Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

INTERVIU CU UN COSMONAUT

DR. ING. DUMITRU-DORIN PRUNARIU

 

Lucreţia BERZINTU, Israel

 

 

Singurul cosmonaut român, a fost ales Preşedinte al Comitetului ONU pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic (COPUOS), pentru mandatul  2010 – 2011 (candidatul României)

 

Dumitru-Dorin Prunariu: născut la 27 septembrie 1952 în Braşov. Căsătorit cu Crina Prunariu, diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, Ambasadorul României în Armenia; Ei au doi fii (ns.1975 şi 1977) şi doi nepoţi.

 

Studii:

 

·        1967 - 1971, Liceul de cultură generală nr. 4 (actualul Colegiu naţional de informatică „Grigore Moisil”), Braşov

·        1971 - 1976, Facultatea de Inginerie Aerospaţială, Universitatea Politehnică Bucureşti

·        1977 - Şcoala de Ofiţeri de rezervă pentru Aviaţie, şase luni, echivalentul serviciului militar

·        1978 - 1981, Curs de pregătire pentru cosmonaut în „Orăşelul Stelar”, Rusia

·        1991 - Curs pentru cadre superioare, Institutul Internaţional de Formare şi Management pentru Aviaţie (IAMTI/IIFGA), Montreal, Canada

·        1994 - 1999, pregătirea pentru doctorat; obţine titlul ştiinţific de doctor inginer în specialitatea „Dinamica sistemelor aerospaţiale”, Universitatea Politehnică Bucureşti

·        1995 - Curs pentru Administrarea Afacerilor NONPROFIT, organizat în Bucureşti în cadrul programului European PHARE – trei luni

·        1999 - Colegiul Naţional de Apărare, Bucureşti, România – curs de şase luni, geopolitici şi strategii, apărare, securitate şi dezvoltare, probleme naţionale, regionale şi la nivel global – diplomă de absolvire

·        2004, Curs pentru Şef al misiunii diplomatice la Academia Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, România.

·        Cunoaşte foarte bine (vorbit, citit, scris) trei limbi străine: engleza, rusa, franceza.

 

Activitatea profesională:

 

·        1976 - 1977, inginer la întreprinderea de avioane „IAR Braşov”

·        1978 - 1981, pregătire de specialitate în calitatea de candidat cosmonaut

·        1981 - opt zile de misiune în spaţiul cosmic la bordul navei cosmice „Soyuz-40” şi laboratorului spaţial „Saliut-6”, devenind al 103-lea astronaut din lume

·        1981 - 1989, Inspector Şef pentru activităţi aerospaţiale în cadrul Comandamentului Aviaţiei Militare; Cadru didactic asociat la Universitatea Politehnică Bucureşti, Facultatea de Inginerie Aerospaţială

·        1990 - 1991, Ministru adjunct în cadrul Ministerului Transporturilor şi Şef al Departamentului Aviaţiei Civile din România

·        1991 - 1998, Inspector şef pentru activităţi aerospaţiale în cadrul Comandamentului Aviaţiei Militare

·        1992 - 1998, Membru, apoi membru al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Spaţiale Române

·        1992 - 1993, Co-lider al Proiectului Băncii Mondiale de reorganizare a sistemului de învăţământ superior şi cercetare în România

·        din 1993 şi în prezent - Reprezentant al României la sesiunile Comitetului ONU pentru Utilizarea în Scopuri Paşnice a Spaţiului Extraatmosferic (UN COPUOS)

·        din 1995 şi în prezent - Vicepreşedinte al Institutului Internaţional pentru Managementul Riscului, Securităţii şi Comunicării (EURISC), Bucureşti

·        1995 - 2001, Membru al Comitetului Executiv al Asociaţiei  Exploratorilor Spaţiului Cosmic (două mandate)

·        1998 - 2004, Preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române

·        din 2000 şi în prezent - Profesor asociat de Geopolitici de pe lângă Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, Academia de Studii Economice Bucureşti, România

·        2004 - 2005, Preşedinte al Subcomitetului Ştiinţific şi Tehnic al Comitetului ONU pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic

·        2004 - 2005, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Federaţia Rusă

·        2005 - 2006, Preşedintele Consiliului de Administraţie – Agenţia Spaţială Română

·        2006 - 2008, Director al Oficiului Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană

·        2008 şi în prezent - Preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Spaţiale Române

·        2009 - Preşedinte ales pentru 2010 – 2011, al Comitetului ONU pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic (COPUOS).

