Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Interviu cu tânărul scriitor Darie Ducan

George ROCA

 

 

În urmă cu câteva luni am primit la redacţia revistei „AGERO” o corespondenţa de la un tânăr scriitor din România. Erau câteva poezii însoţite de o fotografie. I-am citit versurile si am ramas încântat de maiestria cu care se exprima. L-am contactat prin poşta electronică şi i-am cerut informaţii pentru a-i face o mică prezentare. Mi-a raspuns foarte repede cu următorul mesaj: „... am 18 ani şi am publicat cinci cărţi de poezie... Vă trimit un „pachet” conţinând cartea în sine (era vorba de cartea din care faceau parte poeziile trimise anterior), coperta ei, o poză a mea, un curriculum vitae, opinii critice despre poezia mea, în speranţa că veţi scrie sau veţi publica ceva despre ea, sau din ea în stimabila dvs. revistă Agero...”. Era stilat tânărul Ducan, aşa că citindu-i pe îndelete „producţiile literare” am luat din nou legatura cu dânsul şi i-am propus un interviu. Iată-l!

 

George ROCA: Pentru cititorii noştri ar fi bine să te prezinţi! Cine eşti dumneata domnule Darie DUCAN? Vârsta, anul şi locul naşterii, unde locuieşti acum... ?

 

Darie DUCAN: Am 19 ani, sunt născut la 10 mai 1988, în oraşul Târnăveni, judeţul Mureş din părinţi români, Carmen şi Răzvan. Cât de curând intenţionez să mă mut la Bucureşti atât dintr-un considerent literar cât şi dintr-o strategie extraliterară.

 

George ROCA: De ce scrii? Din cauza succesului sau a dorinţei de exteriorzare a simţămintelor emoţionale? Sau vrei să transmiţi oarecare mesaje poetice celor care iau contact cu poezia ta?

 

Darie DUCAN: Daca as dori sa fiu inspirat ,as spune ca scriu ca sa ma sincronizez cu firul ierbii, cu firescul naturii. Aş spune că scriu poezie, pentru că îmi pasă de lumea în care trăiesc şi mai ştiu că Dumnezeul meu e dreptul la opinie. Adesea sunt suport de etichetari ale unora, ţintă de laudă a altora, dar şi acestea fac parte din firescul literaturii.

 

George ROCA: Cum ţi se pare literatura română contemporană şi cei  care sunt pe baricadele acesteia?

 

Darie DUCAN: Sunt genul de om care priveşte cu o anumită detaşare lucidă lumea literară românească, mă implic în ea, îi cunosc gargaricii dar şi valorile, în care cred şi la care ţin chiar dacă nu sunt de acord cu ele. Pentru ca tot aţi adus în discuţie „baricadele”, trebuie să spun că atacul asupra literaturii, pe care îl face lâncezeala  sau prostia, nu e unul venit din exterior, pentru că exteriorul literaturii nu are arme tangibile cu interiorul ei, aşadar o baricadă e nepotrivită, zic eu, elementele distructive, antiliterare, locuiesc în literatură, ca nişte virusuri în corpul uman. Trebuie sa ne apărăm literatura de interiorul ei, nu de elementele ei străine.

 

George ROCA: Am primit la redacţie din parte dumitale un buchet de poezii care ne-a impresionat. Colega mea, doamna Melania Cuc, a vorbit foarte elogios despre acest fapt. Când ai început să scrii poezii?

 

Darie DUCAN: Poeziile pe care le-aţi primit la redacţie constituie de fapt cel mai recent volum al meu de poezie „Lungi plantaţii de singular”, volum apărut chiar la graniţa dintre anii 2006 şi 2007. Poezie? Poezie am început să scriu pe la şase ani, cred... Normal, dintr-o joacă sau din dorinţa de a face competiţie cu tatăl meu, care e un poet  remarcabil! O demonstrează şi acum, la împlinirea vârstei de 50 de ani. Spun asta crezând sincer că aşa e! Apoi, după acel experiment ludic, care nu număra foarte multe poezii la început, am făcut pauză scrisului, căutând, practic, alte jucării ale nevoilor mele de copil. Mai păstrez manuscrisele acelea, scrise stângaci şi naiv. Sunt doza mea de nostalgie la care pot apela la nevoie. Sunt ca un stingător de incendiu atârnat pe un perete, pentru domolirea interiorului prea înflăcărat şi pătimaş uneori. Vă mulţumesc şi dvs. şi doamnei Melania Cuc pentru că aţi publicat poemele mele în revista Agero din Stuttgart.

