Reclama Dvs.

  Pagina de front | Istorie | Proză și teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate și apeluri

Asigurarea de sanatate in Germania, necesara si sigura!
Tratamentul nu constă numai în remedierea sechelelor ci, în combinaţie cu metode traditionale si moderne din domeniul fizioterapiei, chiropatiei,naturologiei,medicina quantică,etc. permite să se acţioneaze cu precizie, încercându-se în primul rând să se înlăture „rădăcinile răului iniţial”, care stau la baza/originea problemei, nu să se efectueze doar un tratament simptomatic. Scopul nu este doar calmarea durerilor, ci combaterea cauzei care provoacă durerea, înlăturarea ei definitivă.

 

Asigurare de sanatate in Germania, ghid practic pentru cetatenii romani, de la locuinta, servici, sanatate, ieftin, eficient, medic, sanatate, limba romana

 

Interviu cu istoricul Silvia Guzun (R. Moldova)

Paul POLIDOR

 

27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România.

 

Paul POLIDOR: Dragă Silvia Guzun, ne cunoaştem de mult timp. Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când am realizat prima lansare (neoficială, în 1994) a cântecului «Ilie Ilaşcu Românul» (pe versurile fostului ministru al bugetului României, Liviu Voinea, pe atunci tânăr poet).  Cântecul a fost interzis de toate posturile radio-tv din România, însă am reuşit să-l prezint la Chişinău, după 3 ani, la Festivalul Gavriil Musicescu, în 1997, în faţa multor personalităţi din învăţământ, cultură etc. Era acolo şi marele poet Grigore Vieru. Întrucât refrenul cântecului zicea : ,,Să fie război sau pace să fie/ Dar salvaţi-l acum pe Ilaşcu Ilie!”,   era să fiu ridicat de către delegaţia de la Tiraspol, dar am scăpat datorită ţie. A fost o atitudine vizionară pentru acele vremuri, întrucât făceam, indirect, o previziune: „Ilaşcu a fost scăpat din închisoare de omul politic Corneliu Vadim Tudor şi «adus» în Parlamentul României ca senator...” (uluitor moment).  Ţin  minte  că,  după ce-am cântat refrenul, mai-marii învăţământului şi politicii din Basarabia încremeniseră,  încât n-au putut spune decât: ,,Hai să revenim la servirea mesei. Cine mai vrea vin?...” Tu ce îţi mai aminteşti din acele momente grave pentru românism, pentru identitatea noastră naţională în care ai fost parte activă datorită patriotismului tău?

 

Silvia GUZUN: Anevoioasă a fost calea spre afirmare ca neam, ca identitate naţională. Anevoioasă a fost calea renaşterii naţionale. Sunt nişte trăiri la trecut. Nu toţi semenii mei conştientizau prin anii 1988-1989 că vorbim o limbă “amestecată”, că ea e mult mai frumoasă fără rusisme. Scriitorii şi artiştii de atunci, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Leonida lari, Ion şi Doina Aldea Teodorovici... Dumnezeu să-i ierte, Nicolae Dabija, Valeriu Matei  au muncit  mult  pentru „a face lumină” în creierele unor moldoveni. Cenaclurile  literare  organizate  de  către  aceştia,  la „Teatrul Verde”, încet-încet adunau mai multă lume entuziasmată de adevăr. M-au trecut fiorii când  prima dată  la o staţie de troleibuze în Chişinău,  şoferul anunţase: „Urmează staţia «Serghei lazo»”  (fost militant comunist din perioada războpiului civil 1917-1922). În 1989, de 7 noiembrie,  porniseră parada militară pe strada „Lenin”, de atunci (ulterior bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt) şi noi, oameni civili, mai mult clasa intelectuală, ne-am  luat  de mâini şi am stat în faţa tancurilor împiedicîndu-le să-şi arate forţa rusească. În anii de deşteptare  naţională, Piaţa Marii Adunări Naţionale, devenise a doua casă. Acolo ne adunam mii de oameni să ne exprimăm, să cerem decretarea limbii române şi a scrisului latin. Altă dată, când protestam cu mulţimea pe o porţiune de bulevard, de la  Parlament  până la Academia de Ştiinţe, ruşii, mergând pe trotuare, ne huiduiau, zicând: „Decât  limbă română mai bine să aveţi ce pune pe limbă”- adică să avem ce mânca. Doamne, ce sentiment de mândrie am simţit atunci, când Gheorghe Ghimpu, vice-preşedinte  al Frontului Popular, s-a ridicat pe sediul Parlamentului pentru a arbora tricolorul. Am avut şi clipe triste atunci când am fost chemată la Procuratura sectorului Botanica pentru a da fel de fel de explicaţii, cu privire la limba română, la faptul că îndemn cadre didactice,  elevi  să iasă în stradă  la mitinguri, să scandeze, să-şi impună cerinţe cu privire la limbă şi alfabet ş.a. 

