Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

„DOMENIUL PRIN CARE NE-AM INTEGRAT ONORABIL ĪN U.E. ESTE CULTURA”

 

Interviu cu domnul MIRCEA IONESCU-QUINTUS

Maria-Diana POPESCU

 

 

Maria-Diana POPECU: Sīntem onoraţi să ne fiţi oaspete! Fiţi binevenit!

 

Mircea IONESCU-QUINTUS: Bine v-am regăsit. Sīnt īncīntat şi deopotrivă onorat să vă fiu oaspete şi să stăm de vorbă.

 

MDP: Să punem punctul pe „i”. Care are fi cele mai pline de umor scenarii politice ale acestui an?

 

Mircea IONESCU-QUINTUS: Din cīte cunosc eu, scenariile politice ale anului trecut, cel nou abia a scīncit, au fost lipsite de umor şi pline de tristeţe – vorba lui Tăriceanu, „de tristeţe iremediabilă”. Despre ele este greu, dacă nu chiar imposibil să faci umor, necazurile fiind prea multe şi prea grele.

 

MDP: Cum stau lucrurile, vă rog, cu umorul scris? Pentru că semnătura dumneavoastră pe frontispiciul epigramei romāneşti este pregnantă şi valoroasă.

 

Mircea IONESCU-QUINTUS: Nu prea bine. Deşi nu sīnt un tip pesimist, mă refer īn special la umorul epigramatic, pentru că acel cotidian abundă. Īn privinţa mea. Īn ultimii ani am semnat doar cīteva epigrame ocazionale, aprecierea dumneavoastră binevoitoare referindu-se indubitabil la creaţiile mele din trecut.

 

MDP: Se spune că sīnteţi un īmpătimit al epigramei, că sīnteţi urmaşul „Dianstiei Quintus”, vă rog, aveţi dreptul la apărare.

 

Mircea IONESCU-QUINTUS: Se poate spune că dintre īncercările mele literare m-am apropiat mai mult de epigramă. Nu sīnt urmaş, ci fac parte alături de tatăl şi de fratele meu din aşa-numita „Dinastie Quintus”. Īntrucīt īmi acordaţi dreptul la apărare, trebuie să vă spun că niciunul dintre noi nu a purtat coroană şi niciunul nu s-a īncuscrit cu vreo casă regală.

 

„ROŢILE STRICATE ALE SOCIETĂŢII NU POT FI REPARATE DECĪT DE MESERIAŞI BUNI”

 

MDP: Epigramiştii nu se tem de şomaj. Īşi fac de lucru īn permanenţă la roţile stricate ale societăţii. Cu ce se aleg ei? Cu oprobriu, cu admiraţie, cu aplauze sau nici cu atīt?

 

Mircea IONESCU-QUINTUS: Epigramiştii au tehnici. Puţini, de altfel, sīnt preţuiţi, aplaudaţi, citiţi şi chiar uneori invidiaţi. Ceilalţi īncearcă să-şi găsească de lucru, nu prea izbutesc, dar nu se tem de şomaj pentru că se găsesc destule publicaţii să-i primească. Cred că pentru a sluji cu adevărat specia epigramatică īnseamnă să te fereşti de răvaşe de plăcintă, şi mai ales de impostură. Roţile stricate ale societăţii nu pot fi reparate decīt de buni meseriaşi.

 

MDP: Epigramele vă conferă cumva rolul de justiţiar?

 

Mircea IONESCU-QUINTUS: Epigramele nu conferă şi epigramistul nu are rol de justiţiar. El nu judecă, nu īnvinuieşte şi nu condamnă, ci trimite doar īn faţa instanţelor morale ale opiniei publice. El apreciază atent, competent īntīmplările, moravurile şi năravurile semenilor pe līngă care adesea trecem fără să-l observăm şi nu cu īnverşunare şi cu răutate, ci īngăduitor şi neapărat cu har ironic.

 

MDP: Arta poate deveni extremistă, violentă? Aţi scris epigrame care au stīrnit reacţii?

 

Mircea IONESCU-QUINTUS: Cīnd devine extremistă, violentă, arta nu mai este artă. Am scris epigrame care, lăsīnd laoparte modestia, au stīrnit de-a lungul vremii reacţii şi aprecieri ce m-au īncurajat permanent.

