HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

Interviu cu Vadim Bacinski (Odessa, Ucraina)

Angela Baciu

 

  Nascut la 1 noiembrie 1958 in satul Recesti, raionul Soldanesti, Republica Moldova.  A absolvit in anul 1980 facultatea de jurnalism a Universitatii de Stat din Chisinau. Pana in 1987 lucreaza in cadrul redactiei ziarului raional din orasul Floresti – Republica Moldova, apoi se stabileste la Odessa, unde locuieste si in momentul de fata. Incepind cu anul 1996 devine corespondentul pentru regiunea Odessa, al saptamanalului „ Concordia „ de la Cernauti, ziar central al minoritatii romanesti din Ucraina. Ca ziarist colaboreaza cu cotidianul „ Flux „ din Chisinau, revistele „ Familia Romana „ din Oradea-Baia Mare, „ Dunarea de Jos „ Galati, „ La drum „ Tulcea s.a. Debuteaza cu un ciclu de versuri in iunie 1983 in cadrul sedintei cenaclului literar „ Luceafarul ”din cadrul redactiei ziarului „ Tinerimea Moldovei „ din Chisinau.  In anul 1984 este inclus in culegerea colectiva de texte literare intitulata „ Dintre sute de catarge „ aparuta la Chisinau, tiparita de editura „ Literatura artistica „ alaturi de alti tineri poeti, prozatori si critici literari. In anul 1986 primeste Premiul II in cadrul unui concurs republican privind cel mai semnificativ debut in poezie, concurs organizat de revista „ Orizontul „ din Chisinau. Debuteaza cu manuscrisul „ Anotimpuri „ in anul 1989 care apare in volumul „ Sapte poeti tineri „ din seria „ Debut „ volum tiparit de editura „ Literatura artistica „.Stabilit la Odessa se preocupa de impulsionarea procesului literar a autorilor de limba romana din sudul Basarabiei. Din anul 1996 este organizatorul si coordonatorul festivalului de poezie sud-basarabeana „ Pavel Botu „ care a ajuns la editia 11 a in cursul anului 2008.  A alcatuit si pregatit pentru tipar culegerile colective: „ Iesire din anonimat „ editura Adriano, Ramnicu Valcea aparuta in anul 2 000 si „ Vagonul Basarabia, ratacit in stepa sudica „ aparut la editura „ Dacia „ din Cluj-Napoca in 2 001, culegeri care cuprinde creatii ale autorilor sud-basarabeni din regiunea Odessa.   In anul 2001 la Oradea ii apare culegerea de versuri „ Cantece pentru Basarabia„.In 2005 cu micul volum intitulat „ Pe valul imparatului Traian „ constituit dintr-o culegere de texte, volum aparut la editura „ Zoloti lytavry „ din Cernauti, lanseaza seria „ Basarabia de Jos: istorie si actualitate„. A pregatit pentru tipar manuscrisele poetilor Eufrosina Cojocaru si V. Capsamun, care apar la Oradea in anul 2 006 cu titlul de „ Exod „ respectiv la Herta, regiunea Cernauti, ultimul volum fiind intitulat „ Nelinisti „, aparut in cursul anului 2 008.

 

A.Baciu. Cine sunteti Dvs. D-le Vadim Bacinschi?

 

V.B.  Sunt un muritor de rand care paseste fara mare entuziasm pe drumul vietii, dar merge inainte, ajuns in dupa-amiaza acestei existente. Am 52 de ani si m-am nascut in Republica Moldova, satul recesti, fostul judet Soroca ( azi raionul Soldanesti ). In 1980 am absolvit Universitatea din Chisinau ( Sectia Jurnalism ) si a tot lucrat ziarist in diferite redactii. Pana in 1987 – in republica Moldova, iar din 1988 pana in prezent, la Odessa unde m-am stabilit cu familia. Din 1996 sunt corespondent pentru regiunea Odessa al saptamanalului „ Concordia „, ziar al minoritatii nationale romanesti din Ucraina, cu redactia la Cernauti. Din 1990 pana in 1992 am fost redactorul saptamanalului „ Luceafarul „ editat la Odessa, primul periodic in limba romana pentru conationalii nostri din regiunea Odessa, in special, din sudul Basarabiei. L-am parasit cand autoritatile ucrainiene n-au mai gasit bani pentru a-l subventiona. Practic, din 1990 preocuparile mele intelecuale (sa le zic asa) sunt legate de sustinerea si promovarea confratilor sud-basarabeni prin publicistica pe care o scriu pentru „ Concordia „ si unele reviste din Romania, prin editarea de carte si organizarea unor manifestari culturale. Din 1996 pana in prezent sunt coordonatorul unui festival de poezie sud –basarabeana ce poarta numele regretatului Pavel Botu – scriitor si activist pe taram public, originar din satul Ceamasir, de prin partile Chiliei. Mai multi ani la rand, festivalul are loc la Universitatea din Ismail unde sunt cursuri in limba romana si studiaza un numar nu prea mare de absolventi ai scolilor din satele cu populatie preponderent romaneasca din sudul Basarabiei.