 

Paul POLIDOR: Acum un an extremistul ucrainean Tiahnibok considera o umilinţă pentru ucraineni faptul că din luna mai 2014 cetăţenii Republicii Moldova puteau călători fără vize în Uniunea Europeană. Cum este văzută această atitudine în Republica Moldova?

 

 

Silvia GUZUN: La noi paşii spre UE sunt mai hotărâţi. După două mandate comuniste, oamenii au mai învăţat câte ceva. Am în vedere că bucata de Basarabie, dacă nu  era ruptă de mai multe ori de la Ţara-mamă-România, eram în UE, tocmai de când sunteţi şi voi, din 2007. Acum s-au creat posibilităţi foarte bune pentru cei ce au rude plecate peste hotare  neoficial, pentru cei care caută o viaţă mai îndestulată, mai bună. Până la intrarea în UE avem mult de parcurs în vederea formării noastre ca cetăţean european. Nu vreau să comentez aici. Sunt sigură că  vom fi membri ai UE. Personal, am fost în Polonia, în oraşul Lodz la cursul de formare „Învăţ Europa” şi m-am convins că începând cu 2004 domeniul educaţiei în Polonia a avut  foarte multe de câştigat.

 

Paul POLIDOR: Într-un interviu pe care l-am realizat pentru revistele noastre, fostul prim-ministru al României, Mihai Răzvan Ungureanu, declara: „Delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive din Marea Neagră au fost soluţionate la Curtea de la Haga şi nu văd de ce şi celelalte contencioase, privind construirea Canalului Bâstroe sau delimitarea finală a platoului continental al Insulei Şerpilor, să nu îşi găsească o rezolvare corectă într-un proces echitabil internaţional. Mă îngrijorează, însă, tăcerea pe care o adoptă factorii politici  de decizie din România cu privire la soarta comunităţilor de români din Bucovina şi Transcarpatia.”  Eu cred că rănile în aceste probleme sunt mult mai vechi şi mai adânci. Ce părere ai?

 

Silvia GUZUN: Multpătimitele Bucovina, Transcarpatia, Basarabia trebuiesc întoarse. Dar cum? Prin noi, puţinii patrioţi, precum odinioară  membrii „Sfatului  Ţării” Ion Inculeţ, Pan Halippa, Alexei Mateevici, Onisifor Ghibu, Vasile Stroescu ş.a

 

Paul POLIDOR: Spune-mi, Silvia, cum se vede situaţia din Ucraina atât de la Chişinău (în general, din Basarabia) şi cum se vede de la Tiraspol? 

 

Silvia Guzun: Acum când s-a împlinit un an de la începutul conflictelor pot spune că situaţia e foarte  complicată. Şi dacă Putin îşi doreşte o „Novorusie” numaidecât va opta şi pentru Tiraspol, dar poate  că i se vor întinde privirile şi spre Chişinău. Nu aş dori să se repete anul 1992.

 

Paul POLIDOR: Se vorbeşte foarte mult despre migraţia forţei de muncă în Occident. Din România statisticile afirmă că au plecat peste 3.000.000 de oameni. În Republica Moldova, în afară de familia Guzun, a mai rămas cineva în ţară ?... Lăsând la o parte spiritul de glumă, un documentar german „BALKAN EXPRESS,, difuzat în România cu titlul „EUROPA ÎNTUNECATĂ”, afirmă cu stupoare că, de fapt, în Republica Moldova, au mai rămas bătrânii şi copiii... Care este adevărul?

 

Presedintele moldovean NicolaeTimofti si Silvia Guzun (decorare)

 

Silvia GUZUN: Polidor, am avut posibilitatea să plec printre primii din ţară. Nu am plecat, deoarece am luptat pentru readucerea valorilor naţionale, readucerea limbii române pe altarul vieţii şi  chiar  dacă situaţia materială era la pământ îmi ziceam: „Şi dacă plec şi eu?” Am avut impresia că s-a ţinut Modova numai pe mine. Exagerez, mai sunt patrioţi în afară de familia mea în Moldova. Sunt mulţi. Regret că cei peste un milion din populaţia plecată n-au luat cu ei valorile noastre naţionale şi acolo, mă îndoiesc dacă le mai păstrează. Dacă  ar fi în puterea mea aş îmbunătăţi condiţiile de viaţă, aş crea condiţii de muncă pentru revenirea la baştină  a celor plecaţi. Copiii rămaşi în educaţia buneilor, mătuşilor, rudelor, au nevoie de părinţi! 

 

Paul POLIDOR: Într-unul din interviurile acordate, preşedintele Clubului de la Roma pentru Europa, Dr. Călin Georgescu, afirma că „destabilizarea prezentă a Ucrainei prin proteste violente dirijate este pe punctul de a declanşa un nou Război Rece între Rusia și SUA. Un război ascuns mocneşte deja în Asia, între China și principalul aliat din Asia al SUA, Japonia. În acest nou context, extrem de tensionat, România, în loc să fie un factor de stabilitate, apare ca un „no man’s land”, un fel de tărâm al nimănui care poate oricând exploda, aruncând în aer întreaga regiune sud-estică a Europei.” Cum vezi această afirmaţie?

