HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

 

Munca străinilor în România

 

 Avocat Cristian Bogaru, Avocat Sorina Stoica, SCA Hammond, Bogaru si Asociatii

Bucuresti, Romania

 

Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana a constituit un real interes pentru celelalte tari membre ale Uniunii Europene, dar si pentru statele din afara Spatiului Economic European.  In acest context, incepand cu 1 Ianuarie 2007, tot mai multe societati mutinationale au patruns in Romania tinzand intr-o dezvoltare cat mai accelerata si implicand in acest sens specialisti in diferite domenii, cetateni straini, care sa lucreze pe teritoriul Romaniei.

 

Nu de putine ori, societatile in dezvoltare din Romania, in calitate de angajatori ai cetatenilor straini, dar si insasi cetateanul strain care intentioneaza sa se integreze pe piata muncii din Romania au intampinat dificultati in a identifica pasii si conditiile pe care trebuie sa le parcurga si sa le indeplineasca pentru o cat mai eficienta si mai ales legala integrare in Romania.

 

Odata cu integrarea europeana, notiunea de „strain” a cunoscut o alta dimensiune fiind susceptibila de o alta abordare, astfel incat potrivit modificarilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2007 privind infiintarea Oficiului Roman pentru Imigrari prin reorganizarea Autoritatii pentru straini si a Oficiului National pentru Refugiati, precum si a altor acte normative in materie, „strain” nu mai este orice persoana care nu are cetatenia romana.

 

Prin notiunea de strain se are astazi in vedere persoana care nu are cetatenia romana sau cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European.

 

In aceeasi ordine de idei, Ordonanta de urgenta nr. 56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei defineste strainul ca fiind persoana care nu are cetatenia romana sau cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European.

 

Asadar, cetatenii comunitari, care nu mai sunt considerati straini, pot fi incadrati potrivit reglementarilor Uniunii Europene.  Astfel, cetateanul oricarui stat membru al Uniunii Europene, care lucreaza in Romania, se bucura de regimul national aplicabil cetatenilor romani.  In acest sens reglementarea cea mai elocventa este data de catre Regulamentul  (UE) nr. 492/2011 privind libera circulatie a lucratorilor in cadrul Uniunii.  

 

Lucratorii, cetateni ai altor state membre se bucura de acelasi tratament ca si lucratorii nationali in ceea ce priveste conditiile de incadrare in munca si conditiile de munca si in special in ceea ce priveste remunerarea, concedierea, iar in cazul in care acestia raman fara loc de munca, ei beneficiaza de reintegrare profesionala si reangajare.

 

Revenind la „strainul” care nu este cetatean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European, trebuie stiut faptul ca, in prezent, munca acestora in Romania se presteaza in temeiul unei autorizatii de munca, ca si document oficial eliberat in conditiile legii, care da dreptul titularului sa fie incadrat in munca sau detasat in Romania la un singur angajator. 

 

Cetateanul strain trebuie sa cunosca faptul ca pentru incadrarea sa in munca, pe teritoriul Romaniei este necesar ca, in conformitate cu dispozitiile Articolul 3 din OUG 56/2007, sa i) aibe pregatirea profesionala, autorizarea si experienta in activitate conform cerintelor angajatorului roman, ii) sa faca dovada ca este apt din punct de vedere medical sa desfasoare activitatea respectiva si nu are antecedente penale care sa fie incompatibile cu activitatea pe care urmeaza sa o defasoare pe teritoriul Romaniei, iii) se incadreaza in contingentul anual aprobat prin hotarare a Guvernului.

 

Cetateanul strain aspirant la un loc de munca in Romania trebuie sa stie ca nu va putea indeplini conditiile de eligibilitate daca incadrarea sa in munca vizeaza un post care ar fi putut fi ocupat de catre un cetatean roman, un cetatean al altui stat membru al Uniunii Europene, cetatean al vreunui stat semnatar al Acordului privind Spatiul Economic European, precum si de rezidentii permanenti pe teritoriul Romaniei. 

 

Cu toate acestea, o atare conditie nu constituie o piedica la angajare pentru i) cetateanul strain care indeplineste functia de administrator intr-o societate comerciala cu participare straina si este singura persoana numita in aceasta functie, ii) daca desfasoara activitate in calitate de sportiv profesionist si face dovada ca a desfasurat activitate similara in alta tara, iii) daca este vorba despre un solicitant al autorizatiei pentru munca nominala sau este solicitant de autorizatie ca si lucrator transfrontalier, precum si iv) strainii posesori ai unui permis de sedere in scop de studii.

 

Desi nu este o conditie ce il vizeaza direct pe cetateanul strain care doreste sa fie angajat in Romania, acesta trebuie sa stie ca angajatorul roman la care va fi integrat, este obligat sa isi dovedeasca „bonitatea” in fata autoritatior de imigrare, respectiv sa dovedeasca ca are achitate la zi obligatiile catre bugetul de stat si ca desfasoara activitatea pentru care hotaraste sa angajeze cetateanul strain.