 

A.Baciu   Ati pregatit de curand  o expozitie inedita de fotografie cu care veti veni in toamna la Galati, pentru publicul interesat ce cuprinde ea si care este mesajul acestor fotografii? (foto de Angela Baciu)

 

V.B.  Este vorba de vreo 50 de imagini ( color si alb-negru ) realizate in ultimii 10 ani si grupate tematic, aproape toata tinind de peisagistica. Un numar nu prea mare din ele sunt facute la Recesti, unde am copilarit si m-am nascut.  Marea majoritate a fotografiilor aduse la Galati sunt facute in sudul Basarabiei ( regiunea Odessa ), in zone cu populatie preponderent romaneasca, marcate de evenimente si locuri notorii din istoria nationala. E vorba, bunaoara, de satul Erdec Burnu, raionul Ismail, pe malul lacului Catrabuga, unde in 1485 s-a dat lupta lui Stefan cel Mare cu turcii; sau de Fruymusica Noua, prin partile Saratei, sat distrus de sovietici in 1946 si prefacut in poligon militar; sau de Valul lui Traian Inferior, de la limanul Sasac, raionul Tatarbunar, pana la Bolgrad, langa frontiera moldo-ucraineana de astazi. Alta adresa este Satul Nou – localitate rin raionul Reni, cu evenimente si oameni de aici, in special cu regretatul Valeriu Cojocaru – istoric si etnograf, caruia vreau din suflet sa-i consacru o expozitie aparte. A fost o personalitate deosebita in comunitatea romaneasca din sudul Basarabiei, un om inzestrat de la Dumnezeu, dar nerealizat pe lumea asta, din toate punctele de vedere. Nu sunt un fotograf profesionist, asa ca mesajulo acestei expozitii este nu unul artistic, ci mai curand unul publicistic; de a familiariza publicul galatean cu spatiul existential al comunitatii romanesti de peste Dunare, spatiu de care il despart azi doar cativa zeci de kilometri, dar care ramane atat de departe si atat de necunoscut. Fireste vori fi bucuros daca expozitia va genera nu numai cunoasterea spatiului romanesc sud-basarabean, dar si emotii, reminiscente poetice, etc.

 

A.Baciu: Ati mai adus cu Dumneavoastra o carte publicata chiar la ...Galati. ce cuprinde ea? Despre ce este vorba? Carui public este adresat ea?

 

V.B. „ Sudul Basarabiei (regiunea Odessa ) – pamant uitat de oameni si de Dumnezeu „ ( acesta-i titlul cartii ) este un studiu socio-cultural despre situatia din teritoriile cuprinse azi intre Nistru, Dunare si Marea Neagra, din componenta regiunii Odessa, sub diverse aspecte ( economic, social, etnic, in primul rand ).  Toate acestea drept consecinta a politicii promovate de conducerea Ucrainei si de autoritatile regionale si locale. Ma refer nu numai la situatia minoritarilor romani, ci si la bulgari, ucrainieni, rusi, gagauzi. Am facut uz de statistici oficiale, de alte date facute publice in Ucraina, dar putin cunoscute de cititorul de rand din sudul Basarabiei si fireste, de cel din Romania. De fapt, aceasta lucrare reprezinta o alta fateta a realitatii sud-basarabene, una emimente pragmatica si total deosebita de limbajul imaginilor fotografice. Initial, studiul a fost publicat in „ Familia Romana „ editata la Baia mare, revista cu care colaborez de mai multi ani.In  Galati, el a vazut lumina tiparului la Editura Sinteze, prin efortul dezinteresat al unor romani de aici, oameni cu suflet mare, pentru care ideea unitatii romanilor din Tara si din Basarabia istorica nu este doar o metafora.Tin sa le exprim profunda mea apreciere si recunostinta frateasca.

 

A.Baciu: Sunteti multumit de ce ati realizat pana acum?

 

    V.B  A fi multumit de cele realizate este, poate, un viciu, un semn al incantarii de sine si al „ desertaciunii „, vorba lui Eminescu...Eu la Odessa, traiesc in afara unei vieti literare, in afara oricaror grupari literare, nu sunt membru nici al unei societati literare, in conditiile in care scrisul romanesc nu este agreat, ca si romanismul in genere. Si ii multumesc bunului Dumnezeu ca, din anul 2 000 pana azi, am scos de sub tipar 8 carti ( nu au cate 300-400 de pagini, sunt mai modeste ca volum, dar cosnsitente, ca substanta ). Din ele doar la 3 le sunt autor ( una – cu poezie, altele doua – cu tematica istorica ). Am facut doua culegeri colective ale autorilor de limba romana din sudul Basarabiei, aparute la Cluj si Ramnicul Valcea si i-am ajutat pe 3 autori sa-si scoata cartile de debut ( poezie ) in Romania si la Cernauti. Simt mana bunului Dumnezeu in ceea ce fac si asta pentru mine inseamna foarte mult.   De asta, nu de altceva, sunt intradevar multumit.

