prea mult de noi. Evident, ungurii au avut o emigrare puternica n anul 1956 şi au beneficiat si la ei acasă, n anii 80, de un climat incomparabil mai "liberal" dect cel creat de naţional-socialismul ceauşist, la noi. Acesta a făcut, cu adevărat, ravagii in cultura/literatura romnă. Incă nu suntem n posesia unui studiu socio-literar calificat, documentat pe bază de arhive  (nu pe memoria subiectivă), care să ne ofere (şi mai cu seamă să ofere posterităţii), relieful adevarat al scrisului romnesc din cei patruzeci de ani de dictatură comunistă. Ne mulţumim, la şase ani de la decembrie 89, să ne postăm pe aceleaşi poziţii antinomice "radicale" sau "laxe": am "rezistat prin literatură / am abdicat jalnic şi n literatură'". Cred că o analiză atentă, obiectivă, fără patimi de o parte ori cealaltă, ar da o imagine mai corectă asupra trecutului. Ne lipsesc nsă, printre altele, şi istoricii, sociologii, criticii literari dipuşi să se nhame la un astfel de studiu de anvergură. Intr-un moment cand se dispreţuieşte  (material, financiar, dar şi n alte privinţe), efortul intelectual, creator - ce să ne mai mirăm că nu avem (şi nu vom avea multă vreme de aici nainte) instrumentele adecvate de "măsurare" a valorilor  trecutului / prezentului!  Ne multumim aşadar, vai, să tot vorbim după ureche şi - mai ales - după interese partizane.

 

ANGELA BACIU: Domnule profesor M. ZACIU, continund subiectul despre perioada celor şase ani de la decembrie 89, vă ntreb, v-a tentat vreodată politica?

MIRCEA ZACIU: M-a tentat n ordine teoretică şi nu practică. Mă interesează, cum firesc este, mersul politicii, nu şi nvălmăşeala, n care să mă implic, concret. Doresc să am libertatea de a mă pronunţa asupra treburilor politice ale ţării, nu mă interesează să particip la "praxisul" cotidian.  Nu am şi nu am avut vocaţtie de "om politic", cum unii dintre confraţii mei cred. (sau se iluzionează, a-şi fi descoperit dupa 89).

 

ANGELA BACIU: Ce credeţi că va rămne din literatura scrisă, n ultimii 40 de ani ?

MIRCEA ZACIU: Ce va rămne d-nă BACIU ? Va rămne ceea ce timpul, necruţător şi imposibil de trişat, va reţine ca valoare perenă.

Puţin, probabil. Dar, se nşeală şi cei care cred că nu  va rămne chiar nimic. Să ne gndim că literatura de la 1900, cu direcţiile ei oarecum coercitive (deşi n alt sens dect ce s-a petrecut după 1948 !), a fost "filtrată" sever de posteritate, chiar  dacă alte criterii au funcţionat n cazul său. Oricum, sumedenie dintre actorii aflaţti la lumina rampei ntre 1900-1918 au dispărut fără urmă din conştiinţa publicului cititor. Se mai citeşte, azi, literatura lui GRLEANU, SPIRIDON POPESCU, I.MIRONESCU, MAICA SMARA, a attora ncă odinioară "prizaţi" de un public relativ numeros ? Ş, repet, aici nici măcar nu funcţionează o "vină" socială, politică, aşa cum intra ea n joc, de neocolit pentru mulţimea pedestraşilor literaturii anilor 50-60. Dar, valori sigure vom avea ntr-o viitoare istorie a literaturii acelei epoci: de n-ar fi decat să amintesc că au scris acum (ncă), BLAGA şi ARGHEZI, V. VOICULESCU, VINEA şi MANIU, numeroşi alţi "interbelici". Iar dintre noii veniţi, cteva nume  (fireşte, cu retuşurile şi rezervele necesare), vor rezista. Ei nu coincid totdeauna cu opţiunile criticii din epocă, e drept; dar asta nu e o noutate. Accentele se vor distribui altfel, ca şi laurii. E destul să amintesc de victoria  (postumă) a lui Radu PETRESCU, sau de aceea, uluitoare, a lui I.D.SRBU  (un scriitor oropsit şi puţin cunoscut şi editat odinioară, dar a carui "stea" e n vertiginoasă şi incandescentă creştere).

 

ANGELA BACIU: Imi permit să spun că sunteti un adevarat "personaj" al literaturii romneşti de astăzi

MIRCEA ZACIU: "Personajul" care sunt, asa cum spuneţi, se defineşte cred, n paginile Jurnalului meu, atta ct am editat pnă acum  (două volume apărute, al treilea sub tipar).  Nu sunt dect un "personaj" de plan secund, un "martor". Nici nu sunt eu n măsura să mă scrutez public; să mă exhib - ncă mai puţin. Dintre toate portretele acestui "personaj", cred că cel mai izbutit mi l-a creionat Dan C.MIHAILESCU, al cărui spirit "muntenesc", sagace şi vitriolant, l gust cu deliciu n fiecare pagină a lui !...

