HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

Interviu cu deputatul PDL pentru diaspora - William Brinza

Deputatul PDL pentru diaspora William Brinza despre pensiile pentru munca la negru, tiganii romani, fetele frumoase si  „centrele de profit” din consulatele romanesti

 

Dani Rockhoff, Germania

 

Se imbraca pedant, poarta la mana un ceas tare, fumeaza tigari lungi si scumpe. Are 38 de ani si e parlamentar PDL, la al doilea mandat. Din 2008, William Brinza e deputat „de diaspora”, ales in colegiul romanilor din Europa de Vest. La intalnirea din 15-20 august de la Mangalia, organizata de Guvernul Romaniei cu reprezentantii asociatiilor romanilor de peste granite, el ne-a vorbit despre legi si proiecte legislative initiate special pentru acesti romani, ca si de taxele consulare, care nu trebuie sa transforme consulatele romanesti in „centre de profit”. Brinza considera fireasca revenirea la denumirea de „tigan roman” si crede ca, dintre Miss-urile diasporei, pot fi recrutate fete frumoase si destepte pentru consulatele Romaniei din strainatate.

 

Dani Rockhoff: De ce sunteti aici, la intalnirea cu diaspora de la Mangalia? Ce functie aveti si pe cine reprezentati?

 

William Brinza: Sunt aici la invitatia Guvernului Romaniei. Functia este una efemera, de parlamentar al Romaniei, pe un mandat teoretic de patru ani de zile.

 

D.R.: Senator sau deputat?

 

W.B.: Deputat, Partidul Democrat-Liberal, colegiul pentru Europa de Vest, diaspora.

 

D.R.: Sunteti deputat, de doi ani de zile...

 

W.B.: La al doilea mandat.

 

D.R.: In acest timp, ati avut initiative legislative pentru romanii de peste granite?

 

W.B.: Am avut mai multe initiative legislative, pentru ca orice initiativa pe care o introduc pentru a deveni lege, o fac dupa ce ma consult cu colegii mei din diaspora. Vorbesc nu numai despre romanii membri ai PDL din diaspora, ci si de liderii bisericilor -ortodoxa, catolica, protestanta, neo-protestanta-, si absolut toate ONG-urile pe care le avem in strainatate.

 

D.R.: Concret, exista vreo lege care sa se fi promulgat in aceasta perioada si care sa vizeze direct diaspora?

 

W.B.: Cea care vizeaza direct diaspora este modificarea legii, care mai introduce o noua comisie in Parlament, atat in Camera Deputatilor, cat si in Senat -Comisia pentru romanii din afara granitelor-, care cu chiu cu vai, a trecut. In prima faza, Partidul Socialist Democrat a respins-o, in a doua faza, dupa mai multe explicatii, au fost si ei de acord si acum, din toamna, romanii din strainatate vor avea o comisie proprie, si in Parlament, si in Senat. Legea, care deja e vizibila, va da roade.

 

D.R.: Este aceasta comisie o noua structura, care are functia de intermediere a doleantelor diasporei, vizavi de legislativul roman?

 

W.B.: Nu numai. In primul rand, este o comisie care are o reprezentativitate pentru romanii din diaspora. Un al doilea rol este avizul consultativ pentru tot aparatul MAE -ambasador, consul general, consul-, unde Comisia isi va da avizul de „da” sau de „nu”. Un al treilea rol va fi inca inca un factor, de a lua legatura cu comisiile omologe din Parlamentele Europene si din cele de pe alte continente. Deci avem inca un rol, in care diplomatia parlamentara isi va exercita cu adevarat rolul, in ceea ce inseamna comunitatile de romani din strainatate.

 

D.R.: Urmeaza un al doilea proiect legislativ, sau o lege?