 

Titluri ştiinţifice: Doctor inginer în specialitatea ”Dinamica zborului aerospaţial”

 

Afilieri profesionale:

 

·        Membru al Comisiei de Astronautică a Academiei Române (1981)

·        Membru al Societăţii germane de rachete „Hermann Oberth – Wernher von Braun” (1984)

·        Membru fondator al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic (ASE) – Paris, 1985 – (www.space-explores.org)

·        Membru al Comitetului NEO – ASE (2005)

·        Membru corespondent al Academiei Internaţionale de Astronautică – IAA –(1992), şi membru plin (2007)

·        Membru al Comitetului Naţional Român, COSPAR (1994)

·        Membru de onoare al Academiei Româno-Americane pentru Ştiinţe şi Arte (2002)

·        Membru al primului Club Rotary din Bucureşti (1997)

 

Cele mai importante ordine şi medalii:

 

·        1981 - Erou al României şi Erou al Uniunii Sovietice pentru savârşirea cu succes a primului zbor cosmic în parteneriat, România – Rusia

·        1982 - Medalia ”Iuri Gagarin” a Federaţiei Aeronautice Internaţionale

·        1984 - Medalia ”Hermann Oberth” a Societăţii germane de rachete ”Hermann Oberth, Wernher von Braun”

·        2000 - Ordinul ”Steaua României” în grad de mare ofiţer pentru activitatea profesională.

 

Activităţi ştiinţifice şi publicaţii, activităţi organizaţionale:

 

·        Comunicări în cadrul Academiei României asupra cercetărilor ştiinţifice din domeniul tehnologiilor spaţiale, studiului radiaţiilor cosmice, influenţei factorilor cosmici asupra organismului uman (începând cu anul 1981)

·        Comunicări prezentate în cadrul sesiunilor Consiliului ”Intercosmos” privind rezultatele experimentelor ştiinţifice efectuate în cadrul zborului cosmic din perioada 14 – 22 mai 1981

·        Studii privind dinamica spaţială în cadrul Revistei de ştiinţe tehnice, seriei de mecanică aplicată, a Academiei României

·        Studii ştiinţifice în cadrul Agenţiei Spaţiale Române (începând cu 1992)

·        Studii de securitate, risc şi management, surse de energie pentru Estul Europei şi influenţa lor geopolitică efectuate în cadrul Fundaţiei EURISC

·        Organizarea unor întâlniri şi conferinţe pe linie ONU şi a Uniunii Europene privind aplicaţii spaţiale pentru Estul Europei, incluzându-se Conferinţa Preliminară pentru Europa a Naţiunilor Unite pentru UNISPACE III (Bucureşti 1999)

·        Organizare a celui de-al 15-lea congres al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, 1999, Bucureşti, România; Articole pe diferite subiecte ştiinţifice publicate în România şi în străinătate; Numeroase apariţii la radio, televiziune şi în presa scrisă.

 

Cărţi (co-autor) publicate:

 

·        „La cinci minute după cosmos”, 1981, Editura Militară, România

·        „Cosmosul – Laborator şi uzină pentru viitorul omenirii”, 1984, Editura Tehnică, România

·        „Istoria aviaţiei române”, 1984, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, România

·        „Dimensiuni psihice ale zborului aerospaţial”, 1985, Editura Militară, România.

 

Hobbies: fotografie digitală

 

*******************************************************************************************************

 

INTERVIU CU UN COSMONAUT

 

 

Lucreţia BERZINTU: Domnule Dumitru-Dorin Prunariu, mai întâi doresc să vă transmit din Israel un călduros salut şi sincere felicitări pentru că aţi fost ales în funcţia de Preşedinte al Comitetului ONU pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic (COPUOS) pentru mandatul 2010-2011!