 

MDP: Prezentul acesta sufocat de politici anapoda şi de corupţie vă oferă suficientă materie primă pentru condei?

 

Mircea IONESCU-QUINTUS: Cum spuneam la īnceputul convorbirii noastre, starea actuală a societăţii bezmeticită īncă din lunga opresiune, generează uneori īmprejurări absurde, chiar pentru condeiele doritoare de materie primă. O asemenea stare tristă şi demoralizatoare nu poate inspira pe niciun umorist de bun simţ.

 

MDP: De cine „rīdeţi”, cu cine rīdeţi sau despre ce trebuie să rīdă romānul īn amarul său contemporan, domnule Mircea Ionescu-Qiuntus?

 

Mircea IONESCU-QUINTUS: Nici eu ca romān şi nici ceilalţi conaţionali ai mei nu putem rīde de amarul īn care trăim, dincolo de speranţele pe care ni le-am făcut īn decembrie 1989. Necazul este atīt de mare īncīt dictonul „să faci haz de necaz” nu ne mai dă alinare, nu ne mai poate face să zīmbim măcar. De alminteri să rīdem.

 

MDP: Ce nu se mai īntīmplă īn Romānia culturală de astăzi?

 

Mircea IONESCU-QUINTUS: Greu de răspuns. Mi se pare important īnsă că singurul domeniu prin care ne-am integrat īn Comunitatea Europeană mai mult decīt onorabil este cel cultural. Şi mă gīndesc la valorile noastre ştiinţifice, artistice, muzicale, literare şi la atītea personalităţi care ne ilustrează forţa spirituală. Succesele Festivalului „Enescu”, ale Academiei Romāne cu editarea manuscriselor Eminescu şi a „Dicţionarului general al literaturii romāne”, ca şi al filmului regizorului Mungiu sīnt doar cīteva din multele evenimente care se īntīmplă īn Romānia culturală de astăzi.

 

„ROMĀNIA CULTURALĂ ESTE MAI SOLIDĂ DECĪT CEA ECONOMICĂ SAU POLITICÔ

 

MDP: Dar ce se īntīmplă spre deconstrucţia ei?

 

Mircea IONESCU-QUINTUS: Dacă deconstrucţie īnseamnă īnfăptuire şi nerealizare, cultura noastră nu va īnfrīnge o astfel de perioadă, ci din contră. Romānia culturală este mai trainică şi mai solidă decīt cea economică sau politică.

 

MDP: Trebuie să privim cu umor adaosurile culturale, cutumele din afara graniţelor? Ele vin din belşug şi reprezintă o plagă pentru cultura romānească.

 

Mircea IONESCU-QUINTUS: Nu ştiu şi nu īnţeleg ce sīnt, citez „adaosurile şi cutumele culturale” din afara graniţelor. Dacă importarea lor din belşug dăunează culturii noastre, nu le putem primi cu umor ci cu mare īngrijorare.

 

MDP: V-am citit īntr-o serie de antologii contemporane ale epigramei romāneşti. Ştiu că aţi semnat şi volume individuale. Vă rog, putem şti despre ce este vorba?

 

Mircea IONESCU-QUINTUS: Socotesc că sīnt unul dintre cei mai longevivi autori de epigrame. Primele le-am publicat īn revista „Gānduri şi rānduri” acum şaptezeci de ani, după care am colaborat la „Gluma”, „Păcală”, „Mitică”, „Urzica” şi altele de gen. Nu ştiu exact şi nici nu m-a interesat să ştiu cīte epigrame am scris şi cīte am publicat. Ştiu īnsă că am semnat patru volume individuale: „Haz de necaz”, „Epigrame”, „Epigrame şi epitafuri” şi parţial „Ridentul Quintus”, şi că n-am lipsit din nicio antologie din ţară sau din străinătate şi din niciuna dintre zecile de culegeri de epigrame ale clubului „Cincinat Pavelescu”.

 

MDP: Care consideraţi că ar fi ipoteze de lucru de care ar avea nevoie Romānia să poată supravieţui īntr-o Europă unită?

 

Mircea IONESCU-QUINTUS: Va trebui să folosim şi să ne valorificăm eficient, creativitatea noastră de popor mīndru şi străvechi pentru ca Romānia să-şi găsească locul şi o viaţă prosperă īn familia europeană.

 

Maria Diana POPESCU

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)