 

W.B.: Al doilea proiect legislativ este plata retroactiva a contributiilor sociale, pentru ca foarte multi romani ne-au solicitat aceasta problema, in vederea reglarii perioadei in care ei nu au putut sa-si plateasca contributiile pe cartea de munca. Cred ca este o problema destul de arzatoare, pentru ca acum si Romania, ca toata lumea, trece printr-o perioada de criza. Eu consider un mare ajutor aceasta retroactivitate, pentru ca se vor strange mult mai multi bani la bugetul statului, bani de care Romania are nevoie. Este o problema pe termen lung, sau cu bataie lunga, pentru ca acesti romani se vor intoarce in Romania, mai curand sau mai tarziu. De ce sa avem o problema sociala peste cativa ani, cand ei nu au nici un fel de venit si atunci vor reprezenta o problema sociala, si sa nu avem o problema cu statut bine reglementat, astfel incat ei sa aiba o pensie, cum toti europenii au o pensie. Acest lucru (n.r. legea) va regla o problema a Guvernului Romaniei, o problema de stat.

 

D.R. Practic, cum va imaginati ca o rezolvati?  Perioada lucrata la negru nu este evidentiata la firme. Cum se stabileste, in eventualitatea platii la Casa de Pensii de stat romaneasca, cuantumul care trebuie platit retroactiv? Privat, exista solutia incheierii unor polite de asigurare de viata, cu optiune de pensie, ca in Germania. Cum v-ati gandit, tehnic, sa realizati aceasta plata retroactiva a contributiilor la pensii?

 

W.B.: Sigur, tot ce inseamna normativele, tot ce inseamna metodologia, va tine de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Eu, in mai multe discutii pe care le-am avut cu ministrul Muncii, d-l Seitan, am precizat netting-ul (n.r. jur. compensare bilaterala) profesionist in materie si sa se ia totdeauna in calcul, pe toata perioada, numai salariul minim pe economie. Atunci ai o baza clara, care nu permite mai multe disfunctionalitati. Unul zice: eu am avut 10 milioane, altul 20 de milioane. Atunci, mergi pe toata perioada cu salariul minim pe economie. Poate pe unii ii va multumi, pe altii insa ii va nemultumi, dar nu poti altfel sa te duci, pentru ca este cuvantul lor impotriva cuvantului ministerului. Si atunci, ce faci? Faci o proba cu martori? Nu ai cum sa spui. Avand o baza clara -salariul minim pe economie din acea perioada, din 90 pana astazi-, pentru acea perioada, normativele sunt clare: cat a fost salariul minim pe economie in 90, in 95, in 2000, in 2005, in 2010. Si atunci ai o baza legala si te raportezi la ceva foarte-foarte clar.

 

D.R.: Persoanele interesate urmeaza sa-si vireze contributia intr-o suma, sau in rate?

 

W.B.: Este tot o chestiune de metodologie. Guvernul poate sa elaboreze o varianta ferma sau poate -in baza consultarilor cu partenerii nostri sociali, in speta cu partenerii nostri din diaspora-, ajunge la o situatie care aproape intr-o proportie majoritara –in totalitate, in nici un caz-, va multumi pe toata lumea.  

 

D.R.: Ati spus ca e o initiativa. Credeti ca trece legea?

 

W.B.: Din punctul meu de vedere si al domnului ministru, care reprezentam PDL, cred ca, daca va fi imbunatatita, ea poate avea sustinerea totala a tot ce inseamna dreapta, dar si stanga.

 

D.R.: In fond, este o initiativa legislativa cu caracter social. Teoretic, opozitia n-ar avea de ce sa se opuna...

 

W.B.: Eu o vad strict pentru interesul national. Aici, nu cred ca un partid sau altul trebuie sa-si ia laurii. Rezolvam o problema a romanilor. Mai am inca un proiect de lege, prin care propun reducerea unor taxe consulare. Din punctul meu de vedere, anumite taxe consulare s-au facut putin „pe picior” si nu s-au facut in baza unei analize serioase. Aici vorbesc de taxa pentru certificatul de nastere.

