Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Sărbătorile de iarnă:"purificare spirituală, bucurie

şi petrecere pentru tot natul"

 

Interviu cu prof. Gheorghe Ţunea de Angelica Herac (foto)

 

 

De când mă ştiu am îndrăgit sărbătorile, în special cele de iarnă.Şi trebuie să mărturisesc că sărbătorile, în adevăratul sens al cuvântului, le simt, aşa cum mi-aş dori să le aibă în suflet fiecare, pe deplin doar în ţinutul de vis al Almăjului;parcă mă rup de lume şi trăiesc sub vraja unor momente ce nu aş vrea să se mai sfârşească.Şi pentru că am pomenit mai sus de Almăj, interlocutorul, l-am ales, deoarece este om al locului şi domnia sa, iubitor de tradiţie şi exemplu elocvent pentru sintagma"sufletul bănăţeanului rămâne acolo unde a văzut pentru prima dată lumina zilei".

 

A.H.-Domnule profesor,  cred că înainte de a vorbi despre perpetuarea obiceiurilor de sărbători, ar trebui să ştim ce înseamnă, de fapt, sărbătorile?

 

GH.Ţ.-Dacă ne referim strict la sărbătorile de iarnă, ele sunt legate efectiv de fapte biblice, însă dacă ar fi să dau o definiţie a sărbătorii la români, în general:purificare spirituală, bucurie şi petrecere pentru tot natul.Întreaga suflare a satului şi nu numai, pentru că vin şi goşti, participă cu sufletul la sfintele sărbători.

 

A.H.-Aşadar,  sărbătorile de iarnă pot fi considerate formule de existenţă comunitară?

GH.Ţ-Desigur, sunt prilej de eliberare de tot ce nu a fost tocmai bun de-a lungul anului şi atunci nu mai există graniţe:bogaţi, mai puţin avuţi, români, alte minorităţi, copii, tineri, bătrâni trăiesc spiritul sărbătorii curat, liniştit, frumos-aşa ca la noi.Şi cei care dintr-un motiv sau altul nu primesc, de exemplu, colindătorii sunt sancţionaţi într-un mod plăcut şi deloc violent;la geam, unul din colindători rosteşte:"Dă colacu', dă cârnatu'/Dacă nu mă duc la altu'.Aşadar, avem o moştenire de nepreţuit:tradiţiile şi felul de a sărbători.

 

A.H.-"A sărbători"-un verb pe care îl folosim prea rar sau nu?

GH.Ţ.-Depinde şi de zone, dar în general, da, ne-ar prinde bine să-l folosim mai des şi dacă s-ar putea aşa ca demult.În Almăjul pe care toată lumea îl venerează, pe bună dreptate, se păstrează nealterate multe obiceiuri. Naşterea Mântuitorului e cinstită în ajun cu vestitele colinde de către cete de copii şi adulţi.Casele almăjenilor se umpleau de aceste cântece cu tematică religioasă şi mai ales, de seninătatea copiilor care erau recompensaţi cu mere, nuci, cârnaţi, colaci şi mai târziu, în zilele noastre,  şi cu bani.Câte 3-4 copii veneau de asemenea,  în ajun de Crăciun, însoţiţi de preot cu apă sfinţită,  anunţând Naşterea Domnului, ritual care,  în ajunul Bobotezei se relua în aceiaşi manieră. Tot în ajunul Crăciunului se aştepta Moşul cu tradiţionalul pom(care era împodobit cu biscuiţi, mere, nuci şi alte produse preparate în casă) şi cu daruri.Cei mici mai ales, erau nerăbdători deoarece ei trimiteau înainte cu două săptămâni o scrisoare Moşului, şi până la Crăciun trebuiau să fie cuminţi pentru a li se aduce ce şi-au dorit.Era tare frumos!La Lăpuşnic, comuna mea natală, în prima zi de Crăciun, adulţii,  costumaţi adecvat jucau piesa "Viflehemul".Şi apoi,  jocurile,  balurile-3 zile ca în poveşti, cu instrumentiştii satului , în general, cu instrumente tradiţionale şi cu multă voie bună. Urma un alt moment aparte"Sânvăsâi-ul":în ajunul Anului Nou se adunau la o casă tineri necăsătoriţi şi într-o încăpere cu o masă mare erau aşezate 12 farfurii,  simbolizând cele 12 luni ale anului.Sub fiecare farfurie se punea câte un obiect, care la rându-i reprezenta ceva: dacă era tăciune, cel sau cea care îl descoperea însemna că va avea drept ales/aleasă un ţigan/ţigancă; dacă era un creion simboliza inteligenţa; oglinda semnifica frumuseţea ş.a.m.d. Dimineaţa Anului Nou era plină de superstiţii:fetele nemăritate trebuiau să-şi măture odaia şi să arunce gunoiul în grădină:dacă vântul îl răspândea într-o anumită direcţie însemna că de acolo va sosi viitorul soţ.Înaintea Anului Nou se făceau şi predicţii în privinţa belşugului anului ce bătea la uşă:bătrânii curăţau o ceapă ce se tăia în 12 felii însemnând cele 12 luni ale anului.Feliile care lăsau apă reprezentau lunile ploioase iar restul pe cele secetoase-acesta era "calendarul de ceapă".Tot la Anul Nou se colinda de către grupuri de adulţi sau de cei de la cor dar, de această dată,  doar la familiile de vază(preot, dascăl, medic-cei care aveau o oarecare poziţie socială)din sat şi li se ura:"Anul Nou cu bine să-l primiţi/Mulţi ani cu bucurie să trăiţi/Căci ziua aceasta e pentru noi/Cea mai frumoasă zi din sărbători". Şi bineânţeles în această lume încărcată de spectacol şi simboluri tăiatul porcului,  ce avea loc(şi are şi în prezent) după Sfântul Nicolaie,  oferea mâncarea tradiţională din seara Anului Nou:borândăul.