 

Un detaliu important invocat la Articolul 4 din aceeasi Ordonanta 56/2007 este faptul ca, obtinerea autorizatiei de munca este o procedura care se lanseaza in baza unei cereri a anagajatorului la care cetateanul strain urmeaza sa fie integrat, insa avand in vedere documentatia care sa ateste indeplinirea conditiilor deja enumerate mai sus. 

 

Desi autorizatia de munca se elibereaza pentru o perioada de un an, in mod exceptional, potrivit dispozitiilor Articolului 6 lit. c) si f) din Ordonanta de Urgenta 56/2007, modificata, autorizatia de munca va fi eliberata doar pentru o perioada de 6 luni pentru lucratorii sezonieri, mai precis pentru posesorii autorizatiilor de munca nominale.

 

In baza autorizatiei de munca obtinuta de catre angajator, cetateanul strain intrat valabil in Romania, va depune personal sau asistat de catre un avocat, la Oficiul Roman pentru Imigrari, cerere obtinerea permisului de sedere, care se elibereaza pentru o perioda de maxim un an, cu posibilitatea prelungirii acestuia cu perioade similare.

 

Cererea pentru obtinerea permisului de sedere va fi insotita de documentul valabil de trecere a frontierei, dovada spatiului de locuit in Romania, autorizatia de munca, actul medical de atestare a starii de sanatate, certificatul fiscal privind angajatorul sau si taxele aplicabile.

Si din punct de vedere fiscal cetatenii straini trebuie sa aibe in vedere anumite aspecte, fie ca dispozitiile legislatiei romane in materie fiscala ii priveste pe direct personal, fie ii vizeaza pe angajatorii acestora in Romania.

 

Articolul 7 punctul 17 din Codul Fiscal Roman face referire la cetateanul strain si il defineste ca si „nerezident”. 

Din perspectiva fiscala, cetateanul strain, cetatean al unui stat din Uniunea Europeana, sau cetatean al unui stat tert Spatiului Economic European face subiectul impozitarii in Romania in functie de tipul de activitate desfasurat, de relatia contractuala in care este implicat pe teritoriul Romaniei cat si de tipul de venituri obtinute pe teritoriul Romaniei.

 

Potrivit Articolului 116 lit. d) din Codului Fiscal Roman, impozitul pe venitul nerezidentilor este stabilit la un procent de 16% tinandu-se cont si de exceptiile prevazute de acelasi articol respectiv, cetatenii straini datoreaza impozitul de 10% aplicabil dividendelor obtinute urmare a detinerii pozitiei de asociat al unei persoane juridice romane, cu conditia ca cetateanul strain sa fie rezidentul al unui stat membru al Uniunii Europene.  In caz contrar, cota aplicabila este de 16%. 

 

De asemenea, veniturile obtinute de cetatenii straini din activitatile de jocuri de noroc urmeaza impozitarea cu cota de 25%.

Cetatenii straini, aganjati cu contract individual de munca ca si lucratori permanenti, in cadrul unei societati romanesti, in calitate de angajator, sunt subiectul impozitarii veniturilor pe care le obtin in acest sens, acest impozit fiind retinut la sursa si virat catre bugetul de stat din Romania, de catre angajatorul roman.

 

Fie multitudinea de conditii impuse de legislatia din Romania in ceea ce priveste integrarea in planul muncii a cetatenilor straini sau poate chiar situatia din ce in ce mai vicioasa si impovaratoare a fortei de munca in plan national a facut ca, numărul străinilor care vor putea să muncească legal în România in anul curent, sa scada cu aproape o treime fata de cel din 2010, astfel incat, prin hotarare a Guvernului, pentru anul 2011 a fost emis un numar de doar 5.500 de autorizaţii de muncă pentru străini, faţă de 8.000 în 2010.

 

Majoritatea celor 5.500 de autorizaţii eliberate pentru anul 2011 sunt destinate străinilor care doresc să muncească în România ca si lucrători permanenţi si se ridica la 4.000 de autorizaţii.   Lucrătorii detaşaţi sunt limitati la doar 600 de autorizaţii, pentru cei sezonieri  au fost emise 200 de autorizatii, alte 300 de autorizaţii vor fi acordate sportivilor, iar pentru lucrătorii transfrontalieri - 200.  Autorizaţiile de muncă nominale sunt emise in numar de 100, iar autorizaţiile pentru lucrătorii stagiari alte 100.

 

Orice suplimentare a numarului de autorizatii de munca se va face tot prin aprobare a Guvernului si doar in baza unui memoriu justificativ, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

 

In pofida numarului din ce in ce mai scazut de autorizatii, cetatenii straini raman interesati intr-o accesare cat mai facila pe piata de munca din Romania in baza cunoasterii conditiilor de legalitate si a pasilor necesari in procedura de obtinere a autorizatiilor si permiselor de munca.

 

Acest articol va este oferit de Hammond, Bogaru si Asociatii, societate de avocati specializata in dreptul muncii.

Pentru orice informatii nu ezitati sa contactati avocat Cristian Bogaru la adresa de mail: cbogaru@hbalaw.eu sau avocat Alexandra Florescu la adresa de mail aflorescu@hbalaw.eu. Telefon: +40 021 326 60 53

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com