 

D.R.: Acesta nu se elibereaza gratuit?

 

W.B.: Nu, nu a fost niciodata gratuit. Este gratuit in Romania, in strainatate nu. Taxa a fost candva la 60 de euro, acum s-a majorat la 200 de euro, daca se va depasi perioada limita -care a fost de doua luni, acum e de 6 luni-, in care trebuie sa-ti inscrii copilul. Eu am rugat sa se mareasca acea perioada la un an de zile, pentru ca, practic, este imposibil la doua luni de zile, iar nici la 6 luni nu e usor. Aici e o procedura: intai trebuie sa-ti inscrii copilul la statul respectiv, unde el s-a nascut; trebuie sa iasa documentele statului respectiv, dupa care ele trebuie traduse, legalizate, apostilate, dupa care trebuie sa mergi sa-ti faci o programare la consulatul tau cel mai apropiat. Aceasta perioada este usor de vorbit, dar parcurgerea acestor pasi necesita foarte mult timp. Si nu este normal, practic, sa sanctionezi romanii din strainatate. Si eu am spus: la un an de zile -urmarim perioada-, dar pana-ntr-un an de zile, trebuie din nou revenit la 60 de euro, sau daca nu chiar gratuit, pentru ca nici noi, in Romania, nu platim absolut nicio taxa pentru certificatul de nastere. Si, desigur, sunt mult mai multe taxe pe care eu le-am propus reduse, pentru ca nu cred ca aceste consulate trebuie sa fie centre de profit. E foarte bine ca se strang bani, care vin la bugetul Romaniei, dar nu trebuie sa impovaram romanii din strainatate. Si va spun ca nu e o propunere populista, e o propunere pe care am analizat-o impreuna cu reprezentantii ONG-urilor din strainatate.

 

D.R.: Ati discutat si cu romanii din Republica Moldova. Luna trecuta, in presa straina, au aparut afirmatii precum ca Romania ar incerca sa introduca pe usa din dos cetateni, in Europa, care teoretic, in momentul de fata, n-ar avea ce sa caute acolo. Se facea referire la acordarea de cetatenie romana unor cetateni moldoveni. Ce parere aveti despre astfel de afirmatii?

 

W.B.: Mi se par nedrepte acuzatiile, pentru ca nimeni cred ca nu s-a opus nici unui stat, in a acorda cetatenie pentru cei de originea statului respectiv. Nimeni cred ca nu s-a opus Germaniei, atunci cand a acordat rezidenta si cetatenie celor care erau etnici germani. Sau etnici maghiari, samd. Ce facem noi in Moldova nu reprezinta nici un mijloc dolosiv (n.r. termen juridic ref. la acţiuni, contracte etc.: Făcut prin înşelăciune, cu rea-credinţă) de a acorda cetatenia, noi o facem deschis, o facem pe fata. Am infiintat Agentia pentru Cetatenie, totul s-a facut cu acordul Uniunii Europene. Agentia nu a fost infiintata numai pentru Moldova, ci pentru toti romanii din afara granitelor, si aici vorbim si de cei care se afla in America, sau in Spania, Germania sau Franta, au fost fortati candva sa renunte la cetatenie si acum vor sa revina la cetatenia statului roman. Faptul ca in Moldova sunt mult mai multi doritori, sau cetateni de origine romana, asta e cu totul altceva. Tocmai de aceea, va spun ca mi se pare nedreapta aceasta acuzatie. Dar totdeauna si critica este constructiva, iar noi garantat o sa ne vedem de treaba. Am stat de vorba cu reprezentantii Agentiei pentru Cetatenie -pentru ca am lucrat la infiintarea acestei agentii pentru redobandirea cetateniei. Vreau sa va spun ca acolo exista o echipa de profesionisti, o echipa de fosti magistrati -ma refer la presedintele agentiei, un fost procuror de renume, care stie absolut ce face si isi calculeaza fiecare pas. Atata cat am vazut, va pot garanta ca totul se face cu maxima transparenta si cu maxim profesionalism.