 

Silvia GUZUN: Ştiu, „coace” conflictul, dar rămânem în paza lui Dummnezeu. 

 

Paul POLIDOR: Cum consideri că va evolua situaţia din Ucraina pe viitor şi dacă Transnistria poate reprezenta un factor destabilizator pentru Republica Moldova, dar şi pentru România? De altfel, fostul ministru de externe al României, Adrian Severin, într-un interviu acordat revistelor noastre, afirma: „Sper că în acest moment decidenţii politici români iau deja în considerare inclusiv o reacţie de ordin militar în situaţia în care dezordinea secesionistă din Ucraina se extinde în Basarabia istorică sau inflamează Transnistria, şi că România deja acţionează diplomatic spre a obţine sprijinul aliaţilor pentru o asemenea reacţie.”

 

Silvia GUZUN: Am spus mai sus, că nu-mi doresc un 1992, când ruşii au început conflictul de la Dubăsari şi a durat câteva luni. De la rele ne va scăpa doar Unirea.

 

Paul POLIDOR: Ştiu că ai suferit întotdeauna pentru umilinţele suferite de români în diferite zone interculturale. Care sunt sentimentele românilor din Basarabia faţă de fraţii noştri din Bucovina de Nord, Herţa, Cernăuţi, minoritate românească de o jumătate de million de oameni, oprimată mereu de statul ucrainean? Iată, în acest sens, declaraţia profesoarei de origine română Zinaida Pinteac (extras din: „În premieră”// « Antena 3 »”, emisiunea din 8 iunie 2014; realizator: Carmen Avram): „Ucraina culege ceea ce a semănat. Ea a semănat vrajba, anume împotriva minorităţilor. În Kiev  era  lozinca să fie ucrainenii pe primul plan.  Ceea ce se-ntâmplă acuma în ţară este rezultatul la ceea ce a făcut Ucraina până acum cu noi, cu minorităţile naţionale şi, în primul rând, cu comunitatea românească; să fi fost pusă corect problema minorităţilor naţionale,    tuturor    să  li  se  fi  dat drepturi egale, azi  Ucraina n-avea probleme. Felul cum s-a comportat Ucraina cu noi, astăzi Rusia se comportă cu Ucraina!”

 

Silvia GUZUN: Nu consider corectă afirmaţia. E o situaţie, probabil ca la noi, la  basarabeni.  Noi am fost  loiali, nu am semănat vrajbă între minorităţi „între  fraţii  mai  mari“, regretabil este  că ei  nu  au îndrăzneala nici până astăzi  de a învăţa limba română sau să comunice  în limba română. Unde am ajuns: „să învăţăm la facultate  cu instruire în limba moldovenească din cărţi ruseşti; să putem vorbim româneşte de-abia de prin anul 1989 (până atunci vorbeam un cuvânt româneşte şi două ruseşti; toate funcţiile înalte erau ocupate de ruşi sau moldoveni, soţiile cărora erau rusoaice şi, de fapt, conduceau ele şi viziunea lor politică rusească ş.a.m.d”. Pot continua la infinit. Este  o durere semănată de „fraţii mai mari”  atât pentru noi, basarabenii, cât şi pentru românii din Bucovina. Dar, zic eu, veni-va ceasul!

 

Paul POLIDOR: Dacă ai fi Preşedintele Republicii Moldova astăzi, ai mai milita pentru Unirea cu România? Cum vezi în viitor această unire, pe care ai spus de nenumărate ori că o vei face?

 

Silvia GUZUN: Unirea se va face neapărat.  Sârma ghimpată va  fi dată jos. Lupt zilnic prin faptul că sunt istoric şi discut despre aceasta cu elevii ca despre un proces. Suntem în preajma marcării a 97 ani de la Unirea Basarabiei cu România. La 27 martie, în republică vor avea loc o mulţime de  activităţi: concerte, marşuri, conferinţe etc., consacrate acestui eveniment. La gimnaziul pe care îl conduc va avea loc  o festivitate culturală la care vor participa elevi, părinţi, profesori şi alţi invitaţi.

-----------------------------------

* Foto: Silvia Guzun decorată de Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti (2014)

** Foto inserţie: „Unirea Basarabiei cu România” (George Roca)

-----------------------------------

Interviu de Paul POLIDOR

26 martie 2015

Bucureşti-Chişinău

 

 

Dreptul de aproba copierea articolelor prezentate in revista AGERO apartine detinatorilor de copy-right (autorul/autoarea),  care trebuie contactati si informati in timp util.  Orice preluare de texte din revista AGERO fără aprobarea autorilor și precizarea sursei intra sub incidenta "Legii drepturilor de autor".

 

Impressum

 

 

Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero,  Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu. Redakteure: Ion Măldărescu,  Cezarina Adamescu (Rumänien)