 

Îmi amintesc cu mare plăcere şi emoţie de ziua când, la câţiva ani după întoarcerea Dumneavoastră din cosmos, aţi avut o întâlnire cu publicul ieşean, la Academia Română – Filiala Iaşi, iar noi, cei din sală, vă ascultam cu sufletul la gură, relatându-ne despre acel zbor, despre selecţie, pregătire, despre mâncarea cosmică ş.a.m.d.!

 

Conform comunicatului dat de Ministerul Afacerilor Externe al României în ziua de 05.03.2009, desemnarea Dumneavoastră pentru Preşedinţia COPUOS a avut loc în cadrul unui proces de selecţie care s-a finalizat la 4 martie 2009, la Viena, în Grupul Est-European de la nivelul ONU. Cum s-a desfăşurat campania de alegere în această funcţie şi în ce a constat procesul de selecţie al candidaţilor?

 

Dumitru-Dorin PRUNARIU: Am început să particip ca delegat din partea României la sesiunile Comitetului ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic (COPUOS) încă din 1992. Ulterior m-am implicat în numeroase activităţi pe această linie, între care una semnificativă a fost organizarea în 1999 în România, ca preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române, a Conferinţei pentru Europa pregătitoare a celei de-a 3-a Conferinţe ONU asupra Explorarii Paşnice a Spaţiului Extraatmosferic (UNISPACE III). În perioada 2004-2005 am prezidat sesiunile Subcomitetului Ştiinţific şi Tehnic al COPUOS, ales şi confirmat în această poziţie prin consensul a 65 de state membre atunci ale Comitetului.

 

Conform unei scheme de rotaţie stabilită, în perioada 2010-2011 preşedinţia COPUOS revine unui reprezentant al Grupului de ţări Est Europene din cadrul ONU. Candidaţi sunt propuşi întotdeauna specialişti cu experienţă vastă în problematica ONU pe linie cosmică, cu experienţa în funcţionarea COPUOS, în relaţii internaţionale şi negocieri. Avându-mă în vedere pe mine, România a anunţat încă din 2005 că va avea un candidat pentru preşedinţia întregului comitet, care comitet integrează Subcomitetul Ştiinţific şi Tehnic şi Subcomitetul Juridic, şi care are propria lui agendă de lucru.

 

Între timp, încă trei state au venit cu propriile propuneri de candidaţi: Republica Cehă, Ungaria şi Ucraina. Tradiţional, deciziile se iau prin consens, după concluziile negocierilor între statele care propun candidaţi. De data aceasta negocierile nu au dus la nici un rezultat, aşa că s-a apelat la o procedură rar utilizată şi anume aceea de a avea în faţa reprezentanţilor misiunilor diplomatice pe langă ONU ale statelor Grupului Est European câte o prezentare a fiecărui candidat referitoare la viziunea acestuia privind problematica ONU în domeniul cosmic, şi exprimarea printr-un vot informal a opţiunii pentru candidatul care impresionează profesional cel mai puternic grupul.

 

Astfel, din cei patru candidaţi eu am reuşit să obţin cele mai multe voturi, fiind ulterior declarat oficial preşedinte al COPUOS pentru perioada 2010-2011. De fapt preşedinţia se exercită până la sesiunea din 2012 când conducerea COPUOS va fi preluată de următorul preşedinte ales.

 

Lucreţia BERZINTU: Cum aţi primit această reuşită în cariera activităţii cosmice şi ce implică acest mandat?

 

Dumitru-Dorin PRUNARIU: La experienţa şi aşteptările pe care le am atât eu cât şi Ministerul Afacerilor Externe al României, care s-a implicat mult în promovarea candidaturii mele, ne aşteptam la un astfel de rezultat, dar în acelaşi timp am avut şi emoţii pentru că şi ceilalţi candidaţi aveau calităţile şi experienţa lor în domeniu.