 

D.R.: A mai existat vuiet in presa straina declansat de o afirmatie a presedintelui Basescu, care multumea romanilor care raman sa munceasca in strainatate, neimpovarand sistemul de asistenta sociala romanesc. Aceasta a fost luata si sub forma unei jigniri, in sensul in care nu toti cei care se intorc, vin neaparat cu mana intinsa. Dumneavoastra, ca reprezentant al PDL-ului, cum interpretati afirmatia si ecourile ei in presa?

 

W.B.: Niciodata nu am incurajat migratia. Dar totdeauna am incurajat liberalizarea circulatiei. Libera circulatie a fost pentru mine un motto, de care romanii trebuie sa beneficieze si, mai mult de atat, am incurajat intotdeauna acordurile guvernamentale in care romanii sa aiba drepturi depline, atunci cand merg in strainatate. Nu mi se pare o idee rea, ca romanii sa mearga oriunde in Europa si, de ce nu, si in America ( cand vom finaliza acordul cu America) sa munceasca, sa faca schimb de idei, sa faca schimb de experienta. Din punctul meu de vedere, trebuie sa facem ceva, astfel incat ei sa nu ramana definitiv acolo. Dar faptul ca, pe o perioada de un an, de doi, de zece ani, ei au ales sa lucreze in strainatate, de la munca de santier, pana la munca de profesor universitar, de medic, nu cred ca este o pierdere pentru statul roman.

 

D.R.: Nici macar demografica?

 

W.B.: Intr-o perioada, nici macar demografica. Este bine. Cum v-as putea eu interzice dumneavoastra sa munciti acolo? Pentru ca, indiferent cat de bune au salariile...le-am spus si medicilor din Germania.... Intai, mirajul este America. Si Elvetia. Asta nu inseamna ca vor ramane acolo. Poate o parte vor dori, toata viata,  sa ramana acolo. Poate ca alta parte se vor intoarce. Ce e rau in asta? Din punctul meu de vedere, e rau daca nu se mai intorc. Dar daca ei se intorc dupa o perioada, vor veni, in primul rand, cu o experienta mult mai vasta. Vor veni cu un sistem relational. Vor veni, de ce nu, si cu ceva bani, pe care ii vor investi in tara noastra, in Romania. Nu vad absolut nimic gresit. Eu intotdeauna am incurajat romanii...pentru ca, in Italia, primisera o propunere a premierului Berlusconi, ca sa inregimenteze romanii in Italia si sa-i aduca in Romania, promitandu-le ca-i vor angaja in Romania la firmele italiene. Si am spus: Dragii mei, vorba romaneasca, „nu dati vrabia din mana, pe cioara de pe gard”. Pentru ca, daca dumneavoastra, aici in Italia, aveti de munca in baza unui contract ferm, sunteti respectati. Nu aruncati, sau nu dati cu piciorul la un salariu ferm, de peste 1.000 de euro, pe ceea ce vi se va propune: ca veti veni in Romania si veti lucra la nu stiti ce firma si pe nu stiti ce salariu. Faptul ca le promitea: uite, va dau 400 de euro, veniti in Romania. Eu le-am spus: Nu, din punctul meu de vedere, ramaneti in Italia, ramaneti si lucrati. Aveti un salariu bun, sunteti respectati. Daca o sa vedeti ca, dupa o perioada, exista un cadru legal, bine definit, cunoasteti firma, cunoasteti compania, vi se prezinta contractul si v-ar avantaja sa veniti in Romania, veniti. Dar aici, in afara de politica, de tehnici populiste, vorbim de traiul nostru, al omului, de zi cu zi. In primul rand noi trebuie sa garantam, sau cel putin ar trebui sa ne pese de romanii nostri: cum traiesc, au ce manca, au ce lucra, copiii lor pot merge la scoala? Asta trebuie sa ne intereseze. Si aici putem, chiar daca nu putem sa-i ajutam, macar sa-i lamurim cu anumite lucruri.