 

George ROCA: Atunci nu am avut nici un merit în redactare! Pur şi simplu mi-au fost „furate de sub nas” de colega mea Melania, şi dânsa foarte impresionată de producţiile tale!  Spune-mi te rog, mai scrii şi alt gen de literatură?

 

Darie DUCAN: Da! Sigur că scriu şi alt gen de literatură, deşi poezia îmi e cea mai dragă. Poezia e pentru mine ca o pernă pe care se moare. Alt gen nu am publicat organizat, dar am în lucru teatru, un volum cu câteva piese în stadiu avansat, fapt care îmi dă speranţa unei publicări (nu târzii)! Scriu şi proză scurtă sau chiar mai lungă,    romane... Un gen care îmi place foarte mult, deşi e foarte scurt, este aforismul. Dar momentul de arderi supreme cel puţin la vârsta asta e poezia! Scriu foarte multă poezie, enorm de multă. Nu mă laud cu numărul pentru că aceea care trebuie să primeze e calitatea. Cred că am până acuma vreo 3000 de poezii scrise. Desigur, nu îmi pierd timpul numărându-le, nu mizez pe publicarea lor integrală, unele nici nu merită, dar vreau să critic unii tineri poeţi de pe la noi care cred că poezia bună poate fi realizată fără un exerciţiu permanent. Trebuie să ne ştim dresa spontaneitatea astfel încât ea să ne ocupe tot timpul. Eu aşa cred, desigur, viziunea mea e una subiectivă, problema trebuie abordată cazual.

 

George ROCA: Ai mai publicat undeva? Dacă da, poţi să specifici unde?

 

Darie DUCAN: Da! În mai multe reviste şi ziare din ţară, nu chiar toate foarte cunoscute, cu rezonanţă, dar am publicat! Mie îmi place să scriu şi la cotidiane, care ajung la omul de rând. Pot să spun chiar că îmi sunt antipatici oamenii de cultură „elitişti”,care publică doar în revistele de cultură care ajung doar la oamenii de cultură. Eu văd în poezie un fenomen pentru toţi, dar fără să scadă nivelul valoric astfel încât să fie înţeles de toţi. Să facă şi ei un efort de creaţie, să producă, să se ridice mai sus, să-şi sară umbra. Ar fi de amintit aici câteva articole politice publicate în revista „Flacăra” a domnului Adrian Păunescu, în cotidianul „Cuvântul liber” şi câteva apariţii în revista „Genius” a Fundaţiei Naţionale „Henri Coandă” pentru sprijinirea tinerilor supradotaţi, fundaţie care a făcut multe pentru mine şi căreia nu pot decât să îi mulţumesc. Apoi am mai publicat şi în unele publicaţii din America si Canada.

 

George ROCA: Impresionant! Câte volume de poezie ai scos şi ce edituri ţi le-au publicat?

 

Darie DUCAN: Până acum am publicat cinci volume de poezie, plus apariţii în câteva antologii. Am publicat „Funingine pe rană” (2003), „Zeii de carton” (2004), „Poemul Trilogia lapidară” (2004), „Acordorul de tărgi” (2005) şi „Lungi plantaţii de singular” (2007), apărute la editurile Tipomur, Ansid şi Nico. Am şi alte cărţi care aşteaptă „botezul” editorial, următoarea sper să apară în toamna acestui an.

 

George ROCA: Socotind ca eşti în ultimul an de liceu, ai putea să-mi spui ce doreşti să faci în continuare? Ce planuri de viitor ai?