 

Această reuşită este de fapt reuşita României, va implica multă muncă în plus, va implica abordări specifice referitoare la o serie de probleme cu implicaţii globale care îşi caută rezolvarea în cadrul acestui comitet, va implica acordarea unor puncte de vedere uneori divergente ale unor state privind unele subiecte concrete din agenda de lucru. În acelaşi timp această reuşită reprezintă un nou vârf profesional atât pentru mine personal cât şi pentru România în cadrul ONU.

 

Lucreţia BERZINTU: Despre importanţa activităţii acestui Comitet, ce ne puteţi spune?

 

Dumitru-Dorin PRUNARIU: Comitetul ONU pentru explorarea paşnică a spaţiului extraatmosferic (COPUOS) a fost creat în 1959 de către Adunarea Generala a ONU pentru a evalua scopurile şi a determina cooperarea internaţională în domeniul utilizării paşnice a spaţiului cosmic, pentru a defini programe în domeniu care sa fie realizate sub auspiciile ONU, pentru a încuraja cercetarea stiinţifică şi a disemina informaţii privind problemele cosmice şi pentru a studia aspectele juridice care derivă din explorarea spaţiului extraatmosferic.

 

COPUOS împreună cu cele doua subcomitete ale sale se reuneşte anual pentru a analiza problemele în domeniu transmise de la nivelul Adunarii Generale a ONU, rapoartele primite şi chestiunile ridicate spre analiză de Statele Membre. Referitor la acestea, recomandările Comitetului, luate pe bază de consens, sunt înaintate Adunarii Generale a ONU. Tratatele sau acordurile internaţionale elaborate şi înaintate de COPUOS au devenit rezoluţii ale Adunarii Generale a ONU şi după ratificarea de către Statele Membre au devenit obligatorii pentru toate statele care desfăşoară activităţi cosmice.

 

Lucreţia BERZINTU: În timpul mandatului Dumneavoastră, se poate vorbi şi despre ceva oportunităţi pentru România în acest domeniu?

 

Dumitru-Dorin PRUNARIU: Ca preşedinte al COPUOS trebuie să fiu imparţial şi principial în tot ceea ce întreprind. În acelaşi timp voi promova orice iniţiativă valoroasă, indiferent de la ce Stat Membru va veni, şi voi sprijini participarea cât mai multor state la programele de aplicaţii cosmice desfăşurate sub auspiciile ONU.

 

România participă la unele programe deja în desfăşurare şi se implică în programe noi. Charterul internaţional „Spaţiul cosmic şi dezastrele majore” reprezintă un sistem de achiziţionare a datelor spaţiale şi livrarea acestora sub formă prelucrată, gratis, prin utilizatori autorizaţi, celor care sunt afectaţi de dezastre majore. România a beneficiat de astfel de date prin această structură a ONU în perioada inundaţiilor din anii trecuţi.

 

Printr-o rezoluţie a Adunarii generale a ONU din 2006 s-a instituit Platforma ONU pentru informaţii de provenienţă cosmică utilizate în managementul dezastrelor şi răspuns în caz de urgenţă, sau prescurtat UN-SPIDER. Acesta se doreşte o reţea deschisă de furnizori de soluţii cosmice pentru a susţine activităţile legate de managementul dezastrelor. Principalele oficii sunt la Viena la sediul ONU, la Bon în Germania şi la Beijing în China, cu un oficiu de legatură la Geneva în Elveţia. Pe lângă acestea se vor crea o serie de centre suport pentru activităţile UN-SPIDER. România a propus deja gazduirea unui astfel de centru suport prin cheltuieli proprii. Mai sunt şi alte programe în care suntem implicaţi.

 

Lucreţia BERZINTU: Care sunt pericolele majore pentru Terra?

 

Dumitru-Dorin PRUNARIU: Pe lângă posibilitatea de a ne autodistruge planeta prin activităţi ale căror consecinţe majore le aflăm uneori prea tarziu, sunt numeroase hazarde naturale care pot ameninţa oricând. Pe lângă cele cunoscute şi aproape impredictibile, ca inundaţiile, incendiile, cutremurele, vulcanii, tsunami, seceta, există şi un hazard natural major în anumite condiţii, predictibil însă în mare parte, şi anume corpurile cosmice naturale, în principal asteroizi, care se pot ciocni cu Terra. Istoria sistemului nostru solar este des presărată cu fenomene care i-au modificat soarta datorate ciocnirilor de corpuri cereşti. Luna este toată ciuruită de cratere de impact cu alte corpuri cosmice, iar Pamantul, protejat substanţial de atmosferă, este marcat de peste 200 de cratere mari de impact cu asteroizi, cunoscute şi studiate.