 

D.R.: Apropo de „au unde locui si ce manca”. Fiind vara, a luat amploare fenomenul migratiei in masa a romilor, care se stabilesc in tabere in Franta, in Spania si Italia. Mai putin in Germania, caci acolo e mai strict. Credeti ca romii cersetori si infractori sunt o problema a Europei, nu numai a Romaniei?

 

W.B.: Sunt o problema a Europei, nu numai a Romaniei. Politicile Europei trebuie sa fie mult mai ample si mult mai aplicate pe integrarea lor.

 

D.R.: Nu exista o retinere a acestor cetateni vizavi de programele de integrare sociala ? Nu opun rezistenta, se integreaza chiar asa, de buna voie?

 

W.B.: Sincer, cred ca exista o retinere. Dar cu retinerea nu poti rezolva aceste probleme, numai cu o deschidere totala. Pentru ca este un fenomen pe care nu-l rezolvi prin critici si prin emisiuni televizate. Nu-l rezolvi prin talk-show-uri sau aratand, uite, romii, ca maimuta la poza. O rezolvi numai prin programe bine definite, astfel incat ei, peste o anumita perioada de -oricum, trebuie mult lucrat- sa se reintegreze, sa se integreze in viata de zi cu zi. Dar nu as vrea sa ne mai arate lumea, numai pe noi, cu degetul. Ceea ce poate s-a gresit, si aici s-ar putea, in declaratia pe care o dau, sa mi se aduca anumite critici...din punctul meu de vedere, s-a gresit atunci cand, poate, le-am dat titulatura de romi. Ei, din punctul meu de vedere, trebuiau sa ramana tigani romani. A spune tigan nu este o jignire. In nici o tara n-am mai intalnit spanorom, sau italorom. E tigan italian, tigan francez, tigan spaniol. Asta nu inseamna ca este o forma de jignire. Il respect pentru traditia lui, pentru obiceiurile lui, pentru tot ce face el frumos. Pentru ca tiganul nu numai fura si injura. Asta fac si romanii, fac si spaniolii, fac toti. Aici insa, poate ca putin am exagerat si s-ar putea s-o fi facut asa...cum facem noi politicienii, poate pentru a castiga mai multe simpatie. Parerea mea e ca n-am castigat nimic, dar am declasificat acesti termeni. Din punctul meu de vedere, in baza unei vointe politice, cred ca ar trebui sa se revina la termenul de tigan. Tigan roman, cum sunt, v-am zis, tigani spanioli, tigani francezi. Nu rom. Nu cred ca le-am facut bine nici lor, tiganilor. Nu cred ca le-am facut bine nici romanilor, prin asocierea acestui termen. Este o parere personala, pe care prin aceasta declaratie mi-o asum.

 

D.R.: Cum se leaga biografia dv. de romanii de peste granite?

 

Provin din randul lor, am trait si muncit in strainatate. De loc sunt din Campina, dar am lucrat in Paris in perioada 91-93, de asta ii inteleg. O munca grea, o munca de 14 ore, cu dormit pe sub poduri, cu dormit prin parcuri, ca asta era posibilitatea. Nu aveam bani de studii, nu aveam bani sa-mi intretin familia. Parintii mei n-aveau bani de medicamente, in toata acea vreme. Am reusit, m-am intors in tara dupa aproape doi ani, am urmat cursurile Facultatii de Drept ale Universitatii Bucuresti. In prezent sunt parlamentar la al doilea mandat, avocat, lector universitar.

 

D.R.: Ziceati ca ati avut un scurt sejur in Franta. Ati mai locuit si altundeva, prin lume?