 

A.H.-Boboteaza, un alt moment important pentru comunitate,  se petrecea cu acelaşi fast?

GH.Ţ.-Şi această sărbătoare oferea bogăţie şi superstiţii:tinerele necăsătorite aveau din nou posibilitatea să îşi descopere norocul. În noaptea Bobotezei se punea busuioc sub pernă, iar fata îşi visa sortitul.Şi pentru că după perioada de post domnesc cântecul şi jocul, şi la Bobotează, Căminul Cultural din sat este gazda balurilor.În Almăj încă se mai respectă ordinea jocurilor:brâul, hora, ardeleana, doiul şi sârba bănăţeană.Frumuseţea acestora este întregită de costumele populare nemaipomenite de aici, purtate încă cu fală de o bună parte dintre  almăjeni, fie tineri, fie în vârstă.De la Bobotează spre Sfântul Ion,  mai precis, începând cu ora 24 fiecare dintre cei cu numele de Ion poartă un brâu şi o horă.Tot acum e momentul să se dea jocuri "în sănătate" sau "de pomană".După-amiaza de Sfântul Ion,  Ionii îşi petrec acasă cu invitaţii.Şi trebuie să precizez că în zilele noastre mai ales,  din motive financiare,  balurile nu mai ţin 2 zile ca odinioară şi rin urmare,  onomastica e sărbătorită în cadru mai extins.

 

A.H.-Şi pentru că ne-am apropiat de vremurile actuale vă rog să ne spuneţi ce influenţă are modernitatea asupra spaţiului tradiţional?

GH.Ţ.-Fireşte că evoluţia în orice domeniu este un succes.În privinţa culturii tradiţionale deopotrivă nu e malefic faptul că,  de exemplu, şi cei de la sat au acces mai larg la mass-media(o forţă a modernităţii) şi,  chiar dacă există non-valori,  eu am credinţa că cei  care până acum au păstrat cu sfinţenie tot ce ţine de satul românesc,  o vor face cu acelaşi devotament din generaţie în generaţie.

 

A.H.-Tindem spre globalizare la nivel macro şi observ că şi dumneavoastră vorbiţi cu drag şi respect nu numai de satul almăjan,  bănăţean ci de satul românesc?

GH.Ţ.-E normal să-mi doresc să aud că în fiecare sat din România a fost revigorat un obicei sau a fost salvat un festival sau s-a întâmplat ceva legat de un fapt de cultură tradiţională şi nu neapărat.Suntem capabili să revitalizăm manifestările tradiţionale, ba mai mult,  avem obligaţia morală faţă de înaintaşi şi de noi înşine pentru a ne menţine identitatea naţională,  să fim buni manageri culturali şi să acţionăm în aşa fel încât să conservăm şi să promovăm tradiţionalul căci izvoare încă mai există.

 

Comentarii de la cititori

 

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii,  in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor,  conceptia paginilor,  tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) ,  George Roca (Australia),  Melania Cuc (Romania,  Canada)