 

Lucreţia BERZINTU: Există posibilitatea îndepărtării asteroizilor ce se îndreaptă spre Pământ? Aveţi vreun proiect în acest sens?

 

Dumitru-Dorin PRUNARIU: Exista deja experimentate motoare cu plasmă care dezvoltă un impuls specific de zece ori mai mare decât cel al oricărui motor folosit curent astăzi şi care ar putea fi folosite la nave interplanetare. Ele pot funcţiona ani de zile în spaţiul cosmic, pot propulsa nave în spaţiul foarte îndepărtat, pot duce nave în preajma unor asteroizi cu ani de zile înainte ca ei să ajungă în apropierea Pământului. Un impuls, aplicat permanent, luni de zile, unui asteroid cu un diametru care poate fi de sute de metri poate să-l devieze puţin, dar suficient, astfel încât să nu mai intersecteze orbita terestră. Problema acestor asteroizi este şi pe ordinea de zi a COPUOS, iar o contribuţie importantă în abordarea ei la acest nivel o are Asociaţia Exploratorilor Spaţiului Cosmic  (ASE). Printre altele, ASE a propus ca soluţie utilizarea unui tractator spaţial care, utilizând motoare ca cele descrise mai sus, să devieze gravitaţional asteroizi cunoscuţi care ar fi consideraţi periculoşi pentru noi. Nu vă aşteptaţi însă ca aşa ceva să se poată întâmpla mâine. Este vorba de propuneri de proiecte pentru următorii 30-40 de ani şi chiar mai mult.

 

Lucreţia BERZINTU: Ce ne puteţi spune despre asteroidul Apophis, care, după unele informaţii, va trece în anul 2029 pe lângă planeta noastră?

 

Dumitru-Dorin PRUNARIU: Apophis a avut norocul să fie descoperit de astronomi încă din anul 2004 şi exemplul lui a devenit cel mai popular. I s-a dat această denumire după zeul egiptean al Răului şi al Distrugerii, iar în anul 2029 se estimează că va trece la o altitudine de aproximativ 40.000 de kilometri deasupra Pământului. La 36.000 de kilometri în plan ecuatorial sunt sateliţii geostaţionari, ceea ce a dat naştere speculaţiilor conform cărora NASA nu ar fi luat în calcul o eventuală ciocnire a asteroidului cu aceştia, care i-ar putea schimba orbita şi ar putea duce la un eventual impact cu Pământul. Ipoteza este falsă, în primul rând pentru că planul traiectoriei asteroidului Apophis nu va trece prin planul ecuatorial, ci ar putea intersecta Pământul undeva din zona Siberiei, peste Oceanul Pacific, America Centrală şi o parte din Oceanul Atlantic, până spre coastele Africii de nord.

 

Apophis are un diametru de aproximativ 320 metri. În caz de impact în Pacific, ar putea provoca un puternic tsumani care ar putea mătura San Francisco Bay, iar dacă va cădea pe continent, pierderile rezultate din efectele secundare datorate impactului ar putea fi chiar mai mari. Acum 65 de milioane de ani dintr-o ciocnire a Terrei cu un asteroid cu diametrul cam de 12 km a dispărut 2/3 din flora şi fauna Pământului, inclusiv dinozaurii. Problema nu este numai Apophis. Ca el sunt descoperiţi deja mulţi alţi asteroizi, iar rata descoperirilor creste exponenţial pe măsura ce se perfecţionează mijloacele de observaţie.

 

Lucreţia BERZINTU: Vă mulţumesc pentru dialog şi vă doresc sănătate şi realizări pe toate planurile!

 

Mai multe informaţii la: http://prunariu.org ; http://www.rosa.ro

 

Lucreţia BERZINTU

aprilie 2009

Israel

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com