 

ANGELA BACIU: Şi acum, vorbind despre poetică, domnule profesor ZACIU, ştim că există o poezie nouă, vie, care se scrie şi se afirma tot mai puternic, astăzi. Cum vi se pare situaţia poeziei romneşti actuale ? (Este, poate, o ntrebare prea largă, dar se poate constata o relativă criză, dacă nu a poeziei, ca atare, cel puţin a comunicării ei către public). Ce părere aveţi ?

MIRCEA ZACIU: Noi am avut o mişcare poetică extrem de dinamică n secolul XX, mai cu seamă ntre cele două războaie mondiale şi, dupa sincopa anilor 50, n ultimele decenii ale acestui neam. Ne putem măsura fără nici o teamă ori reticenţa, cu multe şi mari literaturi europene. E limpede  (pentru noi, cel puţin) că BLAGA, ARGHEZI, ION BARBU, G.BACOVIA, PHILIPPIDE, ION PILLAT, V. VOICULESCU şi alţii, mulţi, vor rămne drept vocile cele mai tulburătoare n peisajul liric al secolului. Am dat, de altfel, cteva nume mari şi altor literaturi. Fenomenul liric al anilor 80-90 nu e mai puţin dinamic şi simptomatic. Dacă l raportăm la ce se petrece n alte părţi, n primul rnd n Franţa (cu care ne place mereu să ne comparăm), vom  observa că n puţine cazuri poezia a rămas cu un tonus vital att de ridicat - n pofida vicisitudinilor de tot felul - pe care poeţii şi literatura, n general, le-au nfruntat. E simptomatic faptul că n ultimii şase ani, n noul climat social literar la cristalizarea caruia asistăm, tot POEZIA e cea care se menţine la cote ridicate. Continui să cred că avem o mişcare poetică interesantă, cu multe şi variate personalităţi, deplin afirmate, şi altele, numeroase şi ele, nou intrate n arenă.

 

ANGELA BACIU: Ar fi interesant să vă opriţi un moment asupra ultimelor Dumneavoastră cărţi

MIRCEA ZACIU: Da. Am publicat recent două cărţi: una adună contribuţiile mele la o istorie a culturii/ literaturii Transilvaniei; cealaltă, texte scrise, pe teme diverse, ntre anii 1990 - 1993 ; prima carte se intitulează "Ca o imensă scenă, Transilvania" şi e editată de "Fundaţia Culturala Romnă" ; a doua are ca titlu "Scrisori nimănui" şi a apărut prin grija şi coalizarea unor tineri editori de la Tg. Mureş şi Oradea. Am facut, de curnd, corectura volumului III din "Jurnalul" meu, care, se vrea o recapitulare a ceea ce am trăit, n plan intim şi public (ca scriitor, universitar, cetăţean) ntre anii 1979 - 1989. Am ajuns cu nararea evenimentelor la 1986 şi mai am de predat volumul IV, ultimul, cu anii 1987 - 1989.  In fine, lucrez mpreună cu Marian PAPAHAGI şi Aurel SASU la volumul al doilea al "Dicţionarului Scriitorilor Romni". Mă gndesc la o carte cu titlul "Scrisori către un tanar fictiv", citindu-i pe Pliniu, Seneca şi Cicero, cei care au scris tulburatoare pagini despre senectute şi pregătirea de moarte.

 

ANGELA BACIU: Domnule profesor Mircea ZACIU, o ultimă ntrebare, este implinită vocaţia Dumneavoastră de scriitor şi de om? Vă cunoasteţi ndeajuns de bine ?

MIRCEA ZACIU: M-am născut la data de 27 august, deci n zodia Fecioarei - sunt, zice-se la zodiac, tenace, muncitor, ordonat, răbdător, nzestrat cu spirit critic, dar şi exagerat susceptibil, mult prea sensibil şi dornic de a trăi afecţiunea  mea şi a celorlalţi către mine. Sunt, nu o dată, melancolic şi năpădit de tristeţi, dar ştiu să fiu şi exuberant şi vesel. Imi place foarte mult să călătoresc, am şi avut parte, din fericire, de mplinirea acestei pasiuni, să cunosc tărmuri şi mereu alţi oameni, sunt sociabil şi acomodant, mă adaptez repede fără Angela Baciu-Moiseprobleme, dar caut confortul material şi spiritual fără a fi n acelaşi timp "cazanier" sau mofturos. Mă consider, n fibra mea cea mai intimă ţăran, mă identific tot mai mult cu (stră)bunii mei şi cred că civilizatia n-a adus - departe de aşa ceva, fericire oamenilor, iar utopiile politice au desăvrşit dezastrul.  Imi place, vorba lui Paul MORAND, rostită cndva la batrneţe:"Am ajuns la vrsta cnd totul mi-e permis".  De fapt, atingem, atunci fără s-o ştim, poate ultimul prag.

 

Interviu realizat de  ANGELA BACIU-MOISE

Mai 1996

 

(din vol.I MĂRTURII LA INCEPUT DE VEAC, Ed."Arionda",2000, n tipar: din vol."MĂRTURII LA INCEPUT DE VEAC" vol.I reeditat şi readăugit şi vol.II, Ed.Limes, Cluj Napoca, 2007)

 

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | n limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu şi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, n concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face n virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid n mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart -  Deutsch-Rumnischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco  (Germania) , George Roca  (Australia), Melania Cuc  (Romania, Canada)