 

Darie DUCAN: Aş dori să mă înscriu la Facultatea de Litere din Bucureşti. Apoi să îmi scriu cărţile mai departe şi, poate, chiar să fac un ziar, poate chiar un cotidian. Desigur, am mai multe planuri, dar sunt prea multe să vi le dezvălui, nu pentru că nu aş vrea, ci pentru că nu încap în pagină.

 

George ROCA: Ce hobby-uri ai? Ce îţi place să faci în afară de literatură? Ai vreun sport preferat, sau vreo altă preocupare? Îţi place arta?

 

Darie DUCAN: Sporturile mele preferate sunt politica şi zâmbitul! Noi oamenii uităm să zâmbim deseori, mai ales din cauza urâţeniei primului sport amintit. Cuvântul „politică” are aici mai multe conotaţii. Chiar şi literatura e o politică a sinelui. Toate celulele noastre sunt senatorii şi deputaţii noştri interni. Hobby-uri am câteva. Ascult muzică bună, cea clasică în principal, sunt un numismat care din păcate nu s-a mai preocupat de aşa ceva demult din lipsă de timp. Îmi place să mă plimb şi să călătoresc, chiar dacă nu totdeauna îmi permit materialiceşte să o fac. Arta îmi place foarte mult, pictura şi muzica, teatrul foarte mult, dar poezia e regina vieţii mele şi sper să rămână aşa mult timp. Îmi place astronomia şi sunt fascinat de ea, sau mai degrabă de inexistenţa răspunsurilor la întrebările ei.

 

George ROCA: Interesante preocupări la vârsta ta... Ce crezi despre despre condiţia artistului, a producatorului de frumos de la noi din ţară? 

 

Darie DUCAN: Condiţia artistului în România mă îngrijorează foarte mult, pentru că, haideţi să o spunem răspicat, este la pământ! Poate aude şi domnul ministrul al culturii şi face ceva concret să ne ajute şi să ne dea drepturile pe masura muncii noastre! Artistul câştigă relativ uşor o oarecare faimă la el în ţară, dar asta nu îi umple buzunarele şi nici stomacul. Cred că suntem singura ţară în care celebritatea nu umple conturi, ci le goleşte. Bine, sunt şi artişti care trăiesc foarte bine, dar în general în România nu sunt respectate drepturile de autor. Pe lângă asta mai e şi mentalitatea proastă a unora de a le cere cărţi autorilor aşa numai, fără să cumpere, fără să le plătească. De exemplu, la o lansare de carte vine un om, se invârte pe lângă tine să îi dai o carte gratuit, ca apoi la lansare să ia cuvântul şi să spună că artiştii nu trăiesc bine şi nu au din ce trăi. Normal, dacă omul acela făcea gestul să cumpere cartea, mai mulţi, la fel, situaţia era alta. Artistul e foarte respectat la noi, doar că nu e plătit. Se mizează pe buna lui creştere şi pe mitul eternei ratări. Ar trebui să se facă un  program mai clar, dar nu avem cu cine. Va trece mult timp până în România se vor schimba mentalităţile de piaţă care există, macar de ar fi de piaţă, dar sunt numai de a aştepta, fără a se mai face plata.. Să sperăm şi să avem încredere. Asta se întâmplă în România! Îmi pare rău că spun lucrurile astea, poate nu îşi au locul aici, dar e o problemă pe care toţi „producătorii de frumos”, cum le ziceţi dumneavoastră, o gândesc, dar nu o discută! Ei bine, eu accept oricând o discuţie deschisă pe această temă.

 

George ROCA: Darie Ducan, îţi mulţumesc pentru interviu. Sper că îţi vei împlini visele şi că vom mai auzi de tine la superlativ. Îţi doresc succes!