 

A.Baciu: Din ce generatie faceti parte?

 

V.B.  Fac parte din generatia optzecistilor de la Chisianu. I-am avut colegi de facultate si am debutat impreuna cu Boris Vieru si teo Chiriac. I-am mai avut alaturi, cu un an dupa noi, la facultate, pe Vsevolod Ciornei, Zorina Balteanu, Val Butnaru, Gheorghe Budeanu, Nicolae Roibu – nume cunoscute astazi la Chisinau. Nu stiu daca ele va spun ceva.

 

A.Baciu: . Povestiti cateva intamplari literare din viata Dvs., prietenii literare

 

V.B.  Nefiind omul festivalurilor, al simpozioanelor si al altor actiuni zgomotoase, nu am intamplari literare. Poate, doar una.

   Manuscrisul meu de debut „ Anotimpuri „ l-am depus la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, la Chisianu, prin 1979, apoi am plecat la lucru, ziarist in provincie, la Floresti. Acolo in februarie 1981, m-am casatorit si evident, vreo cateva zile la rand, am lipsit de la serviciu. Exact in acele zile, de la Chisinau la redactie, sosi o scrisoare de la Gheorghe Voda, seful sectiei poezie al Uniunii Scxriitorilor, in care el ma chema sa particip la disuctia manuscrisului meu. Scrisoarea m-a gasit abia dupa nunta, astfel incat n-am fost prezsent in ziua cuvenita la Uniunea Scriitorilor. Discutia manuscrisului s-a amanat. Din diferite motive, ea avea sa aiba loc peste cativa ani.

   In fine „ Anotimpuri „ vazu lumina tiparului abia in anul 1989, in culgerea colectiva „ Sapte poeti tineri „ dins eria „ Debut „  la editura „ Literatura Artistica „ din Chisinau.

 

A.Baciu: Sunt scriitorii din diaspora cunoscuti in Romania? Dar in strainatate? Traducerile ajuta la cunoasterea unui scriitor?

 

V.B.  In strainatate cred ca sunt cunoscuti prea putin, sau chiar deloc. In Romania, poate ca unii scriitori basarabeni de la Chisinau ar putea sa fie cunoscuti, in masura mai mare sau mai mica. Creatia autorilor ce scriu in limba romana, din sudul Basarabiei, este cunoscuta unor persoane singulare, doar la Galati. Lucru regretabil, caci cele scrise de ei sunt scrise intr-un veritabil exil spiritual chiar la ei acasa, unde nu exista un mediu literar romansc si unde a te declara roman inseaqmna a-ti aduna pe cap probleme.   Ideologic, azi in Ucraina, in special in regiunea Odessa, Romania este prezentata ca o tara care ravneste sa acapareze pamanturi ucrainesti, iar romanii – ca indivizi ce au intotdeauna un singur scop: sa-i „ romanizeze „ pe moldoveni, acestia din urma constituind ,chipurile, un popor aparte, diferit de cel roman.  Iata ce scria despre creatia autorilor sud-basarabeni remarcabilul om de cultura Constantin Malinas, de la Oradea: „ Cartile lor sunt puternice si sanatoase, ele trag semnale de credinta si alarma catre tara, asupra conditiei nefiresti in care sunt lasati sa fie dezmosteniti de incredere, la amrginea atat de apropaiata a tarii mama si a unei Europe care-si redeseneaza amfatic mostenirea, fara a tine cont de ei, lasandu-i sub aripi straine, care nu sunt deloc aripi de porumbei.” Plecat prematur dintre noi, C. Malinas a editat la Oradea 4 carti cu creatia autorilor din regiunea Odessa – un gest cultural de mare valoare.

 

A.Baciu:  La ce lucrati in prezent?

 

Lucrez asupra unui manuscris de versuri – „ Intre nastere si moarte „, care se cristalizeaza cam anevoie si asupra catorva carti din seria „ Basarabia de Jos : istorie si actualitate „.  Iata titlurile: „ De la cetatea Tatarbunarului incoace „; „ Frumusica Veche, Frumusica Noua: martirajul a doua sate romanesti din sudul Basarabiei „: „ Peronalitati marcante ale neamului romanesc din sudul Basarabiei „. Se mai „ coc” doua manuscrise de proza: unul despre Mihai Eminescu, „ De la Odessa la Ipotesti „ iar altul despre etnograful si arheologul Valeriu Cojocaru, din Satul Nou, raionul Reni, plecat prematur dintre noi: „ Cealalta viata a lui Valeriu Cojocaru.”

 

Interviu realizat de Angela BACIU

Iunie 2010

 

mpresii si păreri personale ξn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romβnia), Maria Diana Popescu (Romβnia), Cezarina Adamescu (Romβnia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com