 

W.B.: Din 1996 sunt rezident spaniol, pentru ca acolo am fost iarasi o buna perioada, in care am si studiat. Acolo, practic, am inceput si activitatea politica. Pentru ca activitatea politica a deputatului William Branza nu a inceput in 2008. Desi eram parlamentar de Prahova din 2004, eu activam in Spania si aveam o buna relatie cu politicienii de dreapta din Spania. Si atunci cand romanii din strainatate, fata de politicieni, aveau o reticenta, eu am inceput sa discut cu ei, sa-i intreb de ce sunt ei reticenti fata de politicieni. Ei aveau un milion de motive, si pe buna dreptate. Atunci, incet-incet am inceput sa lucrez cu ei, sa ajut la infiintarea asociatiilor acolo unde s-a putut, dupa care, printr-o serie de actiuni pe care le initiam numai si numai impreuna cu ei, a venit si ideea infiintarii organizatiilor de partid. Si acum –nu stiu, ma dati, nu ma dati-, organizatia partidului democrat-liberal in strainatate numara aproape 200 de organizatii ale PDL, infiintate de subsemnatul, in toata lumea.

 

D.R.: La alegerile parlamentare din 2008, domiciliul stabil in Romania a fost conditie pentru candidatura. Spuneti ca sunteti rezident in Spania...

 

W.B.: Nu. Domiciliul imi este in Romania. Vorbim de rezidenta.

 

D.R.: Apropo de domiciliul stabil. O serie de reprezentanti ai diasporei cu domiciliul in strainatate s-au simtit frustrati, ca n-au mai putut candida. Au existat opinii cum ca cineva, care a trait un numar bun de ani in strainatate, ar fi fost mai potrivit ca parlamentar, cunoscand mai bine problemele celor de acolo. Ce parere aveti?

 

Sustin total ideea ca parlamentarii care reprezinta diaspora, intr-un fel sau altul sa aiba, sau sa fi avut de a face, intr-un mod clar, cu diaspora. Nu poti sa fi reprezentantul diasporei, daca nu cunosti romanii din strainatate. Si continui ideea dumneavoastra prin a spune ca si secretarul de stat al Departamentului Romanilor de Pretutindeni (n.r. DRP) trebuie, din punctul meu de vedere, sa aiba de a face cu romanii din strainatate si trebuie pus din randul lor. De doi ani de zile, pentru prima data s-a ales un reprezentant al diasporei: domnul Eugen Tomac care, practic, vine din Ucraina si este un cunoscator a ceea ce inseamna romanii din strainatate. Deci functiile sau mandatele, cate vor fi ele, pentru Parlament, precum si functia de secretar de stat al DRP, trebuie sa se adreseze diasporei si oamenilor care au de a face cu ei.

 

D.R.: Ati fost in juriu la Miss Diaspora, care a avut loc la Mangalia, cu finala in 15 august. Ce ne puteti spune despre rolul de imagine pe care l-ar putea avea o astfel de persoana, aleasa din randul frumusetilor romanesti de peste granite? Dincolo de competitie si amuzament, exista si o alta idee in spatele acestor concursuri? (foto: Tatiana, Italia, Miss Diaspora 2010)

 

W.B.: Din punctul meu de vedere, da. Pentru ca, atunci cand frumusetea se impleteste cu talentul, nu poate sa iasa decat un produs de calitate. Iar noi avem fete si frumoase si destepte si, din pacate, le folosim prea putin. Cred ca aceste fete ar trebui mai mult ajutate. Ar trebui sa lucreze cat mai multe fete frumoase si destepte in misiunile noastre diplomatice din strainatate. Pentru ca, cred ca conteaza -mai ales in Italia si in Spania-, atunci cand o prezenta feminina, care are ceva de spus si mai arata si intr-un fel, poate rezolva mult mai multe probleme decat un barbat.

 

30.08.10

Dani Rockhoff, Germania

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com