 

---------------------------------------------------------------------------------

 

POST SCRIPTUM:

 

Citind Curriculum Vitae al tânărului poet şi căutând pe internet numele lui Darie DUCAN am aflat şi mai multe detalii demne de a fi prezentate:

 

Cărţi publicate până în prezent:

 

  • Funingine pe rană (poezii), Editura Tipomur, 2003,  postfaţă de Nicolae Băciuţ

  • Zeii de carton (poezii), Editura Tipomur, 2004, prefaţă şi postfaţă de Adrian Păunescu

  • Trilogia lapidară (poem în trei părţi), Editura Ansid, 2004:

1. Apoteoza fânului

2. Elogiu liniştii

3. Ţara imbecililor

 

  • Acordorul de tărgi (poezii), Editura Ansid, 2005, prefaţă de Lazăr Lădariu

  • Lungi plantaţii de singular (poezii), Editura Nico, 2005

 

A primit aproximativ 40 de premii literare pentru poezie, proză, eseu, recitare, precum şi premii pentru volumele publicate , printre care:

 

  • Premiul pentru debut de excepţie la Festivalul de poezie „Romulus Guga”, Tg. Mureş, 2003

  • Premiul revistei „Ambasador” pentru merite literare şi culturale, 2003

  • Premiu pentru volumul „Zeii de carton” al Festivalului Naţional de poezie „George Coşbuc”, Bistriţa, 2004

  • Premiul De Juventute, al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (P.C.C.P.C.N.), Mureş, 2005

  • Premiul I la Concursul Naţional de poezie „Carmen Patriae”, Braşov, 2006

  • Premiul Naţional al revistei „România Mare” pentru merite literare, 2006, etc.

 

 

Despre cărţile şi activitatea lui Darie Ducan s-a vorbit în mass-media în diverse publicaţii precum:
România literară, Adevărul literar şi artistic, Cuvântul liber, Flacăra lui Adrian Păunescu, Revista Conexiuni (New York), Pagini Româneşti (Montreal). România Mare, Monitorul Expres, Transilvania Expres, 24 de ore Mureşene, Ultima oră (Bucureşti), Revista Ambasador (din partea căreia a primit premiul literar în anul 2003), Astra blăjeană, Oltul, Info Târnava Mică, revista Genius, Recurs, etc. şi la radio-televiziune: Tvr 1, Tvr 2, Tvr internaţional, PRO tv, Antena 1, Tvr Cluj, RCS, Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, Radio Tg. Mureş, TVS, Radio France Internationale, Paris, ş.a.

 

Opinii critice, recenzii, prefeţe, articole sau consideraţii favorabile faţă de poezia lui Darie Ducan, au avut următorii: Matei Vişniec, Adrian Păunescu, Petru Poantă, Nicolae Băciuţ, Lazăr Lădariu, Dumitru Titus Popa, Doru. A. Mureşan, Alexandru Stefănescu, Nina Vasile, Laurenţiu Oprea, Răzvan Ducan, Dumitru D. Silitră, Iulian Creţu, Ion Buzaşi, Horia Zilieru, Mariana Cristescu, Jana Murărescu, Gheorghe Istrate, Stelorian Moroşanu, Berdj Aşgian, Ioan Smedescu, Sorina Bloj, Daniela Pănăzan, Aurel Hâncu, Gheorghe Ene, Romeo Soare, Ion Popescu Topolog, Nicolae Stoie, Andrei Novac, etc.

Este colaborator al cotidianului „Cuvântul liber”, unde publică articole de atitudine şi poezie şi al revistei „Flacăra lui Adrian Păunescu”. Realizează la radio Tîrgu Mureş emisiunea săptămânală „Tineri poeţi”.


Este membru al Fundaţiei Naţionale Henri Coandă, pentru sprijinirea tinerilor supradotaţi, Bucureşti, al Cenaclului literar din Târnăveni „Elena din Ardeal” (condus de Aurel Hâncu, cunoscut până în 1989 sub denumirea „Cenaclul Tudor  Arghezi”) şi al „Astrei” (Asociaţia Transilvană pentru Literatură Română şi Cultura Poporului Român fundată la Sibiu în 1861).

