HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

 

Muzeul Olteniei - Expoziţie de ceasuri -

Bijuteriile timpului

 

Dan LUPESCU

 

Noua şi polifuncţionala clădire a Muzeului Olteniei din Craiova, abia intrată în circuitul public, găzduieşte, începând din iulie 2010, o captivantă expoziţie organizată în colaborare cu minunatele colective de la Muzeul de Artă-Palatul Jean Mihail din Cetatea Băniei, Muzeul de Istorie şi Arheologie al judeţului Prahova, în special cu Muzeul Ceasului NICOLAE SIMACHE din Ploieşti, unicul cu acest profil din România. Poartă numele Nicolae Simache deoarece acest renumit profesor de la jumătatea veacului trecut, care a trăit între 1905-1972, a donat, în 1963, colecţia sa de 300 de piese, adunate de-a lungul deceniilor, înfiinţând, într-o sală monumentală a Palatului Culturii din Ploieşti, un inspirat muzeu plasat sub genericul Ceasul de-a lungul vremii. Patrimoniul crescând an de an, prin noi achiziţii, a impus factorilor de decizie mutarea acestui muzeu într-o clădire monument istoric, pe măsura valorii şi frumuseţii exponatelor. Ca urmare, din 1971, Muzeul Ceasului din Ploieşti dispune de un edificiu pe măsură: Casa Luca Elefterescu, construită în jurul anului 1890 de magistratul şi omul politic al cărui nume îl poartă.

 

Fără a intra în alte detalii, precizăm că – din tezaurul de peste 1000 de piese, câte numără în prezent Muzeul Ceasului NICOLAE SIMACHE din Ploieşti, aşa după cum se numeşte din 1993 – au fost aduse la Craiova şi expuse în actuala expoziţie doar câteva zeci. Frumoasă ca o prinţesă de la marile curţi europene, expoziţia încântă nu doar prin delicateţea, graţia şi serenitatea regală a acestor bijuterii care, ticăind, ne poartă pe seducătorul drum spre veşnicie, ci chiar prin denumirea lor ca atare, ca şi prin ingeniozitatea tehnică şi artistică inculcată de făurarii lor.

 

Iată câteva mostre, pe care, dacă nu le veţi întâlni neapărat în prezenta expoziţie, vă invităm să le căutaţi la ele acasă, adică în metropola lui Nichita Stănescu şi a lui Eugen Simion – Ploieşti:

  1. ceasuri de tip astronomic, din anii 1544 şi 1562 (cele mai vechi din colecţie), opere ale orologierilor Jaculus HEUSTADIA (Olanda), respectiv, Joachim METZKER (Augsburg);

  2. cadranele solare din secolele XVII-XVIII, dintre care se remarcă acela semnat Butterfield (Paris, 1690);

  3. primul ceas antrenat de o cădere de apă, creat de englezul Charles Rayner, la umbra Turnului Londrei, în 1654;

  4. Oul de Nurnberg, adică primul ceas de buzunar;

  5. Ceasul de mână cu efigia Regelui Soare: Ludovic al XIV-lea, realizat în 1693 de Courvoisier;

  6. Ceasuri cu mecanisme muzicale, care te cuceresc prin seraficele, dar avântatele valsuri ale lui Strauss ori prin cadenţele unor imnuri răscolitoare precum Deşteaptă-te, române sau Marseilleza.

  7. Create de maeştri ceasornicari francezi, englezi, austrieci ori elveţieni, unele dintre ceasurile expuse au fost aproape de inima unor personalităţi celebre, precum voievodul martir Constantin Brâncoveanu, Alexandru Ioan Cuza, Cezar Bolliac, Mihail Kogălniceanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, I. L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu sau ale oltenilor de renume mondial Theodor Aman şi Nicolae Titulescu;

-           

-    Nu în ultimul rând, sunt demne de tot interesul o serie de ceasuri distractive, precum acelea al morarului, frizerului, fierarului, motanului…

 

Îmi place să reliefez faptul că această expoziţie itinerantă Ploieşti-Craiova este străluminată de spiritul Voievodului primei uniri a românilor, Mihai Viteazul, Restitutor Daciae (1600)– cum e cunoscut în tratatele de istorie din Europa. Pentru că:

1.   de aici, din Bănia Bravului Mihai, ce sare pe şapte cai, de strigă Stambulul vaiiiii!, a ţâşnit idealul unirii provinciilor româneşti sub acelaşi sceptru: Asta-i pohta ce-am pohtit, Io Mihai Voievod…;    întemeierea Ploieştiului ca oraş, la 1599, când Mihai Vodă Viteazul se pregătea să treacă vijelios Carpaţii Meridionali, spre Alba Iulia, i se datorează aceluiaşi legendar Domnitor.

 

În final, adresez cuvinte de mulţumire şi laudă colectivelor de muzeografi şi restauratori din instituţiile care au creat această superbă expoziţie – invitaţie la o călătorie sui generis în timp/prin Timp. Ambianţa epocilor din care provin ceasurile expuse este nu doar sugerată în expoziţia de la Muzeul Olteniei din Craiova, ci chiar întreţinută – sonor şi vizual – de …cutii muzicale, orgă de salon, tablouri de epocă, lyraphon cu discuri (strămoşul tonomatelor de mai acum un veac), busole, cadrane solare. Aurul, marmura italiană, lemnul nobil, intarsiile, emailurile, porţelanul şi alte materiale tandre, care mângâie ochii şi sufletele privitorilor, sunt la ele acasă. Laudă, preţuire şi mulţumire doamnelor Dana Anuşca şi Emilia Poenaru, care, cu generozitate, au împrumutat expoziţiei odoarele de preţ din colecţiile lor particulare. Renumitului doctor craiovean de ornice Horia Panaitescu – al cărui spirit se regăseşte în vibraţiile insolite ale expoziţiei – aceleaşi gânduri bune. Să dea Domnul ca această expoziţie să aducă realizatorilor şi vizitatorilor ei sănătate, noroc şi – în sfârşit - un …ceas istoric bun !  Cu atât mai mult, cu cât ea este dedicată chiar …ceasului.

 

DAN LUPESCU

Craiova, iulie 2010

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com