 

--------------------------------------------------------

 

Opinii critice despre poezia lui Darie Ducan:

 

Matei Vişniec: „Încă o dată am avut uluirea de a citi poezie vulcanică, poezie imprevizibilă, poezie de o forţă uluitoare. Sunteţi un talent vulcanic, dublat de o mare sensibilitate a privirii, capabil să vedeţi raporturile inversate ale lumii noastre. Poezia dumneavoastră este muzicală şi provocatoare în acelaşi timp, o bucurie a simţurilor şi o sursă de nelinişte pentru minte. Sunteţi un poet atipic în peisajul actual, un spectacol al limbii dezlănţuite.”

 

Adrian Păunescu: „Un poet remarcabil, tânăr şi copleşitor, m-a convins. Darie are curajul de a reface drumul nesfârşit al tuturor poeţilor adevăraţi ai lumii” 

 

Petru Poantă: „Deşi încă foarte tânăr, a publicat deja cinci cărţi de versuri, întâmpinate nu doar favorabil de critica literară, ci şi cu o anumită stupoare,provocată, aceasta, de o mai puţin obişnuită precocitate a talentului acestui autor. Într-adevăr, poezia sa, de o abundenţă ieşită din comun, dezvoltă o imaginaţie lingvistică debordantă şi are o prospeţime şi o inventivitate metaforică şi asociativă cu totul remarcabile. Dar Darie Ducan se aventurează şi în alte limbaje, inclusiv în cel reflexiv, afirmându-şi astfel o mentalitate de scriitor. Într-un anumit fel, el este ceea ce s-ar putea numi un fenomen.”

 

Nicolae Băciuţ: „Nu ştiu dacă la anii săi, Nicolae Labiş avea dezinvoltura lui Darie Ducan, dacă laboratorul său poetic era atât de substanţial.(…) E un tânăr scriitor de mare talent şi certe promisiuni.”

 

Dumitru Titus Popa: „Talent remarcabil, cu evidente resurse de continuă afirmare a incontestabilei sale vocaţii poetice, tânărul Darie Ducan, este, de pe-acum o certitudine  a tinerei generaţii de scriitori români. Cărţile de poeme, articolele publicistice relevă gândirea sa lucidă,inspirată cu privire la la energia şi sensul mesajului artistic şi civic...”

 

Mariana Cristescu: „Darie Ducan este un tânăr excepţional , înzestrat cu geniu poetic”

 

Gheorghe Istrate: „Poezia sa e robustă, de un sarcasm curat şi kilometrică. Ne aflăm în faţa unui poet viguros, de o valoare înaltă”

 

Dumitru D.Silitră: „Cartea Lungi plantaţii de singular este într-adevăr  foarte bine închegată şi foarte bine scrisă. Este un adevărat eveniment editorial”

 

Jana Murărescu: „Poezia lui Darie Ducan  duce limba română la extreme,e o poezie foarte profundă şi foarte masculină. E o certă valoare.”

 

Lazăr Lădariu: „Darie Ducan se dovedeşte a nu fi doar unul dintre tinerii supradotaţi ai Fundaţiei Naţionale „Henri Coandă”,ci şi un autor deja bine cunoscut.(…) încă de la început dovedindu-se fără acele semne de „timiditate” ale altor tineri începători în ale scrisului,demersurile poetice ale lui fiind dublate definitiv, de fiecare dată, de acea realitate a conştiinţei scriitoriceşti. Vocaţie lirică remarcabilă, dovadă că talentul nu aşteaptă numărul anilor, Darie Ducan convinge întrutotul că, în spaţiul universului poetic,stările afective posibile, uneori, fără acel val imagistic al abuzului de cuvinte, iau chipul unor cărţi mereu ale creşterii şi confirmării.(…) Admirat pentru talentul şi înzestrarea lui, ieşite din comun, dăruit cu o inspiraţie poetică uimitoare şi cu o imaginaţie artistică surprinzătoare, prin calităţile incontestabile ale cărţilor lui,bine primite de critica literară, prin respectul pentru valorile noastre naţionale,prin apărarea limbii române şi a tradiţiilor noastre, Darie Ducan se situează printre tinerii supradotaţi ai României, printre marile promisiuni confirmate ale acestui neam.”

 

A consemnat pentru revista Agero

George ROCA

redactor

 

Comentarii de la cititori

 

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)